16,346 matches
-
eventuală, reînviere. Tăcerea devine, astfel, singura posibilitate de evadare, a omului, iar metafora, singura posibilitate de luptă a poetului. Frenezia participării senzoriale la lume se inversează, aici, într-un imposibil efort de desprindere (Legături), generând, paradoxal, și aparentul sentiment al înstrăinării de sine (Departe, Călătorie)90, "tonul e solemn, fără rigiditate, iar confesia a deprins de la Blaga acea impersonalitate concis reflexivă, care lasă să se vadă din om mai ales ființa gânditoare"91. Existența fiecăruia dintre noi fiind una individuală, unică
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
atât de frig în casa asta/ Dac-aș pleca acum, ar fi de tot". (Acasă) Imposibilitatea reîntoarcerii devine motiv central și al altor poeme, precum: Pasul, Singurătatea, Atât de frig, Într-o zi, Penel, Iluminare, Dacă, Milă, Cercul și Pânza. Înstrăinarea se produce atunci când ființa umană, trezindu-se încremenită în diverse ipostaze, ajunge să le conștientizeze 136: "Am hotărât/ Să fug din glasul meu/ Ca dintr-o închisoare pe care singură nu am închinat-o/ pentru nenumăratele mele crime,/ O închisoare
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
vechile certitudini: "Singurătatea e un oraș/ În care ceilalți au murit,/ Strâzile sunt curate/ Piețele goale,/ Totul se vede deodată/ Dilatat în pustiul/ Atât de limpede sortit./ În valea/ Dintre suferință și moarte,/ Singurătatea e un oraș fericit." (Singurătatea) Totodată, înstrăinarea poartă aici o nouă amprentă a condiției de poet, care, dintotdeauna, a fost în afara societății și contra ei: "Dor aproape stins de lume,/ Dor aproape stins de mine,/ Substantive și pronume/ Ale unei limbi străine// Dintre frazele căruia,/ Moi și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
următor, 1861, renunțând și la cealaltă jumătate, în favoarea aceluiași fost asociat 12. Actul de vânzare-cumpărare, oficializat de Curtea de Întărituri, a și fost publicat în "Monitorul Oficial" nr. 140, din 29 martie 1861. Care vor fi fost motivele reale ale înstrăinării unei întreprinderi pe cât de utilă țării și instituțiilor beneficiare (îndeosebi Armata și Lucrările publice), pe atât de profitabilă celor doi întreprinzători, ține iarăși de domeniul speculațiilor. Se pare, însă, că operațiunea a fost precedată de neînțelegerile survenite între coproprietari, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ideologie. „N‑ai unde trăi, așa că‑ți frămînți gîndurile în cap“, rezumă Andrei Platonov, în alt context, esența paradigmei sale artistice. În foileton, dînd vina pe „mediu“, Dostoievski se află în apropierea lui Belinski, de care se despărțise între timp. Înstrăinarea de cotidian este aici o vină față de societate. În nuvelă însă motivația socială dispare, „crima și păcatul“ fiind mai ales față de sine, față de propria viață. Prin această omisiune, autorul scoate nuvela din contextul imediatului și multiplică posibilitățile de interpretare. Motivul
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
să se topească în limba de adopție, sau cel puțin încearcă să ajungă la o relație intimă, profundă cu aceasta, chiar sacrificînd-o pe cealaltă, căci exercițiul lingvistic în expresia sa literară îndeosebi este extrem de exigent și atrage sacrificii dureroase. Străinătate, înstrăinare, străin și toate derivativele "rizomi ce" ale îndepărtării de centrul vital par să configureze noul spațiu psiho-literar al scriitorilor-călători. Bernard Michon și Michel Koebel remarcau că "identitatea conferită unui loc este fondată și pe proprietățile obiective, care le dublează pe
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a-și crea și recrea posibilele și imposibilele imaginație zămislitoare de lumi. 4. Colțul cu Cioran Cioran și exilul în limba Celuilalt S-a considerat întotdeauna un "metec", un străin, pentru sine, pentru ceilalți, pentru Dumnezeu. Dar cea mai teribilă înstrăinare, pe care Cioran nu doar a îmbrăcat-o ca pe un ciliciu, ci și-a provocat-o și cultivat-o cu osîrdie, a fost cea de limba maternă. Îndrăgostit amarnic de un idiom cu iz de "prospețime și de mucegai
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
fost ca și cînd l-aș fi scris pentru prima dată, ca și cînd nu l-aș fi recunoscut. Ziua, anul nașterii mele, totul mi se părea nou și inexplicabil, fără nici o legătură cu mine. Psihiatrii numesc asta sentiment de înstrăinare. (...) Prostrat, nedumerit, scîrbit în fața revelației de a fi sine însuși. (pp.16,51) Eul devine toposul negativității universale și un hiatus se adîncește în sînul subiectivității. Acest Eu care dorea cu disperare să șteargă orice distanță dintre Eul suprem și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mai mult imaginară dar cu mult mai vie într-un peisaj virtual precum copilăria în închipuire făcând nimicul să învie. Pășești pe cărarea necercetată și ți se pare că ai ajuns pe lumea cealaltă. Căderea clipelor e doar risipire și înstrăinare topindu-se ceara pe care s-au imprimat peceți princiare și toate se retrag în sine când făptura de aer se mistuie-nviforată. Și-i prileju de-ncăierare și-i ocazie de nuntă cum doar veciile în culme se înfruntă și
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
papirusuri scorojite în ardoarea literei de a se refugia în cuvânt. Prin rostire se întrupează sensul nestatornic precum și eroarea atât de seducătoare prin arvuna înavuțirii fictive așa cum zerourile adăugate nu mai prididesc să ne apropie de moarte nimicul orbitor al înstrăinării. întrupare a sensului neînveninat de comentarii vane răsărind totdeauna din întâmplare cum prin hazard și din eroare-n eroare se confirmă codul ermetic al textualizării nesfârșite, când spui vrute și nevrute și-n gura iadului se-nghesuie turma consoanelor cornute. Din când
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
în materia societăților comerciale / 51 1.3.3. Domenii închise prin convenție concurenței / 57 1.3.3.1. Caracteristici generale / 57 1.3.3.2. Clauzele de neconcurență în relațiile de muncă / 58 1.3.3.3. Interzicerea concurenței la înstrăinarea unui fond de comerț / 61 1.3.3.4. Interzicerea concurenței la închiriere spațiilor comerciale / 62 1.3.3.5. Contractele de vânzare-cumpărare exclusivă / 62 1.3.3.6. Interzicerea concurenței în contractul de comision / 63 1.3.3.7
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
care comerciantul favorizat de acesta își desfășoară activitățile economice și comerciale cu o pondere însemnată; • clauza să fie expres prevăzută de părți iar organele de jurisdicție să poată examina și cenzura aceste clauze. 1.3.3.3 Interzicerea concurenței la înstrăinarea unui fond de comerț Potrivit art. 1 indice 1 din Legea 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale constituie fond de comerț ansamblul bunurilor mobile și imobile, corporale și necorporale (mărci, firme, embleme, brevete de invenții, vad comercial), utilizate de un
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
utilizate de un comerciant în vederea desfășurării activității sale în scopul atragerii clientelei și obținerii de profit. Fondul de comerț poate face obiectul unor acte juridice precum vânzarea-cumpărarea iar clientela element al fondului de comerț va urma soarta fondului de comerț. Înstrăinarea (vânzarea) unui fond de comerț se întregește în mod uzual cu stipulații menite să ocrotească pe dobânditor împotriva eventualei concurențe pe care ar putea să o exercite vânzătorul dacă ar începe o activitate economică similară în imediata apropiere. Clientela fostului
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
particular, cu titlu universal sau transmisiune universală în cazul fondului de comerț -care nu este decât un ansamblu de bunuri, o universalitate faptică creanțele și datoriile comerciantului nu sunt incluse în cadrul fondului de comerț 102. În consecință în caz de înstrăinare a fondului de comerț ele nu se transmit dobânditorului, cu excepția unor drepturi și obligații decurgând din contracte strâns legate de fondul de comerț: contractele de muncă, contractele de furnizarea a energiei electrice, a apei, telefon 103. 4. Obiectul raportul juridic
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
regionale diferite: în cazul hermeneuticii, o atenție acordată moștenirilor culturale, axată poate într-un mod mai hotărât pe teoria textului; în cazul criticii ideologiilor, o teorie a instituțiilor și a fenomenelor de dominație (s.n), axată pe analiza reificărilor și înstrăinărilor. În măsura în care și una și cealaltă au mereu nevoie să se regionalizeze pentru a se asigura de caracterul concret al revendicării de către ele a universalității, diferențele lor trebuie să fie păstrate împotriva oricărui confuzionism. Este sarcina reflecției filosofice să pună la
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
idee general valabilă precizarea dată de Gadamer tradiției: faptul că ea este o componentă a experienței hermeneutice din sfera istoriei, și mai puțin a experiențelor estetice și lingvistice asupra cărora s-a oprit acest filosof. În tradiție se exprimă distanțarea, înstrăinarea interpretului față de faptul istoric cercetat (în cazul nostru, ar putea fi însăși afirmarea științelor sociale în cadrul revoluțiilor științifice ce au loc de circa trei secole), precum și de prejudecăți și de credința în autorități. Progrese în înțelegerea acestor modalități de manifestare
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cuprinse de valurile de anomalii. Dorința ca tot trecutul să fie abandonat pentru a trece la "un nou început" e o sursă perpetuă. Ca și cum trecutul acela nu ne-ar mai aparține. Ca prin minune, noi am părăsit definitiv acel "tot". Înstrăinările de acest fel, amplificate continuu cu alte derapaje, au dus la extinderea duplicităților, fariseismului însoțit de sustrageri, furturi de tot felul și pe toate planurile. "Noua moralitate" și, cu atât mai puțin, "noua gândire juridică", nu reușesc să restrângă aceste
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de acest fel, amplificate continuu cu alte derapaje, au dus la extinderea duplicităților, fariseismului însoțit de sustrageri, furturi de tot felul și pe toate planurile. "Noua moralitate" și, cu atât mai puțin, "noua gândire juridică", nu reușesc să restrângă aceste înstrăinări, nici cantitativ, nici ca varietăți, pentru că impulsurile și vocile nu se mai armonizează defel. În politică se jonglează cu aceleași vechi "strategii": respingerea celor două "extreme" de "stânga" și de "dreapta", multe preferințe pentru "centru-dreapta" și "centru- stânga", rămase confuze
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
transformare, fiind asimilat unei experiențe a lumii istorice. Fără a fi vorba de „secularizarea“ unei situări originare în raport cu lumea, acest șir de modificări schițează totuși o orientare, caracteristică lumii moderne: cea de dezvrăjire a facultăților magice ale subiectului, resimțită ca înstrăinare și convertită ulterior în sarcina tragică a recuperării gesturilor uitate ale experienței. Traseul lecturii pe care am încercat-o aici este oarecum unul paralel. Am vizat în primul rând recompunerea fragmentelor lui Benjamin în așa fel încât să devină vizibil
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
astfel interpretat ca o fabulă despre invazia din afară 89, iar protagonistul, contele Dracula, ar fi un străin, "un criminal înnăscut sau un geniu nebun ori degenerat 90", dar, în același timp, o metaforă interesantă pentru conceptul de "alteritate" sau "înstrăinare". Astfel, se poate susține ideea că Dracula și victimmele sale feminine, care sunt, la fel ca el, periculoase din punct de vedere cultural și sexual, reprezintă potențiale deviații de la normă și pot crea un dezechilibru de putere 91, amenințând ordinea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
femei, rase, clase și comportamente sociale și sexuale, "considerată de clasa de mijloc anglo-europeană ca exprimând însăși ideea de străin și, implicit, pervers 93". Astfel, Dracula nu reprezintă numai "un celălalt de tip gotic, ci însăși ideea de alteritate și înstrăinare 94". Descris ca un monstru, Dracula poate fi identificat cu ceea ce Julia Kristeva numește "abjectul" sau "procesul de transformare în abject 95". Ca vampir, este o combinație între normal (arată ca o ființă umană) și anormal (nu este o ființă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
efectuat către Emil Ornstein, Israel Rosenberg, Mendel Haifler și Aurel Negrescu. Aflând de decizia consiliului și stimulați de „neglijența” care a dus la distrugerea semnelor de hotar, locuitorii orașului au înaintat Primăriei un protest, în care era semnalat „abuzul acestei înstrăinări”. Printre altele, în cerere se mai amintea și de faptul că „primăria n-a avut nicicând drept de proprietate asupra țarinei, ea fiind de-a pururea dată locuitorilor în uzufruct”. Începând cu anul 1916, autorizarea acestei vânzări a început să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în destinul hangiului prin chiar numele ce i-a fost predestinat: purtător al crucii, conform etimonului grecesc; ispititoarea eroină a nuvelei La hanul lui Mînjoală, cocoana Marghioala era frumoasă, voinică și ochioasă așa cum îi esențializează grațiile frumosul ei nume elenic; înstrăinarea omului într-o lume care nu-i mai aparține este sugerată magistral în Două loturi prin distanța semantică dintre toponim și antroponim: nenorocitele chivuțe își au bordeiul pe strada Emancipării iar Lefter Popescu își trăiește calvarul pe strada Pacienții! Personajele
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
dar dacă se va folosi rău, privind lumea prezentă contrar rațiunii cuvenite, nu e greu de înțeles cum, căzând în patimi de necinste, va fi aruncat pentru veșnicie, după cuviință din slava dumnezeiască, luând ca osândă înfricoșată pentru veacuri, nesfârșita înstrăinare de Dumnezeu"20. Prin urmare, omul ar trebui să fie cel care se folosește de dinamica tehnologiei, nu tehnologia de dinamica sufletească a omului. Dar asta se întâmplă doar dacă rămâne neclintit în credința sa, nedominat de mijloace, ci dominându
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
la violență. în această stare, familia nu-și mai poate îndeplini adevărata menirea de a naște, crește și a-i educa pe copii — „fondul de aur al unui popor”. Neînțelegerile în cadrul familiei răbufnesc în violență și, de aici, la inevitabila înstrăinare de copii, abandon familial, divorț, o adevărată nenorocire pentru familie, dar și pentru societate. Violența fizică, dar și psihică din familie se răsfrânge cel mai brutal asupra copiilor care, rupți de unul din părinți sau abandonați, ori bat drumul între
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]