2,408 matches
-
pomenise nimic în legătură cu întoarcerea acasă. Fără îndoială, era speriată; și acum se temea să se mai gândească la întoarcere, or, fiecare ceas pe care-l petrecea aici era un punct câștigat pentru mine. Dar mina ei de suferință apatică mă îngrozea. Ceva mai târziu, n-am fost surprins să constat că băuse puțin ceai dar nu se atinsese de nimic altceva. M-am uitat la ceas. Încă nu era opt. Mă întrebam când și cum avea să sosească Ben. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
al situației de față, ceea ce le-ar fi despovărat spiritele. Gilbert era pur și simplu speriat de Ben, se temea de încăierări și de violențe fizice. Ce se petrecea în mintea lui Titus era un mister pentru mine. Uneori mă îngrozeam de ce-ar fi putut să gândească Titus. De la sosirea lui Hartley, încă nu avusesem vreo discuție limpede cu el. Ar fi trebuit să am, aș fi dorit să am, dar pur și simplu nu discutasem. Era posibil ca Titus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dar curată cămașă albastră, care-i atârna descheiată, peste pantaloni, dezvăluindu-i bustul îngust, rozaliu, acoperit de perișori foarte rari. Era încălțat cu sandale care-i scoteau la iveală picioarele albe, descărnate, cu degete lungi, osoase și apucătoare, care mă îngroziseră în copilărie. („Picioarele lui James sunt ca niște mâini“ îi spusesem odată mamei mele, de parcă descoperisem o diformitate tainică.) Când ne-am apropiat de casă, m-a întrebat: — Ce ai de gând să faci? În ce privință? — În privința ei. — Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o fost salvată, că-ntre timp apăruse hidrazida, și nu știu cum îi mai zicea la medicament, și o’ salvat-o. Aia care murise era singură la părinți, și astalaltă așa plângea... că în brațele ei murise la spital. Și zicea: Mă-ngrozesc când o să ajung acasă, că ce-o să le zic părinților? Cum să le spun cum o murit? N-o să am toată viața liniște c-am văzut-o cum o murit. Erau niște fete așa frumoase... Și de-aia îmi spusese
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sau interjecția funcționează ca predicat: „Iat-o cât e de luminoasă.” (I.L. Caragiale, IV, 232) Formele verbal-nominale pot realiza funcții sintactice diferite: • atribut: „Și pe câmpul gol el vede un copil umblând desculț.” (M. Eminescu, I, 70) • circumstanțial: „El se îngrozea văzându-se ajuns a rătăci (...) prin locașele sălbatice ale fiarelor.” (Al. Odobescu, 263), „A reușit să parvină arătându-se totdeauna foarte docil.” • un alt complement predicativ: „Am văzut-o intrând furioasă.” Numele (pronumele)-regent poate fi: • subiect: „Și tu privești
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Medicina nu mi-a plăcut deloc în primii trei ani, dar tot speram ca în anii următori, când voi trece la partea practică, să găsesc o materie care să-mi placă. Oricum, aveam ceva de câștigat: eram student. Și mă îngrozea ideea că aș putea să-i supăr din nou pe ai mei. Am rămas la medicină, însă ideea cu scrisul nu-mi dădea pace. Așa că mi-am propus să termin cu obsesia asta. Mi-am spus că cea mai bună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Când aluzia și metafora nu au mai fost posibile În peisajul autohton s-a refugiat În literatura pentru copii. Tema morții revine frecvent mai ales În scrierile În proză. Aborda acest subiect În felul omului robust, echilibrat „Moartea nu mă Îngrozește. Mă jignește.” Când tumora medulară de care suferea Îi alterase grav echilibrul static și mersul, mi-a spus Într-o zi În felul său degajat: „Acestă neputință este o pomană a Celui de Sus - ca să ajung cât mai greu În
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
-l citeam mascat într-o supracopertă de manual de fizică, materie la care cam scârțâiam, eu, premianta de până atunci. Eram în clasa a șaptea și m-a prins tata cu romanul deocheat, s-a schimbat la față, s-a îngrozit bietul de el, și mi-a făcut o morală strașnică. Cred că a fost și singura mea ceartă cu tata, el fiind foarte apropiat de mine și extrem de afectuos. V.P.: Ce rol mai are cititul cărților astăzi? C.M.: V-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
înzestrat cu puteri deosebite i-a înfricoșat pe filisteni (triburi egeice așezate în sudul Palestinei), a omorât lei, a aprins făclii în cozile vulpilor și le-a trimis la filisteni, a rupt lanțurile cu care a fost prins de către filisteni. Îngroziți de puterea și vitejia lui Samson, filistenii i-au cerut Dalilei să afle secretul puterii soțului ei. Se spune în Cartea judecătorilor: La aceasta (la Dalila) au venit fruntașii filistenilor și i-au zis: "Amăgește-l și află în ce
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
închisă la Conciergerie, aici a stat șaptezeci de zile. I s-au lăsat câteva cărți și cățelușul. Fouquier- Tinville a citit actul de acuzare, în urma căruia regina a fost condamată la moarte prin ghilotinare, în 1793. Copleșită de tristețe și îngrozită de frică, Maria Antoaneta, îmbrăcată într-o rochie simplă, a urcat pe eșafodul instalat în Piața Revoluției, azi, Place de La Concorde, loc plin de oameni veniți să vadă cum o regină este rasă cu briciul național, cu ghilotina, inventată de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
al amiralului, s-a lăsat ademenită, dar a fost adusă și întemnițată la Sankt Petersburg, unde a și murit. Deși era o admiratoare a ideilor iluministe, Revoluția din Franța, care a izbucnit în 1789, a speriat-o pe țarină, a îngrozit-o violența revoluției pariziene, Ludovic al XVI-lea și Maria Antoaneta fiind ghilotinați. Toate acestea au făcut-o să-și schimbe atitudinile politice cu tentă iluministă. Spre sfârșitul vieții a devenit foarte rigidă sub influența lui Platon Zubov, cu 38
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
i-a reproșat și i-a cerut să plece la părinții ei. N-a vrut să se ducă. Era convinsă că Likhonin a luat-o din capriciu din bordel, pentru a-și bate joc de prostia ei. Ajunsă în stradă, îngrozită de foame, a acceptat relațiile cu un bătrân care a gratificat-o pentru serviciile sexuale cu o rublă, cu un tânăr care a abandonat-o într-un hotel, cu un alt bătrân care i-a aruncat în silă 50 de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mai important patron al nostru, cumpărătorul. Având în vedere că rădăcinile mele ca om de știință se bazează pe sprijinul acordat publicului cumpărător, sunt foarte sensibil la probleme legate de invadarea intimității prin munca pe care o facem. Am fost îngrozit când am văzut că într-unul din primele articole de presă despre firma Envirosell, am fost numiți „spioni ai supermagazinelor”. Toți angajații mei acceptă tehnicile de studiu pe teren ale științelor sociale, chiar și într-o piață din Paupua, Noua
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
aceea a anchetării în paralel a "șefului" (Constantin Noica) și a autorului însuși (N. Steinhardt). "Să vină șeful, domnule anchetator, să vină. Anchetatorul sună, dă un ordin șoptit si după o lungă așteptare tăcută e introdus Dinu Nc. (...) Ceea ce mă îngrozește și mă deprimă dincolo de orice putință de a mă exprima este înfățișarea fizică a lui Dinu și ținuta lui. Înfățișarea: slab, gălbejit, neras, îmbrăcat în țoale ponosite care nu stau, ci atârnă pe el.(...) Ținuta: stafia aceasta slăbănoagă și jerpelită
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Pleca singură, venea singură. Că era ploaie, ger, era ca un câine alungat de toată lumea. Mereu când pleca, îmi căutam de treabă în casă, chiar dacă era curat, răscoleam toată casa, să-mi ocup mintea cu ceva. Serile dinaintea ședințelor mă îngrozeau. Aș fi vrut să o opresc de fiecare dată. Îmi era teamă că nu se mai întoarce, îmi era teamă să nu primesc vreun telefon de la spital. A mers la chimioterapie din decembrie până în martie, pe 26, cinci perfuzii și
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
mănânc și nici măcar de mila lor nu am nevoie. Pământ de la mormântul mamei voi mânca, acolo nu se va termina niciodată pământul. Când bate vântul spulberă o parte din el dar întotdeauna aduce altul în loc. ” Era sfârșitul lui august. Mă îngrozea luna septembrie, nu-mi doream să vină. Știam că se va întâmpla. Îmi făceam griji și pentru Timeea, va începe școala, și cum voi avea eu grijă și de ea? Atenția mea era numai asupra mamei. Mama se uita cu
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
că o vor lua în lumea de jos, "îngrozită ea îl abandonează în mâna lor pe Dumuzi! Acestui tânăr (le spune ea), legați-i picioarele etc." (ibid.). Religiile mesopotamiene era de proporții cosmice și, în versiunea akkadiană, Zeii cei Mari, îngroziți de dispariția iminentă a vieții, trebuiră să intervină pentru a o elibera pe Iștar. Ceea ce surprinde în versiunea sumeriană este justificarea "psihologică", adică umană, a condamnării lui Dumuzi: totul pare să se explice prin mânia Inannei când își găsește soțul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Anumiți autori au crezut că pot recunoaște în acest mit reflexul morții și reapariției anuale a vegetației. Dar, în Siria și în Palestina, vara nu aduce "moartea" vieții vegetale; este, dimpotrivă, anotimpul fructelor. Nu căldura toridă este aceea care îl îngrozește pe cultivator, ci o secetă prelungită. Pare deci probabil că victoria lui Moț se referă la ciclul de șapte ani de secetă, despre care găsim ecouri în Vechiul Testament (Facerea, 41; II Regi, 24: 12 sq.)44. Dar interesul mitului depășește
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
pedepsit. Singurii condamnați la chinuri veșnice erau Ixion, Tantal, Sisif, pentru că îl jigniseră pe Zeus în persoană. Menelaos nu coborâse în Hades, ci fusese transportat în Elyseu, doar pentru că, însurându-se cu Elena, devenise nepotul lui 26 Poeții ionieni par îngroziți de sărăcie, boală, bătrânețe. Singurele consolări posibile: războiul și gloria, sau desfătările aduse de bogăție. 27 Teognis, 425-426; Pindar, fr. 157; Sofocle, Oedip la Colonna, 1219 sq. 28 Odiseea, II, 489-491. Cuvinte devenite celebre, dar care vor atrage, mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în stare să-ți arunce unul (ținut în vreo cutiuță) pe haine, apoi să se mire, strigînd și tropoind, că „uite ce are cutare!” Prelungită în anii liceului și ai facultății, obsesia păduchilor a făcut din mine un ins reticent, îngrozit de atingerea persoanelor dubioase sub aspectul igienei, în tramvai, autobuz, tren, și care azi ezită să se urce în taxi la gîndul că locul va fi fost ocupat, înaintea sa, de vreuna din acele persoane mizere, dar intens parfumate, cum
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
10). „Foame”. „Foamea e cea mai temătoare [de temut - n. m.] dintre suferințe. Bolnavul poate suporta boala, durerile ei, dar flămîndul nu poate răbda”11). Autorul Plumbului a văzut și a simțit el însuși aceasta, nu o dată, și s-a îngrozit. De aceea a și subliniat într-un vers: „Dar foamea grozavă nu-i glumă, nu-i vis”. Și: „Tăceri de vremi, sinistra foame”. Sau: „Și flămîndu-i ucigaș”12). în anii postbelici, de penurie alimentară, nu le-a fost ușor nici
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lipsă la exces. Cum operează timpul! în diverse reviste („Arta”, „Romînul literar” etc.), pe aceeași pagină cu Bacovia, uneori chiar alături de el, stau: G. Dem. -Poiană, Ioan Popșior, N. Fieraru. Ubi sunt? „Orice pericol își pierde capacitatea de a ne îngrozi, dacă îi sînt cunoscute cauzele”, susține Konrad Lorenz, în cuvîntul înainte la Cele opt păcate capitale ale omenirii civilizate (trad. rom. 1996, p. 7). Fără îndoială, moartea e un pericol; cel mai mare. Meditînd constant la ea, Bacovia o îmblînzește
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se neagă uneori pe sine. Marginalul rămîne fidel senzațiilor și ideilor sale și mai larg comprehensiv. Următoarea mărturisire făcută de pianista Héllène Grimaud într-un recent interviu cuprinde un adevăr pe care și eu l-am trăit nu o dată: „Te îngrozești cînd descoperi lucruri noi după atîta timp de citire”(a unei partituri - n. m.). Ea se referea în special la Beethoven, pe care îl cîntă de 18 ani; eu la Bacovia, pe care îl citesc de un număr de ani
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
maselor iresponsabile. Așa cum sugerează și cele spuse mai înainte, minoritatea-cheie pe care insistau populiștii din Slovacia era "populația străină", mai ales minoritatea etnică maghiară. În timp ce sperietoarea cu "maghiarii în guvern" i-a oferit lui Mečiar o tactică facilă de a îngrozi pe slovaci, Fico a preluat puterea după opt ani de participare a partidelor maghiare la ministere importante. Deși coaliția lui Dzurinda dintre slovaci și maghiari nu a fost niciodată lipsită de lupte interne, a fost în bună parte eficientă pentru
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
trecutului absolut". În eforturile sale de documentare, jurnalismul literar narativ are curajul să afirme lumea fenomenologică care este în chip fundamental indeterminată și, făcând asta, nu o mai reînscrie într-o credință criptoteologică. Asemenea ambiții narative pot speria, ba chiar îngrozi, ceea ce face istorica inițiativă în jurnalismul literar narativ să devină un act de curaj față în față cu critica criptoteologică esențializată. Pentru jurnalismul literar narativ, cu tendința lui de a reprezenta lumea fenomenologică particularizată, atât în caracteristicile ei, în spațialitatea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]