2,220 matches
-
pe 4 colegii, cum erea legea de atunci. anul 1878 47 românești în Capitală s-a dat un înalt ordin de zi pe armată din care cităm începutul: „Bravi oșteni! Țara, prin delegații ei, împreună cu Capitala, împodobită ca niciodată și însuflețită de cel mai sacru simțământ al patriei recunoscătoare, vă primește astăzi și salută în voi nu numai pe eroii de la Grivița, Plevna, Rahova și Smârdan, dară chiar și pe aceia cari, prin sângele lor, au pus pe fruntea României cununa
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
studenții români. Să mai adaug câteva amintiri asupra acestui subiect. Nu e rău ca generațiile de astăzi să le cunoască. Agitația intrată în Universitate progresează. Cum era și firesc pentru vremile pe care le descriu, politica de partid intervine și însuflețește mișcarea. Doctorul Romniceanu simte că situația i se clatină la Universitate. Șeful guvernului, Ion C. Brătianu, îl sfătuiește să pună capăt agitației, fiindcă nu se poate admite ca studenții să rămâie neîncetat în grevă și să piardă mai mulți ani
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
statuia lui Mihai Viteazul, ovații, discursuri. Lumea românească a cunoscut atunci cea mai mare întrecere oratorică. Sala Dacia de la București, în special, a fost tribuna de unde mari talente rosteau cele mai înflăcărate cuvîntări pentru cea mai pasionată cauză ce poate însufleți un neam: dorul întregirii lui. Citez cîteva nume care vor rămîne mari în istoria românească: Take Ionescu, Nicu Filipescu, N. Iorga, Barbu Delavrancea, Toma Stelian, Octavian Goga, N. Fleva, părintele Lucaci, toți intransigenți susținători ai politicii pro-aliate. În anul 1915
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
mor și eu într-o bună zi! Din jurnalul lui N.D. Cocea: "Marele Stalin! Genialul Stalin! Părintele popoarelor, Stalin! Se inaugura o uzină? Stalin a proiectat-o! Se înmulțeau tractoarele? Stalin le-a uns roțile! Pornea o locomotivă? Stalin a însuflețit-o! Își lua avînt un avion? Stalin i-a dat aripi! Epoca lui Stalin! Veacul lui Stalin! De cine-mi amintește chestia aceasta?!!! Ghicitoare, desigur! Azi e ziua domnului Liviu (Constantin-Liviu Rusu, muzeograf-conservator la Muzeul Literaturii Casa "Vasile Pogor" din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
ideea revistei Gândirea, condusă de Nichifor Crainic, de a crea o organizație a tuturor artiștilor români care, sub denumirea de Liga artelor, în baza unui program, „potrivit sufletului nostru” să ducă la „solidarizarea elitei creatoare în jurul unui ideal menit să însuflețească nevoile sale cărturărești”, ziarul se alătură acestui demers și-l însuflețea. Erau în ziar și articole demascatoare, poate de vendetă politică precum cel cu titlul: „Banda Teodorovici” „Luptătorul” capturată de poliție” din numărul 2 al săptămânalului, unde citim: „Luptătorul”, oficiosul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
organizație a tuturor artiștilor români care, sub denumirea de Liga artelor, în baza unui program, „potrivit sufletului nostru” să ducă la „solidarizarea elitei creatoare în jurul unui ideal menit să însuflețească nevoile sale cărturărești”, ziarul se alătură acestui demers și-l însuflețea. Erau în ziar și articole demascatoare, poate de vendetă politică precum cel cu titlul: „Banda Teodorovici” „Luptătorul” capturată de poliție” din numărul 2 al săptămânalului, unde citim: „Luptătorul”, oficiosul lui Teodorovici, își îndreptase atacurile împotriva unității noastre naționale, iar pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
așa de naturală grație, a formei. ... În rândurile, rărite îngrijitor, ale cântăreților simțirii noastre de astăzi, fii bine venit, tinere ardelean!” 113 „Poezia lui Blaga aduce un puternic suflu de noutate. În poezia sa vădește o viață interioară foarte zbuciumată, însuflețită de bucurii și tristeți, de entuziasm și resemnare, de efuziuni și îndoieli. Desprinzându-se de legăturile pământești, poetul evadează în universul infinit, unde plutește între vis și realitate, între posibil și miracol, apropiindu-se de domeniul misterului.” (Literatura contemporană) Lucian
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ale națiunii sale, să le stimeze - fără a disprețui pe cele străine, căci ca să nu dispărem în valurile popoarelor ce ne înconjoară, trebuie să avem o cultură a noastră proprie, care să fie produsul firesc al nostru, trebuie să fim însuflețiți de o dragoste nemărginită pentru tot ce e al nostru, care dragoste să ne servească drept zid de apărare contra mulțimii de influențe străine.”(...) „Ca direcție literară credem a fi ținuți să urmăm pe aceea care e unica posibilă după
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nu suportau să li se spună lucrurile de-a dreptul! - revista, se vede, își face datoria întocmai, cum spune directorul ei Iancu I. Nistor încă de la numărul 1 a pornitei la drum: „Dorința noastră cea mai vie, de care suntem însuflețiți la editarea acestei reviste, este ca să deșteptăm în publicul român gustul pentru lucrări literare românești de valoare și ca să facem ca ideile întrupate în ele să pătrundă în toate păturile sociale românești. Căci numai astfel pot propăși orice dezvoltare literară
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în anul 1907 și condusă de dânsul cu multă pricepere până la izbucnirea celuilalt război. Atât revista Voința Școalei - numele de astăzi a fostei Școala, cât și Asociația învățătorilor bucovineni mai păstrează până astăzi caracterul profund național ce le-a fost însuflețit de inițiatorul și conducătorul lor. (C.Loghin: „Gheorghe Tofan (1880-1920) în Revista Bucovinei nr.1/1944) * Școala, organul Asociației Corpului Didactic Primar Român din Bucovina, apare la Cernăuți în 1915, de două ori pe lună, sub conducerea unui comitet, redactor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
avea asigurată în opinia leninist-crohmălniceană "o reală libertate de creație". În articolul său, Lenin stabilește: "Partidului îi revine conducerea activității literare în mod efectiv, concret, nu declarativ, abstract, onorific. El e dator să intervină direct în procesul edificării unei literaturi însuflețite de idealurile proletariatului revoluționar, să-i stimuleze dezvoltarea, să o orienteze și să vegheze ca ea să-și păstreze neștirbită puritatea ideologică". Ca atare, dl. Crohmălniceanu continuă: "Partidul nostru cere poeților, prozatorilor și dramaturgilor să se ocupe cu precădere în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
-a fi/ Elemente tot mai dușmănoase". După cum ne învață necontenit partidul, atenționează Dan Deșliu, menirea noastră (probabil se referă la scriitorii participanți la Congres n. n.) pe acest pămînt este să cîntăm în vremi înaripate ziua de azi a patriei, să însuflețim cu aripi largi deschise zborul către ziua de mîine". Mai ales că "avem pentru asta toată libertatea, o libertate pe care nici în visele cele mai optimiste n-au întrezărit-o înaintașii noștri: libertatea de a sluji poporul, clasa muncitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
probabilului, este indubitabil faptul că prima o influențează categoric pe a doua și aceasta a fost, În Întreaga mea viață lucidă și În Întreaga mea carieră, principiul director. Din acest punct de vedere, din tinerețile mele, sărace și anonime, dar „Însuflețite de idealul literar”, cum Îi stă bine unui nordic care coboară spre sud, spre „șesuri”, pentru a se face cunoscut și a-și face cunoscute, mereu, „ciudatele-i opinii”, am „atacat” nu atât splendida baladă Miorița, cât mai ales cultul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
trezise mult prea rapid. Tonul deveni sever. Poate că arătam speriat, iar asta o enervase. Vrei să știi „care-i chestia“, Bret? Am oftat și m-am sprijinit de zid. - Nu. Nu neapărat. Nu, Nadine. Nu vreau. - De ce nu? Părea însuflețită de refuzul meu, iar indignarea din vocea ei părea să nu se tragă din beție, ci din teamă. Chestia e, Bret, vreau să zic... iar acum respira scoțând un sunet înăbușit, sumbru, chestia e că nu-i răpește nimeni nicăieri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
țări cu limbi și tradiții diferite au luat parte la întâlniri literare, colocvii și mese rotunde, și-au citit textele în fața unui public eterogen din orașele vizitate, au acordat interviuri mass-mediei, încercând să demonstreze că alcătuiesc o comunitate de spirit însuflețită de idealul Europei Unite. Nu întotdeauna râvnita imagine a „frățietății literare” s-a dovedit la fel de convingătoare. Nici pentru cei ce o alimentau, nici pentru public. Ar fi fost și imposibil. Trenul Scriitorilor străbătea și reflecta el însuși, prin structura umană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
imensele tradiții pe care trebuie să și le păstreze. După ce-și va fi suprimat frontierele politice, Europa Unită ar trebui să fie o federație a coexistenței culturilor naționale, un organism proteic, policrom, polivalent. O „gândire pozitivă”, de tânăr scriitor însuflețit de libertatea explorărilor culturale, suprapuse pe ipostaza călătorului într-un spațiu de vis. Fericire în stare pură. Identitate despovărată de ghiulelele memoriei. 6 iunie, marți VITALIE CIOBANU: Notez la repezeală impresii, în autobuzul care ne duce la Cascais, o localitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vorbește în italiană cu Felicitas Hoppe. Ambii au vizitat de mai multe ori Italia, Felicitas a avut chiar un stagiu de un an la Roma, când s-a documentat pentru ultima sa carte, romanul Pigafetta. Am observat că Adrian se însuflețește mai mult când discută cu cineva în italiană. Expresia sa de om liniștit și cumpătat, apăsat parcă de preceptele credinței pe care le respectă exemplar, capătă o energie molipsitoare. Felicitas i se adresează cu „fratello”, iar mie îmi spune că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
rudimentară, dar solidă, cu ustensile grele. Salonul era inima Malagarului: aici se țineau consiliile de familie, erau primiți oaspeții. Ghida ne spune ce cărți a scris Mauriac stând la măsuța de lângă fereastră. Cunoaște legenda fiecărui obiect din casă și se însuflețește relatând-o, de parcă și-ar povesti propriile amintiri din copilărie. Instalați în cele două fotolii roșii de lângă șemineul alb, soții Mauriac ascultau, la un aparat de radio, în timpul războiului, emisiunile de la Londra și, desigur, mesajele către francezi ale generalului De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
să stea până la ziuă, căci nu vrea să se culce în seara aceasta. VITALIE CIOBANU: Hell Hunt, în estonă, înseamnă „Lupul gentilom”. Data trecută când vizitasem localul, citez: „era un frig afară de trosneau pietrele caldarâmului, dar în localul pustiu, căldura însuflețea pereții. De undeva de la subsol, răzbăteau valuri de muzică violentă amestecate cu hohotele de râs ale clientelei... Pe o scară, aproape de ușa de la intrare, dispar la subsol chelnerii aferați, cu câte șase halbe de bere în mâini: se grăbesc să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de civilizație al Occidentului după atitudinea lui față de minoritatea evreiască, atitudinea țărilor arabo-musulmane față de minoritatea lor creștină ar trebui considerată, în secolul XXI, drept piatră de hotar. Există totuși o diferență între aceste două destine încercate: evreul din Occident era însuflețit de o speranță: așteptarea lui Mesia și întoarcerea la Ierusalim. Pentru creștinul din Orient, Mesia a sosit deja, capătul tunelului continuă să rămână întunecat dar, în această subterană, el e acasă la el. 4. Preafericirile Lor Și ieșind de acolo
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
după pradă de război și după pământuri, nu explică primul impuls al credinței care a pus pe drumurile Europei meșteșugari, țărani și mici funcționari, tot așa cum e clar că nu dorința de a deveni prefecți sau activiști de partid îi însuflețea pe voluntarii cubanezi, peruvieni sau argentinieni din anii 1960. Partizanii în zdrențe din păduri și desculții din Flandra, aceste două armate ale Spiritului, aceste două elanuri de viață culminând în instincte ale morții îi văd de departe întâlnindu-se în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
vrednic de aducere aminte pentru mărirea sufletului său, pentru istețimea sa, pentru priceperea sa în ale războiului și pentru norocoasele sale războaie împotriva turcilor, ungurilor, polonilor și tătarilor”. Bonfinius, cronicarul de curte al lui Matei Corvin, îl laudă pe domn „însuflețit pentru lucruri frumoase și mândru, pe lângă acestea harnic și strașnic în război”. Și cronicarul ungur Istvanffi îl laudă pe Ștefan „care s-a arătat mai presus de toți vrășmașii săi”. Îl laudă și cronicarii turci, atât de reticenți când prezintă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au avut acele „Popasuri” culturale în Tătărași, care s-au vrut și au reușit, în mare parte, să fie o continuare a activităților vechiului „Atheneu” (azi reconstruit, dar fără prezențe culturale încă). Cel care a inițiat, a gândit și a însuflețit aceste activități de cultură a fost directorul de atunci al școlii, profesorul de limba română Lazăr Stan. Dar despre aceasta vom continua altă dată!
O via?? de om a?a cum a fost ea by Maria Martin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83586_a_84911]
-
de ajutor în clipele de cea mai grea cumpănă; salut cu aceeași dragoste pe reprezentanții fraților noștri din Basarabia, Transilvania și Ungaria; Vă salut cu inimă înduioșată și pe voi, fruntașilor neamului românesc din Bucovina, care ați venit cu inima însuflețită din tuspatru unghiurile țării, ca să așezați piatra fundamentală pe care să se clădească trainic și neclintit «România Mare»! Implor harul și binecuvântarea dumnezeească asupra hotărârilor ce veți lua ! Rog și propun să alegeți pentru conducerea dezbaterilor pe cel mai ales
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ghetele lor sau ale copiilor pentru reparații. Bunica și Mama torceau din caierele de cânepă și pregăteau firele destinate războiului de țesut. Copiii ne confecționam jucării din te miri ce, și toată casa se umplea de animale pe care le Însuflețeam și le transformam doborând toate legile firii. Tinda devenea casa poveștilor, care adesea ne smulgeau din farmecul jocului și ne vrăjeau cu faptele de arme ale bărbaților participanți la primul război mondial, abia terminat și la marele act al Unirii
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]