2,094 matches
-
cu încăpățânare, adresându-se comandantului miliției locale și directorului liceului: -E mâna americanilor aici!... Ăștia au dat din cap că sunt de acord, dar în sinea lor erau convinși că Fanache e dus cu pluta, e un mare nătărău... Printre înjurăturile la adresa imperialiștilor, șeful Securității din Serenite a dat totuși câteva ordine: le-a poruncit profesorului Pârvulescu care privea fascinat îngerul și celor doi elevi care descoperiseră arătarea să stea mai departe și, mai ales, să nu pomenească nimănui în oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
cu nașul o scoteau ei la capăt, dar așa... Îi prinseseră și-i duseseră până la capăt de linie, aci, în orășelul Serenite, o noapte îi ținuseră în beci la poliție, primiseră o mamă de bătaie, apoi le dăduseră drumul, cu înjurăturile de rigoare: Bă, fir-ați ai dracu de vagabonzi, marș de-aici, caracudelor, dacă vă mai prind vreodată că nu vă cumpărați bilet ați încurcat-o, pușcăria vă mănâncă!, se răstise la ei un polițai burtos și roșu la față
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
pe masă. Cei trei s-au cărat mulțumiți: au avut și ei o dată milă - nu l-au tâlhărit pe neamț, prea se purtase salon cu ei!... Au ieșit în ploaia care se întețise parcă, în loc să slăbească. I-au tras o înjurătură ploii. Oricum li se rupea de ploaia blestemată din Serenite, n-o mai simțeau, nu mai simțeau frigu și umezeala, băutura înghițită în cantități industriale le băgase foc în sânge, n-aveau treabă! Ș-apoi mâine o să se cărăbănească din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
tău dacă, într-o bună zi, ai afla că mă-ta te-a făcut cu un soldat rus?“. Islandezul, deși maică-sa a dus cu ea secretul în mormânt, s-a uitat lung la genetician și i-a tras o înjurătură de origine dacică. „De ce înjuri, dom’ senator - s-a mirat în doi peri colegul, care intuia, la oricine îi cerea o consultație neplătită în afara cabinetului, o frustrare îndelung tăinuită -, că doar ai nas de cuceritor roman, nu de ciolovec?“ Seara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
lămpaș, devenea dintr-odată o fiară, dacă se lega cineva de Boc. De câine sau de președintele democraților, nu conta de care dintre ei. Nu lătra, firește, că doar nu era câine rău, dar avea un soi de bombănit amenințător, înjurăturile lui Ioțu erau niște figuri de stil. De altfel, situația în parc - așa cum zic și polițiștii când habar n-au care-i situația - era sub control: șahiștii cu jocul și cu pensiile lor, maidanezii cu alergatul de colo-colo la ceasul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
americani” și m-au obligat să semnez atare declarații, deși eu am susținut, că mai degrabă - prin ei se va înfăptui zisa lui Cristos, numai dacă ei vor crede în El și se vor lăsa conduși de Dânsul. Au urmat înjurături de tot soiul la adresa lui Dumnezeu și ale lui Cristos și ca să-i opresc am semnat. A doua acuză a fost că aș fi deținut cărți cu conținut obscurantist pe care le-aș fi oferit, pe bază de tabel, să le
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
închisorii, unde mă aștepta locotenentul Ștefan cu câțiva civili, un jeep militar și valiza pe care o lăsasem cu câteva zile înainte la magazie. Mi s-a spus să urc în mașină. La plecare locotenentul Ștefan mi-a tras o înjurătură zdravănă, apoi a adăugat: „Lasă că vii tu din nou pe mâna mea!” Mașina a pornit în viteză spre București și iată că m-am pomenit din nou într-o cameră largă de la subsolul securității Uranus, plină cu deținuți aduși
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
a început un apostolat rodnic în Moldova. A fost numit paroh de Barticești, unde a cucerit inimile pentru Dumnezeu și biserică. Avea aproape zilnic 500 de persoane la Sfânta Împărtășanie. Au dispărut multe obiceiuri rele din popor: dușmăniile, bețiile și înjurăturile. A reparat, mărit și înfrumusețat biserica satului. A realizat un complex de țesături de covoare în sat pentru ca tinerele fete să nu mai alerge la oraș, ori în alte părți după serviciu, pereclitându-și floarea cea mai delicată a vârstei lor
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
vreo trei zile iar mi s-au pus cătușele și cu trenul am fost transportat la Bacău, unde în gară ne aștepta mașina securității care ne-a dus la securitatea din Bacău. După câteva zile a început ancheta. Întrebări, amenințări, înjurături și bătăi. Cel mai mult am fost bătut ca să recunosc că Părintele Dumitru Lucaci, rectorul seminarului din Luizi-Călugăra ne-a îndemnat la acțiuni subversive. De abia la aceste anchete am dedus motivul arestării: scrierea la mașină a unui manifest cu
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
sanitară primitivisimă. Noapte quasi-ne dormită. Când am intrat în somnul mai adânc - vizita a foarte multe muște. Puțin după aceea - zgomot mare, agitație: e ora cinci și jumătate - oră considerată bună de plecat la plajă (superstiția ultravioletelor). Tot bagajul de înjurături mobilizat în gând. Afară e vânt mare cu nori de praf. Dirijorul îmi face vizită din dormitorul vecin - identic. Furios. „În condițiile astea, refuz să stau aici.“ Ieșim pe culoar - rumoarea femeilor din orchestră: au dormit - inclusiv directoarea - într-un
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
română poți profera lungi afurisenii cărora să le dai mereu noi și neașteptate întorsături. În această privință, germana e o limbă de-a dreptul încuiată. Deseori mă gândeam că cerul gurii nu poate fi decât un loc foarte încăpător, unde înjurăturile se transformă în tirade poetic-afurisite ale înverșunării. O înjurătură românească reușită, așa le spuneam pe-atunci prietenilor mei români, este pe jumătate o revoluție de palat. De aceea nu protestează oamenii în această dictatură, căci mânia și-o consumă în
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
mereu noi și neașteptate întorsături. În această privință, germana e o limbă de-a dreptul încuiată. Deseori mă gândeam că cerul gurii nu poate fi decât un loc foarte încăpător, unde înjurăturile se transformă în tirade poetic-afurisite ale înverșunării. O înjurătură românească reușită, așa le spuneam pe-atunci prietenilor mei români, este pe jumătate o revoluție de palat. De aceea nu protestează oamenii în această dictatură, căci mânia și-o consumă în înjurături. Chiar și atunci când de mult vorbeam româna curgător
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
se transformă în tirade poetic-afurisite ale înverșunării. O înjurătură românească reușită, așa le spuneam pe-atunci prietenilor mei români, este pe jumătate o revoluție de palat. De aceea nu protestează oamenii în această dictatură, căci mânia și-o consumă în înjurături. Chiar și atunci când de mult vorbeam româna curgător și fără greșeli, încă mai ciuleam uluită urechea la metaforele temerare ale acestei limbi. Cuvintele își luau un aer insignifiant, dar ascundeau atitudini politice cu bătaie precisă. Unele cuvinte conțineau povești ce
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
era tot ce poate fi mai insultător la adresa cuiva. Există o legătură între scuipat și vorbit. După cum o demonstrează cele relatate de Nádas, scuipatul începe acolo unde cuvintele nu mai reușesc să exprime disprețul. A scuipa pe cineva întrece orice înjurătură, înseamnă, de fapt, o altercație fizică dură. Deoarece, la fel ca în majoritatea limbilor de origine latină, în română aproape totul sună mlădios, iar printr-o rimă un cuvânt îl găsește iute pe un altul, nu exista situație care să
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
fi susținut că-mi spuseseră limpede că mă așteaptă la tren și că nu pricepusem fiindcă sunt prea tâmpită să pricep până și cele mai elementare lucruri. Ambele variante ar fi fost pentru ei un joc distractiv - amenințări condimentate cu înjurături, tot felul de aluzii vulgare, mojicii aruncate cu îngâmfare. Dar iată că mă vedeau acum pe peron. Pregătiseră însă o variantă și pentru această eventualitate: m-au luat între ei, îmbrâncindu-mă și lovindu-mă cu schimbul, cu coateleși picioarele
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
harnici ca trântorii în stupi Având drept ajutoare o haită de câini-lupi. Îndurerat, voi spune doar atât: Copilăria noastră a fost un vis urât, Supravegheată zilnic de bunul Dumnezeu Dar care din păcate era plecat mereu. Cu urlete sinistre și-njurături de mamă Am dat copilăriei cea mai cumplită vamă Cu ochii ațintiți spre cerul infinit L-am așteptat mereu, dar n-a venit. Avea alte probleme Marele Creator Și rătăcea prin Cosmos călare pe un nor Așa că pân'la urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
trenul în Banat, adică acolo unde poți câștiga o bucată de mămăligă pentru tine și ai tăi. Nu poți urca pe acoperișul vagonului? Adio porumb, adio mămăligă! Te paște moartea și pe tine, și familia ta. Asta era. Îmbrânceală, urlete, înjurături, ura față de fratele tău țâșnind ca două lasere otrăvite din ochii tulburi de animal înfometat. Tata era încă destul de puternic. Cu toate acestea, cu greu a reușit în această bătălie disperată să urce pe acoperișul unui vagon și să-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
în el decât în jungla Estului proaspăt periat și dezodorizat democratic.) Învăț repede limbi străine europene și extra-europene, grație colegilor mei din bucătăria restaurantului: știu numele organelor sexuale masculine și feminine în albaneză, arabă și wolof (dialect senegalez), plus principalele înjurături în portugheză (șeful bucătăriei este un portughez mic, mustăcios, compus din unghiuri drepte) și rusă. Mă îndobitocesc treptat, dar progresez lingvistic în stil marinăresc. 12 iunie 1998 Le Bol d'or (Cupa de aur) este principala regată nautică de pe lacul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pentru muncile murdare de la baza piramidei profesiunilor este totuși greu de suportat, oricat de calm și de conștient ai fi de statutul tău de străin. În momentul în care scriu aceste rânduri, cred că este mai ușor de suportat o înjurătură directă în materna mea limbă română decât această larvară fierbere rasistă, de o perversitate extremă, care roade ca un vierme sufletele celor exilați aici cu voie sau fără voie. UDC a fost gândit la începuturile sale ca partid al meșteșugarilor
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
putut vedea prin ușa pe care nu o închid niciodată. De cum se întorc de la cursuri și până seara târziu, nu fac altceva decât să gâfâie și să se agite, totul agrementat cu icnete scurte, de șoarece prins în capcană și înjurături cu dominantă fuck off. Am aflat că sunt din Toronto, din partea anglofonă a Canadei. Au fețe de imbecili perfecți, priviri goale și apoase de fotbaliști, părul lung și ondulat, caschete de baseball cu cozorocul mare trase adânc pe cap. Oare
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
aceasta. Citesc cu furie. Ce se mai fură în Canada, atunci când se fură ? În nordul regiunii Québec, în localitatea La Baie Comeau, s-au furat o sanie cu motor, două motoare de barcă și trei generatoare electrice. 28 aprilie 2005 Înjurătură colorată auzită în sala de mese. Callise de colon ! "Callise" este o deformațiune a Sfântului Caliciu, dar și un simbol al eliberării Québec-ului de sub puterea Bisericii Catolice. Ceea ce poporul de aici numește les sacres înjurături având la bază fărâme religioase
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
generatoare electrice. 28 aprilie 2005 Înjurătură colorată auzită în sala de mese. Callise de colon ! "Callise" este o deformațiune a Sfântului Caliciu, dar și un simbol al eliberării Québec-ului de sub puterea Bisericii Catolice. Ceea ce poporul de aici numește les sacres înjurături având la bază fărâme religioase. Colon este cuvântul care desemnează pe cineva sălbatic, pe jumătate civilizat, fără maniere, brutal. Cam cum erau primii coloniști din America de Nord. 30 aprilie 1 mai Sfârșitul școlii și începutul vacanțelor universitarea în Canada. Toată lumea se
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
e fucking pur și candid. Obiceiul a fost preluat, de altfel, cu brio și de noi. Ba chiar adaptat cu creativitate. Aș vrea să fac o paranteză. Să vorbesc despre niște mutații care s-au produs în ultimul timp în înjurăturile noastre TOAMNA DECANEI 92 și în vorbirea colocvială - mutații care pe mine mă nedu meresc. În vorbirea curentă a tineretului, în special, s-a instalat la loc de cinste organul sexual bărbătesc, cu frecvența cuvântului fuck în engleză. Însă această
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
mutații care pe mine mă nedu meresc. În vorbirea curentă a tineretului, în special, s-a instalat la loc de cinste organul sexual bărbătesc, cu frecvența cuvântului fuck în engleză. Însă această mutație s-a făcut simțită în special în înjurături. Până acum, când înjurai pe cineva, îl trimiteai în organul ma tern, care-l zămislise, ceea ce avea oarecum o logică: întoarcerea la origini. Acum însă cel înjurat e trimis în organul bărbătesc, și încă al celui care înjură. Să semnifice
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
vă port dintr-o perioadă în alta, că fac tot felul de piruete și volute. Și, odată prezentate scuzele, mai fac un viraj chiar acum. A.R. Nu-i nimic, n-o să mă determinați să fac și eu plonjoane în înjurături, ceea ce n-ar fi foarte, foarte cuviincios pentru o serie de interviuri. R.P. O, Doamne, sunt lucruri pe care toți cei care vor citi cartea aceasta le cunosc foarte bine. Le-au auzit de zeci de ori în jur, inclusiv
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]