3,412 matches
-
ca și pe făgașele manifestărilor artistice, ori În tribulațiile existenței cotidiene și pe care, În nici un chip, nu o mai putem ignora sau de care nu ne mai putem dispensa), logica evoluează În postura de știință principială a modurilor de Întemeiere a gândirii. Avem În vedere posibilitatea depășirii nomenclaturii (și-așa rapsodice!) a structurilor logice de tip inferențial, În măsura În care „principiul rezoluției“, sau „al rezolvării“ , deservește nu numai contextul justificării formațiunilor deductive deja cunoscute, ci și pe cel al descoperirii de noi
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
pe cale reductivă și, respectiv, progresivă 9. Pentru că, În versiunea „deducției directe“ (Întruchipate prin conjuncții inconsistente de tipul ), rezoluția se suprapune metodelor reductive din logica formală „obișnuită“, iar În versiunea „deducției indirecte“ (etalate prin disjuncții tautologice de forma ), aceeași strategie de Întemeiere recuperează numeroase alte proceduri ale verificării (respectiv ale validării, sau ale deciziei) structurilor logice, am putea spune că, În orizontul inteligenței artificiale, logica ajunge să Însemne o știință a supramodelării operațiilor gândirii. TEHNICI SIMILARE „DEDUCȚIEI DIRECTE“, ÎN SPEȚĂ REZOLUȚIEI, CA
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
în străinătate, săvârșirea cursurilor învățăturilor în Evropa cea luminată, cum spune și Dinicu Golescu, pentru metodele cele mai bune de a importa și răspândi în mase această cultură. De unde, puternicul interes arătat problemelor de învățământ și pedagogie, preocuparea febrilă de întemeiere și organizare de școli. problema capitală este permanent aceea a: mijloacelor de a întemeia o sistemă de învățătură publică, înlesnitoare, potrivită cu gradul luminatei Europe și cu trebuința acestei țări. Nu poate fi trecută cu vederea nici vechea tradiție a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
sau realismul ca metodă de interpretare a lucrărilor de teorie politică 3 se află în afara ariei de interes a cărții. Prin "moralism" voi desemna, așadar, cu preponderență, 1) teza că filosofia este o ramură a eticii și 2) teza că întemeierea morală sau recursul la principii (și/sau convingeri ori intuiții) morale în argumentarea din filosofia politică sunt practici legitime, fie că este vorba despre argumentarea pentru (sau împotriva) unor concepții referitoare la specificarea adecvată a conținutului anumitor valori sociale și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
recunoașterii vs. politica toleranței diferenței culturale, politicile redistributive, politicile de gen, politicile anti-discriminare, respectiv statul minimal, statul bunăstării, democrația bazată pe proprietate 4 etc.). De asemenea, prin "moralism" voi desemna și 3) practica, atât de uzuală printre filosofii politici, a întemeierii sau justificării morale a celor trei tipuri de concepții menționate (specificarea conținutului uneia sau alteia dintre valorile sociale și politice fundamentale, argumentarea cu privire la cel mai adecvat ideal de organizare politică și argumentarea referitoare la regulile de organizare socială (i.e., politicile
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
a ceea ce am numit eu "moralism", sub forma celor două teze ce pot fi identificate, într-adevăr, în lucrările filosofilor politici acuzați de obicei de acest "viciu": 1) teza că filosofia este o ramură a eticii; și 2) teza că întemeierea morală sau recursul la principii (și/sau convingeri ori intuiții) morale în argumentarea din filosofia politică este justificat. Mai mult, nu cred că greșesc dacă afirm că, chiar și atunci când par să fie interesați de critica altor forme de "moralism
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sugerează Jubb și Rossi. Logic vorbind, argumentul lui Erman și Möller nu se bazează, de fapt, pe asumpția că libertatea și egalitatea sunt (exclusiv) valori morale, ci pe asumpția că valorile politice nu ne pot fi de niciun folos în întemeierea condițiilor egalitariene precizate de concepțiile realiste ale legitimității (i.e., pe asumpția că doar libertatea și egalitatea morală sunt apte să întemeieze aceste condiții). De asemenea, argumentul lui Erman și Möller nu depinde nici de asumpția că nu există nicio distincție
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
după cum am văzut - și că Erman și Möller nu s-au aflat în cea mai bună formă filosofică a lor atunci când au argumentat pentru ideea că egalitatea politică este o valoare impregnată moral invocând practica, specific moralistă, a conceperii și întemeierii ei prin recursul la o formă de egalitate morală, atunci când au citat și explicat concepția "convențională" despre filosofia morală și valorile morale sau atunci când au precizat - în mod gratuit, în opinia mea - că ea a stat la baza argumentelor și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
învinși, fără drept de apel, în confruntarea argumentativă. Condițiile egalitariene ale legitimității (inclusiv cele pentru care pledează realiștii) nu pot fi întemeiate decât cu ajutorul principiului egalității umane fundamentale 29. Realismul radical nu este o poziție metodologică "fezabilă" sau "realistă" cu privire la întemeierea concepțiilor legitimității politice. Exigența metodologică a realismului radical - renunțarea la principiile și valorile morale în argumentarea din filosofia politică - este imposibil de pus în practică. Realismul radical nu este decât un moralism deghizat. La aceeași concluzie ajungem și dacă privim
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
au putut simți încrezători în legitimitatea și fezabilitatea proiectului alungării moralismului metodologic din filosofia politică nu numai pentru că s-au bazat și se bazează pe asumpții sau premise greșite în evaluarea șanselor argumentării de tip instrumental în rezolvarea problemelor de întemeiere pe care le întâmpină filosofii politici, ci și pentru că s-au sprijinit și se sprijină pe această formă deghizată (și neîntemeiată) de moralism, pentru că, în termenii lui Scheuerman, ei "au introdus prin contrabandă etica și moralitatea în chiar definiția politicii
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
morale comprehensive, chiar și în tratarea problematicii ridicate de condițiile dezacordului (moral) rezonabil generalizat. În cea de a doua interpretare, despre care cred că exprimă punctul de vedere al lui Waldron 24, sugestia se dovedește problematică imediat ce ridicăm întrebarea: sunt întemeierile pur pragmatice întemeieri de natură filosofică? Waldron însuși acceptă, după cum am văzut, că specificul filosofiei politice este constituit de problemele și justificările de natură normativ-morală, nu de natură "pur" pragmatică (precum cele abordate sau oferite de obicei de politologi/cei
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și în tratarea problematicii ridicate de condițiile dezacordului (moral) rezonabil generalizat. În cea de a doua interpretare, despre care cred că exprimă punctul de vedere al lui Waldron 24, sugestia se dovedește problematică imediat ce ridicăm întrebarea: sunt întemeierile pur pragmatice întemeieri de natură filosofică? Waldron însuși acceptă, după cum am văzut, că specificul filosofiei politice este constituit de problemele și justificările de natură normativ-morală, nu de natură "pur" pragmatică (precum cele abordate sau oferite de obicei de politologi/cei care profesează în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
contrazic argumentul fundamental pentru moralism pornește de la ideea, menționată și criticată în capitolul anterior, potrivit căreia, în condițiile dezacordului rezonabil generalizat, filosofii politici nu ar mai trebui să se considere îndreptățiți să recurgă la intuiții, principii și valori morale pentru întemeierea teoriilor lor. Un astfel de argument a fost avansat de Fabian Freyenhagen. Mă refer aici la una dintre observațiile sale din recentul articol în care încearcă să submineze din interior strategia de justificare adoptată de Rawls în Political Liberalism, observație
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sunt conduși, într-adevăr, de dorința nemărturisită ca teoriile lor să fie implementate prin eludarea sau depășirea procedurilor democratice de decizie. Cum anume invalidează, mai exact, acest fapt teza că filosofia politică este o diviziune a eticii sau teza că întemeierea morală sau recursul la principii (și/sau valori, convingeri ori intuiții) morale în argumentarea din filosofia politică sunt practici legitime? Acestea fiind spuse, sper că mă veți considera îndreptățit să afirm că, după cum văd eu lucrurile, m-am achitat, în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
la întrebarea referitoare la fezabilitatea diverselor aranjamente sociale dezirabile), este compatibilă, după cum văd eu lucrurile, cu ideea includerii în filosofia politică și a proiectelor multi sau interdisciplinare de argumentare pentru anumite idealuri de organizare politică, proiecte în cadrul cărora preocuparea pentru întemeierea dezirabilității (morale) este doar una dintre dimensiunile argumentării pentru acel ideal (Adam Swift, "The Value of Philosophy in Nonideal Circumstances", în Social Justice: Ideal Theory, Nonideal Circumstances, (ed.) Ingrid Robeyns și Adam Swift - Social Theory and Practice 34, 3 (2008
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
in Political Theory and Practice: On Raymond Geuss's Realism", în European Journal of Political Theory 9, 4 (2010), pp. 504-512), nu cred că argumentul lui Hurka este unul de succes. Hurka presupune ab initio că realiștii își doresc o întemeiere morală a ideii că, în cutare sau cutare societate, "are sens" ca indivizii să posede cutare sau cutare drepturi. Această asumpție este însă nelegitimă. Realiștii insistă, de fapt, pentru întemeierea unor astfel de afirmații cu privire la drepturile membrilor unei societăți particulare
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
succes. Hurka presupune ab initio că realiștii își doresc o întemeiere morală a ideii că, în cutare sau cutare societate, "are sens" ca indivizii să posede cutare sau cutare drepturi. Această asumpție este însă nelegitimă. Realiștii insistă, de fapt, pentru întemeierea unor astfel de afirmații cu privire la drepturile membrilor unei societăți particulare pe baze pur instrumentale. Ca atare, ei nu sunt neapărat obligați să recurgă la principii morale universale pentru a întemeia aceste afirmații, așa cum sugerează argumentul lui Hurka. 32 Jonathan Floyd
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
toate celelalte lucrări ale sale) sau Will Kymlicka (Contemporary Political Philosophy: An Introduction, ediția a II-a (Oxford University Press, Oxford, 2002), pp. 3-5). 24 După cum este probabil cunoscut, în Law and Disagreement (pp. 282-311), Waldron susține că oferă o întemeiere pur pragmatică pentru soluția sa la una dintre principalele probleme ridicate de condițiile dezacordului generalizat dintre cetățenii unei comunități liberale cu privire la justificarea și interpretarea drepturilor individuale sau la design-ul constituțional adecvat (i.e., regula majorității ca procedură de rezolvare a
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
unei comunități liberale cu privire la justificarea și interpretarea drepturilor individuale sau la design-ul constituțional adecvat (i.e., regula majorității ca procedură de rezolvare a acestor dezacorduri). Ca urmare a eforturilor unor comentatori precum Cécile Fabre sau Richard North, știm deja că întemeierea oferită de Waldron pentru regula majorității în detrimentul constituționalizării drepturilor individuale și a controlului judiciar ca instanță ultimă de interpretare și garantare a acestora nu este doar neconvingătoare, ci și că ea nu este, de fapt, una pur pragmatică, liberă de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
of Justice: Reimagining Political Space in a Globalizing World (Columbia University Press, New York, 2009), pp. 16-18). 17 Astfel de teze aparent "nebunești" dar totuși corecte (la o analiză atentă) sunt, în opinia mea, teza că infinitismul este teoria corectă a întemeierii epistemice (așa cum a fost ea susținută de Scott Aikin în Epistemology and the Regress Problem (Routledge, Londra, 2010)) sau - în filosofia politică - teza indiferenței la fapte a principiilor fundamentale ale dreptății pentru care a argumentat Cohen și - în general - teza
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Motivul oficial al despărțirii a fost, se pare, depistarea de către Alice Bailey în această paradisiacă regiune a unor energii negative ce ar bântui încă zona ca urmare a practicării în trecut a unor ritualuri de sabat negru. Din fericire, ideea întemeierii și funcționării la Ascona a unui conclav inițiatic de specialiști ai sacrului, care să se întâlnească aici o dată pe an și să conferențieze a rămas în continuare valabilă. Tematica sesiunilor - aleasă întotdeauna de Olga Froebe-Kapteyn - privilegia întâlnirea spirituală dintre Est
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
ani de cultură și civilizație care, prin valoarea descoperirilor lor în domeniul filosofiei, matematicii, astronomiei și biologiei pun bazele biomedicinei, în primele ei spirale de evoluție. Caracteristicile comune sunt: a) însușirea enciclopedică a culturii contemporane lor, b) sesizarea esențialului, c) întemeierea de școli și discipoli, d) interdisciplinaritatea, e) moralizarea. II. Evul Mediu (în primele trei secole) a oferit biomedicinei cinci personalități paradigmatice: Ibn Sina Avicenna, Moshe ben Maimon- Rambam, William din Ockham, Johannes Gutenberg și Nicolas Copernic. III. Renașterea, care, prin
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
îndeletnicire străveche, care a dus la apariția unor rituri și ceremonii vânătorești. Animalul este o făptură cosmică care poate proveni dintr-un om printr-o metamorfoză, ori în urma unui blestem părintesc. Distingem mai multe tipuri de vânătoare rituală: vânătoarea de întemeiere a unei țări (Țara Moldovei), a unei cetăți (Cetatea Sucevei, Cetatea Argeșului etc.), a unui sat eponim; vânătoarea sau raptul simbolic al miresei și vânătoarea pentru îmbelșugarea nunții; regăsim implicații ale actului vânătorii în muncile agricole sau pastorale (pornitul plugului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Georgescu și, nu în ultimul rând, studiile aplicate cu privire la "secolul fanariot", de istorie a culturii și a mentalităților, datorate lui Ștefan Lemny și lui Daniel Barbu. Am stabilit convențional drept limită inferioară de timp pentru intervalul la care trimit data întemeierii statelor medievale românești (jumătatea secolului XIV) − pentru că imaginarul local (în care intră legendele fondatoare), ca și mărturiile materiale (documentele), îi acordă un loc proeminent. Drept limită superioară trasez începutul modernității − momentul apariției ideilor iluministe în cultura română -, dat fiind caracterul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
simbolice a locurilor, pentru că palatul și biserica domină centrul urban real, imaginarul le menține drept reperul topografic major al miticului oraș sfânt, care dublează la rândul lui un model celest. La fel se petrece în memorarea timpului (istoria creștinismului, timpul întemeierii, timpul sărbătorii sau al postului), a personajelor și a raporturilor de putere dintre ele. Ambele lumi, și cea reală, și cea imaginară, sunt conduse de același principiu, devenit și scopul comun: susținerea identității statului și a comunității creștine, în contextul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]