13,828 matches
-
repetarea abuzurilor din trecut. Acest lucru nu se poate realiza rapid. Pentru a aborda situația într-o manieră responsabilă, trebuie să se stabilească, inițial, activitățile politice sau de altă natură desfășurate pe plan intern pe care un guvern democratic este îndreptățit să le cunoască, astfel încât să fie în măsură să prevină eventualele amenințări. În SUA, legislația, deciziile executivului și normele din domeniul informațiilor interne au fost concepute din perspectiva condițiilor ce trebuie îndeplinite anterior aplicării diferitelor tehnici de investigație. Pe de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Sburătorul, deschis tuturor din aprilie 1919 în locuința criticului, un amfitrion desăvârșit. Au trecut prin acesta, într-un sfert de veac, reputați creatori și o sumedenie de aspiranți, esențială fiind însă contribuția la modernizarea literaturii române. Imaginea criticului în posteritate îndreptățește convingerea lui Eugen Simion că după Titu Maiorescu L. este „cel mai important critic român”. Mărturii autobiografice diverse, pagini epistolare și memorialistice vorbesc despre un L. înclinat spre autoscopie, solitar, sceptic, dar mai ales contemplativ; tentat să se afirme ca
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
dinspre România spre lumea dezvoltată. Tranziția a luat sfârșit! Drumul României dinspre comunism spre lumea occidentală s-a încheiat. România se află acum în lumea occidentală, adică acolo unde și-a dorit. Politicienii români pot să se felicite și sunt îndreptățiți să primească recunoștința populației. Performanța lor este cu totul excepțională. De la formarea, prin secolul al XIV-lea, a formațiunilor statale românești care se străduiau să înglobeze o societate românească, politicienii români nu par să fi avut un alt obiectiv mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
al artelor” cu sferă bine delimitată în istoria culturii. Din acest unghi este întreprinsă analiza comparată a celor două arte, G. ambiționând descoperirea unor stiluri comune și deosebirea categorialului peren de istoricitatea imediată. Revelatoare pe fundalul artei universale, rezultatele cercetării îndreptățesc intenția completării tabloului comparativ înăuntrul artelor românești. Ideea unui sistem al artelor moderne reverberând în spațiul filosofiei culturii relevă coerența și orizontul unui proiect pe care G. îl susține prin cuprinzătoare, temerare itinerarii. Formulările, mai totdeauna prudente și sobre, evită
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
a fi o carte mai puțin obișnuită; filonul autobiografic și evocarea Iașului adolescenței nu sunt decât un pretext pentru alcătuirea unui „jurnal” al propriilor stări sufletești și, totodată, a unui variat „inventar” de lecturi, unde se întâlnesc, după o logică îndreptățită de structura însemnărilor, numele lui Ludwig Büchner, V.G. Korolenko, Alfred de Musset, Paul Verlaine, Jacques de Lacretelle, Charles Maurras și, înainte de toate, sensibile pagini dedicate lui Alphonse Daudet. Acestora li se alătură, în chip firesc, aduse de fluxul memoriei, figurile
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
judecății de valoare. Accentele deliberat polemice feresc demonstrațiile de uscăciunea expunerilor documentar-universitare. A doua secțiune se încheagă mai ales din evocări ocazionale. Mai interesante sunt intervențiile din cel de-al treilea grupaj, reprezentând răspunsuri la unele afirmații conjuncturale, ceea ce nu îndreptățește seriozitatea cu care sunt combătute de autor. Spiritul disputei transmite comentariului o anume oralitate, absentă în studiile mai dezvoltate. Și în unele, și în altele răzbat modalități de tratare eseistică. Sumarul volumului al doilea evidențiază aceleași structuri și metode de
LIPATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287822_a_289151]
-
cărui vitalitate creatoare reînnoită se voia manifestată și pe tărâmul unei pedagogii aparte, îndrumând spre realizarea „culturii de performanță”. Și magistrul - de talie -, devenit „personaj”, și „modelul paideic în cultura umanistă”, propus de el, erau de natură să trezească atenția, îndreptățind, în ambianța socioculturală dată, cele mai diverse - uneori neașteptate - alianțe sau „despărțiri”. Însuși faptul ca atare, al existenței „Păltinișului” ca instituție sui-generis, ce deborda tiparele știute, contrazicea destule habitudini, putea fascina, putea surprinde, putea neliniști sau revolta: noul, straniul „joc
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
familial tradițional și ale celui modern. În citirea și evaluarea lui este necesar să avem în vedere că deși caracteristicile tradiționalului și modernului se suprapun în bună măsură cu cele ale familiei extinse și familiei nucleare, ele nu coincid. Suntem îndreptățiți să disociem între familia nucleară tradițională, cu autoritatea tatălui - câștigător de venituri - asupra soției și copiilor, și cea nucleară modernă, cu o mai mare apropiere între rolurile din cadrul grupului familial (Mihăilescu, 1993). Tabelul 1. Familia în societățile tradiționale și în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mult sau mai puțin deliberat, fiecare pretendent la căsătorie va încerca să-și plaseze cât mai bine prin mariaj capitalul său monetar sau nonmonetar. Deci, la fel cum vorbim de o piață a mărfurilor și a forței de muncă, suntem îndreptățiți să admitem și existența unei piețe maritale, în care participanții își etalează calitățile (avere, statut social, frumusețe fizică, abilități intelectuale etc.). Ei oferă bunuri și servicii și așteaptă bunuri și servicii. Este de menționat că, spre deosebire de piața de mărfuri, în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și psihospirituale. Multe investigații infirmă însă imaginea aproape dezolantă despre condiția bătrânilor în societățile moderne și postmoderne. În afara faptului că degradarea este mai mult pe linia abilităților fizice decât a celor mentale, nici în ceea ce privește statutul socioeconomic datele sistematice nu ne îndreptățesc la o viziune pesimistă. Pensionarea nu este un dezastru, o cădere socială și psihică pentru foarte mulți indivizi, întrucât: dată fiind dificultatea unor profesii și locuri de muncă, pensionarea este mai degrabă o eliberare decât o pierdere; chiar în cazul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe partener este ceva normal sau cel puțin necesar. Mulți autori americani (printre care Gelles, 1997; Campbell, 1995), relevând consecințele negative ale unei atare situații pe multiple planuri, o consideră îngrijorătoare. Cred totuși, referindu-mă la ultima constatare, că e îndreptățită distincția dintre violența normală (îmbrânceala) și violența abuzivă (pumni repetați, lovirea cu picioarele etc.), distincție ce figurează în unele lucrări de specialitate. Nici o varietate de violență nu e bună și normală - păguboasă este și cea pur verbală -, dar din moment ce nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
după cât mai multe și variate prestații sexuale. Diferențele majore dintre anul I și anii terminali, ceea ce poate fi considerat și ca o trecere de la adolescență la tinerețea propriu-zisă, coroborate și cu răspunsurile la alte întrebări cu validitate de conținut, ne îndreptățesc însă să afirmăm că atitudinile și conduitele sociosexuale reale, și nu doar cele declarative sunt pertinent reflectate în răspunsuri. De altminteri, chiar dacă am rămâne numai pe planul adevărului narativ (ceea ce declară subiecții), rămâne de interpretat schimbarea pronunțată în configurația răspunsurilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
teoretice și practice pe mai multe planuri ale socialului, incluzându-l pe cel al relațiilor de zi cu zi dintre oamenii obișnuiți. Anticipez că, de altfel, și în materie de varietate a formelor familiale, personalități autorizate susțin că nu e îndreptățit uman și științific să le considerăm pe toate ca fiind la fel de bune. Într-o culegere de studii care se ocupă expres de problema diversității familei, Handbook of Family Diversity (2000), editată de D. Demo, K. Allen și M. Fine, se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tendința începe să cuprindă întreaga lume, nu e un atentat la drepturile omului instaurarea politicilor sociale constrângătoare? Nu cred că răspunsul este ușor de dat. După cum am reiterat, nu toate formulele de coabitare și de creștere a copiilor sunt egal îndreptățite din punct de vedere sociouman. Să presupunem deci că încurajarea prin multiple mijloace, inclusiv prin programe elaborate, este justificată. Rămân însă în continuare următoarele două interogații majore; 2. există resurse, voință politică, aprobarea publicului larg pentru a le „pune în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu trece prin starea de umilință a așteptării. Singura umilință, transformată ușor într-o expresie a orgoliului personal, este aceea de a nu fi profet. „Însă ceva magic în mine există”, se consolează și ne consolează, imediat, autorul. Asta-l îndreptățește să spere că „mugetul” cântecului său se va auzi peste veacuri. EUGEN SIMION SCRIERI: Singurătatea în doi, pref. Otilia Cazimir, București, 1966; Presiunea luminii, București, 1968; Aberații cromatice, București, 1969; Poeme, Iași, 1971; Favoare, București, 1972; Baia de nori, Iași
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
modernă. La rândul său, Constantin Noica, sub titlul Nou înțeles pentru gândirea filosofica, dezbate problema raportului dintre om și lume, după cum altcândva, plecând de la Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, exprimă opinia că „există momente filosofice [...] care să îndreptățească o istorie a gândirii românești pornind din sec. XVI”. Victor Iancu se ocupă de Analiză fenomenologica a formei, I. Negoițescu îl ia în considerare pe moralistul Descartes, iar Radu Stâncă face aprecieri cu privire la posibilitatea ca preocuparea pentru aspectele stilistice să
SAECULUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289428_a_290757]
-
G. Călinescu i-a acordat un spațiu lui Tudor Vladimirescu în Istoria literaturii de la origini până în prezent, argumentând - foarte convingător - că opera literară a acestuia (care „se alcătuiește din scrisori și proclamații”) are „un stil viguros și biblic”, ce îl îndreptățește pe autorul ei să figureze în capitolul Romanticii al Istoriei... din 1941. La rândul ei, revoluția de la 1848 a fost privită de foarte mulți comentatori ca un eveniment care legitima elanurile romantice: imaginea lui Ion Heliade-Rădulescu înfășurat în celebra-i
ROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
amestec emoțional volatil. Tipul de personalitate narcisist este În general mai puțin capabil să facă față multiplelor frustrări ale vieții și mai dispus la comportare antisocială, incluzând până și violența pentru a obține ceea ce ei cred că merită și sunt Îndreptățiți să aibă. Este căutarea, altădată nobilă, a visului american, pe cale să devină Întunecată și rău prevestitoare În mâinile tinerei generații? Un studiu al atitudinilor și valorilor canadienilor și cetățenilor Statelor Unite ale Americii, Întreprins de-a-lungul a opt ani Între 1992 și 2000 ne
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sacrificiul suprem nu înseamnă că mintea umană și «mintea» (dacă așa ceva există) unei insecte funcționează în același fel. Înseamnă însă că nu e nevoie ca impulsul să fie guvernat de divinitate sau într-un alt mod transcendental și că suntem îndreptățiți în căutarea unei explicații biologice normale” (p. 159). Continuând, am putea adăuga că explicația genetico-biologică nu e singura alternativă la cea transcendentală; acesteia din urmă i s-a opus și i se poate opune cu succes și cea economico-socială șipsihoculturală
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cunoscut, doar că informațiile prezente asupra modului în care sistemul nervos operează sunt departe de a o explica” (p. 230). Cu pretenții de originalitate, M. Apter (1982), pe baza interpretării unor date de neurofiziologie, psihologie și cibernetică, crede că suntem îndreptățiți să admitem ideea conform căreia atât la nivelul motivației efective, cât și la acela al experienței subiective a acestei motivații (metamotivația) funcționează mecanismul „reversibilității”, al trecerii de la o stare motivațională la opusul ei. Autorul prezintă pe larg teza că este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
înregistrat o creștere a comportamentelor violente antisociale frecvent prezentate de programele TV, cum ar fi furturile de mașini, jafuri, tâlhării (Henningan et al., 1982). Majoritatea rezultatelor studiilor concrete ce privesc relația dintre expunerea la violență și comportamentul agresiv par să îndreptățească, așadar, afirmația lui R. Liebert (1989), potrivit căreia violența mass-media are un mare efect asupra unui mic procentaj de tineri și un efect mic asupra unui mare procentaj dintre ei. În orice caz, fie că admit o influență slabă, fie
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
romanul ar putea fi citit, printr-un exces de generozitate, ca o continuare și, totodată, ca o replică la Delirul lui Marin Preda. Pe de altă parte, încercarea unui ziarist de a reconstitui, după patru decenii, biografia lui Ștefan Predescu îndreptățește unele analogii superficiale cu proza optzecistă. Autenticismul documentar e însă etalat cu ostentație și, cu toate că fraza autorului atestă un puls stilistic deloc neglijabil, persistă impresia de insuficientă deschidere a unghiului literar. Același personaj intră în romanul Prizonier în Europa (1998
STOENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289943_a_291272]
-
pentru a le vădi întregul ridicol, le pune alături de cele ale lui Ion Heliade-Rădulescu („Ienăchiță Văcărescu e mai mare decât Goethe, Bolintineanu este mai mare decât André Chénier”), deși, de dragul paradoxului demonstrației, I. scoate afirmațiile lui Heliade din context. E îndreptățită tendința unor exegeze mai recente de a pune cartea din 1934 în legătură cu scepticismul față de valoarea spirituală a literaturii în ansamblul ei, atitudine care poate fi regăsită în multe texte contestatare ale epocii. De fapt, unele idei conturate clar în scrierile
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
rândul „anticristologilor”. În 1932, B. Rigaux publică o amplă lucrare L’Antéchrist et l’opposition au royaume messianique dans l’Ancien et le Nouveau Testament. Acesta notează în introducere: „Rezultatele cercetării noastre în lumea iudaică și în cea creștină ne îndreptățesc să credem că eforturile nu au fost zadarnice. Pe tema Anticristului exista doar o monografie științifică, cea a lui Bousset. Oricât de meritorie ar fi fost pentru vremea sa, ea e depășită acum” (p. X). De un tratament aproape identic
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cele zece coarne vor crește pe capul fiarei, la sfârșitul lumii, în mijlocul lor va apărea Anticristul, de care am vorbit mai înainte”. Cu siguranță, Antichrist este anterior Comentariului la Daniel, care ar fi putut fi redactat - tonul tensionat al scrierii îndreptățește această presupunere -, la scurt timp după persecuția declanșată de Septimiu Sever, în 202‑203. În acest caz, data compunerii Antichrist‑ului s‑ar situa în jurul anului 200. II. Tratatul De Christo et Antichristo Introducere Vom prezenta și analiza, într‑o
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]