2,464 matches
-
bazinul cel mai de jos, revărsându-se puțin peste buză. A urmat un ultim gâlgâit, plescăitul unui pește agitat, după care singurul zgomot care s-a mai auzit a fost bâzâitul lampionului de pe stradă. Mike a rămas pe loc. Era îngrozit de faptul că intrase prin efracție pe o proprietate privată și pentru că și-a dat seama că nu avea ce mare lucru să facă. De dimineață, vecinii aveau să iasă din casă, aveau să șteargă apa care dăduse pe-afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
nimic, dar trebuie să încerci. Mike a băgat ștecherul la loc în priză și-a auzit cum motorul furios a pornit din nou, iar apa a început să mugească prin țevi, împinsă către capătul de sus al cascadei. Mike era îngrozit și-a realizat că situația respectivă reprezenta o îmbunătățire față de precedenta, față de clipele când stătuse acolo neclintit și suferise. A sărit iar gardul și, când a aterizat, zguduiala de la impactul cu solul aproape că s-a pierdut în amalgamul celorlalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
speranțelor rebele. Să port pe brațe scumpi luceferi Și să-mi arăte calea-n infinit Să nu mai am în suflet temeri Despre un vis neîmplinit. Până atunci rămân cu-a mea iubire Un dor nebun de veșnicie, Dar mă-ngrozesc de nemurire, De-o viață rece și pustie.
A doua oară unu by Cernuşcă Lavinia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92954]
-
te iubesc!“ ‹ Dacă femeia asediată astfel nu-l acuză pe poet de hărțuire sexuală, îl putem acuza noi, cititorii, de hărțuire literară. Amenințarea cuprinsă în propoziția „nici o clipă-n a mea viață n-am să-ncerc să mă opresc“ ne îngrozește. Ar fi o tragedie ca o viață întreagă de acum încolo să citim asemenea poeme, pieptănate cu cărare și date cu fixativ: „Erai frumoasă ca regina și încântai orice privire; O zi întreagă n-am putut să-mi iau ochii
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
să sufere un atac de inimă. Autorul are un ton lugubru, ca și cum n-ar fi un contemporan de-al nostru, ci spiritul tatălui lui Hamlet. Trebuie precizat însă că Vlad Neagoe nu și-a făcut un scop din a-l îngrozi pe cititor. Poemele din volumul pe care îl avem în vedere (Aionos - armonii ale paradisului spiritual, Tritonic, București, 2001) n-au fost concepute în mod deliberat ca poeme horror. Autorul a vrut cu totul altceva: să ni se prezinte ca
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
vreau să beau din inima ta / la sărbătoarea inimii mele“ etc. După cum se vede inima este intens solicitată, mai intens decât oricare altă parte a corpului (dovadă sigură că poezia de dragoste nu alunecă în „vulgara sexualitate“, aceea care îl îngrozește pe Mircea Micu). Se întâmplă chiar uneori ca inima să devină ea însăși un personaj, care are ochii și gândurile lui: „Inima mea / stă așa, pe gânduri, / cu ochii la tine / și se tot miră / că n-ai și tu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
e pe măsura ta / și dorești a învăța. // — mamă, îți promit solemn: / că de azi eu voi fi demn, / că n-am să te necăjesc, / munca o s-o prețuiesc!“ Tinerii căsătoriți care citesc prin cine știe ce întâmplare această carte se pot îngrozi la gândul că, dacă vor avea copii, vor auzi prin casă replici de genul: „mamă, îți promit solemn: / că de azi eu voi fi demn, / că n-am să te necăjesc, / munca o s-o prețuiesc!“ Astfel încât n ar fi exclus
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
o punem pe Shula, cu cincizeci de dolari pe săptămână. — Și În schimbul chestiei ăsteia? Vrei să vorbesc cu tatăl tău? — Folosește-ți influența. — Nu, Wallace, mă tem că n-aș putea. Gândește-te ce se Întâmplă. Cât de oribil. Sunt Îngrozit. Nu l-ai supăra. Gândește aceleași gânduri indiferent dacă vorbești cu el sau nu. Cum a-i da-o, tot aia e. Oricum pritocește asta. — Nu, nu. E decizia ta, mă rog. Mai e ceva Însă. Sunt bani acasă, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
la părintele Robles, acolo este. Sammler Îi cunoștea obiceiurile; le știa la fel de bine cum un eschimos știe focile. Copcile pe unde respiră ele. Acum mă protejează pe mine, pentru că lucrul furat se află În posesia mea. Probabil că a fost Îngrozită de detectiv, sărmana, și apoi a așteptat până am plecat amândoi. Iscodindu-mi ușa ca negrul. Simțind că tatăl ei nu o includea printre preocupările lui cele mai importante. Hotărâtă să-și recapete locul prioritar. Am lăsat-o să meargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
lovea de parbriz În dreptul locului eliberat de șofer. Bărbatul Îl ținea În strânsoare, și Feffer arăta speriat. Opunea rezistență, se apăra, dar nu era În stare. Adversarul era mult mai puternic. Normal. Cum se putea altfel? Fața lui bărboasă era Îngrozită. Ținută În sus, cu obrajii În flăcări, ochii căprui, distanțați implorau ajutor. Sau cugetau ce să facă. Ce ar trebui să facă? Ca un om bâjbâind Într-un râu În căutarea unui obiect pierdut În timp ce se holbează la cer, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ți-am zis nici o clipă să-l lovești. Ești nebun, Eisen, suficient de nebun cât să-l omori. Hoțul de buzunare Încercase să se ridice pe coate. Își odihnea acum trupul pe brațele Îndoite. Sângera din abundență pe asfalt. — Sunt Îngrozit! spuse Sammler. Eisen, În continuare arătos, creț, cu zâmbetul neschimbat, deși acum gâfâia, cu picioarele sale ciudate, fără degete, părea amuzat de inconsecvența ridicolă a lui Sammler. Spuse: — Nu poți să lovești un om ca ăsta doar o dată. Când Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
fi o surpriză aici. Mulți oameni deja contează pe asta. Și nu știu dacă omenirea chiar este mai rea. Într-o singură zi, Cezar i-a masacrat pe tencteri, patru sute treizeci de mii de suflete. Până și Roma a fost Îngrozită. Nu sunt sigur că ăsta e momentul cel mai rău din istorie. Dar se simte acum În aer că lucrurile se destramă și sunt afectat de asta. Întotdeauna i-am urât pe oamenii care declarau că ăsta e sfârșitul. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
BAAAAAAAAAAAAAAA, ceva ce ei i s-a părut că a ținut un minut Întreg, poate mai mult, și, chiar prin fereastra Închisă, i-a deslușit grosolănia glasului. Fusese mai de grabă o reacție animalică decât un cuvânt, iar asta o Îngrozise. — Nu te mai uita, i-a zis Bill, nu te mai uita la el! Nu Întoarce capul! Privește drept Înainte! A Încercat să rămână cu ochii fixați la grindina tălpilor de pe parbriz, dar nu s-a putut stăpâni și s-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
s-a răsucit din nou spre largul mării, căuta parcă ceva nevăzut. Adam a simțit că apa Îi atinge coșul pieptului. — Johan, ce-i cu tine? Vino-napoi! Nu-ți mai văd fața. Nu-ți mai văd fața! Asta Îl Îngrozea mai mult decât orice, acel Johan fără chip, mai mult decât Îl Înspăimântau marea și vietățile primejdioase care stăteau la pândă În noroi. Johan nu s-a mișcat din loc. — Nu te mai uita la mine, Adam! Pleacă! Te rog
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de îndoieli nu-mi întinau credința, nimic subversiv, cum ar fi transmiterea de manifeste, nu vine să mă despovăreze. Nici un banc cu Göring nu mă făcea suspect. Mai degrabă îmi vedeam patria amenințată, fiindcă era înconjurată de dușmani. De când mă îngroziseră rapoartele despre „duminica însângerată de la Bromberg“, niște reportaje care, îndată după începutul războiului, începuseră să umple pagini întregi din Avanpostul de Danzig și unde toți polonezii erau tratați drept asasini, orice faptă a germanilor mi se părea o dreaptă răzbunare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de 20 aprilie și influențate de stilul imnic-expresiv al barzilor Tineretului Hitlerist, Menzael, Baumann, von Schirach, ar celebra credința de nezdruncinat în Führer. Perechi de rime precum „onoare și moare“, „sânge și înfrânge“, „fanfare și ardoare“ ar trebui să mă îngrozească retroactiv. Sau dacă, în fragmentul din primul meu roman, și-ar fi găsit expresia absurdități rasiste pe socoteala sărmanilor kașubi: un cavaler cu capul lunguieț decapitează duzini de slavi cu capul rotund. Și alte produse ale demenței inoculate. În cazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ca tanchist al Waffen-SS: undeva foarte departe, în pădurile Boemiei... Întrebarea este: oare ceea ce era imposibil de trecut cu vederea atunci, în biroul de recrutare, și anume S-ul dublu, m-a speriat atunci la fel cum încă mă mai îngrozește acum, după șaizeci de ani, chiar în momentul în care îl scriu? Pe foaia de ceapă nu e gravat nimic din care s-ar putea citi vreun semn de spaimă sau chiar de groază. Mai degrabă voi fi privit Waffen-SS
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Nu se poate decât bănui cum această reproducere izolată a devenit pentru mama mea o adevărată icoană. Ah, de-aș fi putut să-i ofer mai mult: lucruri plăcute de arătat lumii. Dar desenele mele în creion și peniță o îngrozeau, îi păreau prea sumbre. La dorința ei am împrumutat, mai târziu, vopsele în ulei de la prietenul meu Franz Witte și am pictat, fidel după natură, pe carton presat grunduit, florile cele mai dragi ei, un buchet de ochiul-boului - singurul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
în lift și o tai cu siguranța disperatului, deși habar nu aveam încotro. Rătăcesc prin subsoluri, o vreme, mă rătăcesc, eram nou în Occident, și decid să mă întorc la lifturi, în speranța că mortăciunea vie a părăsit clădirea. Mă îngrozea și gândul că vreun bodyguard, care în mod normal ar fi trebuit să-l oprească pe pișatcăcatul ăla, m-ar fi putut găsi pe mine rătăcind prin subsolul, bănuiesc secret, al clădirii în care abia mă angajasem, eu, care veneam
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
să mai plec și să mă bucur de două zile de libertate, după care să mă scol la 5 ca să fiu la unitate la raport și de abia după aia să-mi predau efectele și să plec de tot. Mă îngrozea gândul să mă întorc, mă îngrozea gândul că, dacă nu mă scol și întîrzii, ăștia mă pot da dezertor și adio scutire de armată. Îmi și plăcea să mă joc cu imbecilul ăla de sergent, a cărui frunte avea probleme
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
bucur de două zile de libertate, după care să mă scol la 5 ca să fiu la unitate la raport și de abia după aia să-mi predau efectele și să plec de tot. Mă îngrozea gândul să mă întorc, mă îngrozea gândul că, dacă nu mă scol și întîrzii, ăștia mă pot da dezertor și adio scutire de armată. Îmi și plăcea să mă joc cu imbecilul ăla de sergent, a cărui frunte avea probleme să primească toate ridurile care i
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
mlaștină de 8 ori, se întoarse deodată către cei din spatele său și spuse doar atît: Dracul! Dar pronunță acest cuvînt cu o voce așa de cavernoasă și cu figura atît de înăcrită, încît și un ditamai Gulliver s-ar fi îngrozit de el. Lasă-l pe Bărzăun, că știe dumnealui să te scoată din minți! Toți care-l urmau răsuciră capetele îndărăt, speriați, gîndindu-se că Întunecimea-sa vine pe urmele lor. Dar nu văzură pe nimeni. Ce ai, mă?... Ce te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
comunal, unde venise să-și panseze o rană de la piciorul stîng. Eu stăteam acolo cu gîndul să-mi scot o măsea, dar, nehotărît cum sînt de obicei, am renunțat pînă la urmă la această idee eroică). Deodată, începu Nuțu încă îngrozit de cele trăite în peșteră, c-c-cum stăteam noi și ne t-tot uitam la cio-ciolanele alea de mamut, ori de naiba mai știe ce și vorbeam cît mai tare numai ce s-s-s-aude, nu nu departe de noi, prrrrr! de p-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nu știu să-l ajut. Mă dau jos la Romană și îmi e rușine să-i las mai mult, deși aș vrea. Niciodată n-am fost bun la ches tiile astea. Mă plimb puțin aiurea. Mi-e frig și mă îngrozește ideea că trebuie să umplu cumva tot timpul ăsta până diseară. Îmi verific telefonul. E curios cum înainte îmi imaginam că, atunci când o să am timp, o să fac aia și aia, o să fiu liber, o să colind așa, de capul meu, și
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
că parcela neînregistrată în Registrul agricol de la Sfat are o suprafață de 1,8 ha teren arabil de cea mai bună calitate, situat în imediata apropiere de centrul orașului, numai bun pentru livada de cireși a Colectivei. Cuuum?? s-a îngrozit tata la auzul veștii năucitoare. Eu am Ausweis încă de la austrieci, măi oameni buni! Aici e munca mea de-o viață. Și voi ziceați că sunteți alături de poporul muncitor!.. Adică cum vine asta?? Chiar așa precum ai auzit, măi deadea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]