93,058 matches
-
gușa veverițelor, un trup lung și inert, răstignit în sine, cu o mie de cuie în inimă, cu o mie de cuie în palme, cu o mie de cuie în tălpi călătorind spre o singură dimineață din care te vei întoarce cu plasele pline, ca în poveștile din care scoți cîte un spiriduș pentru a-l arunca în supa de morcovi, un trup de umbră peste cearșaful boțit, atingînd cuta ce încă mai are memorie, galben, arzînd fără flacără, ca într-
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
și cu disperare Să te legi de-o lume care nu mai este Pătimaș în ritmuri și în rime rare Om de meserie în slujiri terestre Și-n această clipă vezi cu-nfiorare Un apus tomnatic sângerând pe creste Și te-ntorci cu scrisu-n clasele primare Parcă de-o uimire, parcă de-o poveste Că rămâi de toate nu-i nici de mirare Prea te bat adesea bănuieli funeste Urmărindu-ți umbra singur pe-o cărare Cu ne-nduplecate amăgiri agreste Mai păzești
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/11475_a_12800]
-
uimire, parcă de-o poveste Că rămâi de toate nu-i nici de mirare Prea te bat adesea bănuieli funeste Urmărindu-ți umbra singur pe-o cărare Cu ne-nduplecate amăgiri agreste Mai păzești la vie, mai închini pahare Mustul se întoarce din rotiri celeste Să mai fiarbă-n sure șuri imaginare Graurii în pâlcuri cât mai dau de veste Ai cules hotarul, grâul e-n hambare își încing bostanii galbenele țeste La stupină sturzii cată-n aiurare în săgeți pe-aproape
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/11475_a_12800]
-
rîului departe de casă. Cum nici eu dincolo de podul de peste gară, - rîul meu din trenuri și din șuierat prelung din nopțile copilăriei mele cu regina nopții și cu gust de lubeniță vara. Azi după ce am trecut rîul și m-am întors în mica mea grădină am aflat pe drum o oglindă. Tu te-ai privit îndelung în cearcănul ei și ai rostit rar, solemn și cu bucurie: Uite, acum, am iar douăzeci de ani. Și cînd mă rog am iar șapte
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
în șir, uitând adesea să mai iau notițe, vorbind molcom despre o lume dispărută, o lume a tihnei și a normalității pe care încerca să o învie pentru cei care nu o cunoscuseră. Deși totul pornea de la Dinu și se întorcea tot la el, mi se perindau prin fața ochilor zeci de chipuri din familia reunită a Brătienilor și Pillaților, cu bucuriile și necazurile lor, cu idealurile lor înalte care se suprapuseseră mereu cu cele ale neamului. Vorbea cu înflăcărare, dând detalii
Un destin împlinit by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11765_a_13090]
-
ultimului catarg. BARBECUE În cartier se auzea doar melodia Cine a lăsat câinii afară !? și ocrotitorii nemiloși ai ursului panda strigând lozinci anti-globalizare. Scuturau din lanțuri și băteau în tobe din piele udă de câine. De pe balcon, pisica s-a întors cu o frunză proaspătă din cea mai imprevizibilă iederă a acelui an. Și cu întrebarea: știi cum sună în limba germană o condamnare la moarte? De pe balcon, pisica s-a întors în timp cu o frunză de iederă verde, imprevizibilă
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
piele udă de câine. De pe balcon, pisica s-a întors cu o frunză proaspătă din cea mai imprevizibilă iederă a acelui an. Și cu întrebarea: știi cum sună în limba germană o condamnare la moarte? De pe balcon, pisica s-a întors în timp cu o frunză de iederă verde, imprevizibilă... Câți porumbei au zburat pentru pace și câți nu s-au mai întors acasă, la grătar ! ZBOR ÎNTRERUPT Atât ești, atât ți-a rămas: o femeie care a trăit de una
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
Și cu întrebarea: știi cum sună în limba germană o condamnare la moarte? De pe balcon, pisica s-a întors în timp cu o frunză de iederă verde, imprevizibilă... Câți porumbei au zburat pentru pace și câți nu s-au mai întors acasă, la grătar ! ZBOR ÎNTRERUPT Atât ești, atât ți-a rămas: o femeie care a trăit de una singură într-o țară înghețată, - care a descoperit mai întâi focul care nu a ars niciodată, care a întâlnit banchiza de gheață
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
a cărui respirație vulcanică se putea auzi prin toată casa. Sîngele vărsat în liniile tatuajelor ce se desfac îmi închipuiau o comunicare miraculoasă, o empatie sanguină ce continua să izvorască chiar și după ce sursa i se închisese. Úrsula Iguarán se întoarce la izvorul acum uscat al firului de sînge cu materna disperare de a descoperi că steaua a cărei lucire ne îndruma visele se stinsese, și că nici zeii oamenilor, nici cei ai simulucrurilor nu o vor putea reaprinde. Pe atunci
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
casei. O șuviță de sînge trecu pe sub ușă, traversă camera, ieși în stradă, luă drumul cel mai scurt printre trotuarele inegale, coborî scări și urcă parapete, se prelinse de-a lungul străzii Turcilor, ocoli la dreapta, apoi la stînga, se întoarse în unghi drept în fața casei Buendía, trecu pe sub ușa închisă, traversă salonul pe lîngă pereți, ca să nu păteze covoarele, își urmă calea prin cealaltă sală, descrise o curbă mare pentru a ocoli masa din sufragerie, intră pe veranda cu begonii
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
Irina Nechit Un verb lichid în rapidul murdar mă gândesc la râul Prut la albia lui îngustă și la apa somnolentă în care mama și tata se spală cu săpun. Ce-ar fi să nu mă mai întorc niciodată sub salcia unde tatăl meu ud și mama mea lucitoare și-au lăsat urmele în nămol? Ce-ar fi să cobor pe acest peron străin și să-mi cumpăr o bere de treisprezece coroane? Mi-e sete de apă
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
scena aceea duioasă, ea a luat act de faptul că eram și eu acolo și mi-a aruncat un zîmbet fals, care nu prevestea nimic bun. Nu peste mult eu a trebuit să plec pentru cîteva minute. Cînd m-am întors el o întreba: măi Nina, de ce ești tu poarcă și nu spui de față cu ea ce mi-ai spus mie ?! Nu știu dacă asta e porcăiala despre care se vorbește în Memoria ca zestre. Nici ce spusese Nina în
Riscul de a privi memoria ca zestre by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11154_a_12479]
-
mai bine decît am fi făcut-o împreună. n Ștrumfii își scriu scrisori pe șervețele (2) Și fași, îăi, Jăms Dinu' ghenerației & președintele Baudelaire? Care mai e atmosfera în nordul sălbatic? Am auzit că popi fotbaliști trag pe cruce măicuțe întoarse din State și că noaptea seceră pădurile mai rău decît Gloria 2... Umblă după tine toți bodyguarzii ștabilor din localitate? Pentru că scrii în ziarul local articole suprarealiste & toți se simt vizați? Așa mi s-a spus. Și că ai o
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
franjurează stîncos țărmii insulei Kos; zimțează multiplu insula Cipru; fă-i soclu de Paros insulei Pharos; ostrňvul Karpathos sculptează-l cu pathos de lacrimă scursă departe de sursă; insula Delos urzește-o din melos plăcut lui Apollo; iar mai încolo, întoarce clepsidra în insula Hydra și-nchide, la numele Paphos, volumele! Cît despre Corfu, frămîntă-i amorful sol galben, ca orbul pe întuneric, - pînă ce nu-i mai simți nici intrînduri, nici zimți, nici criblura de sabur, ci numai un abur vagant
Poezie by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/11810_a_13135]
-
o sută și ce dacă mai sînt o sută toate sînt corecte doar eu nu toate au dreptate doar eu nu toate sînt vii doar eu sînt închisă aici dacă tai doar puțin răul dispare dar numai pentru a se întoarce apoi numai noaptea dar totuși în fiecare noapte nu sînt eu singură și ce dacă nu sînt singura celelalte dansează între fotografii și neoane tălpile lor sînt cînd reci cînd fierbinți pe pieptul meu sedat și puternic dacă aș tăia
Cântece eXcesive by Dan Sociu () [Corola-journal/Imaginative/11361_a_12686]
-
atunci aștept de la el să se ridice și să acopere totul. însă el nu face decât să se micșoreze mai mult și să lumineze mai slab. e un soare întors. în spatele lui lumina este orbitoare. știu că îndată ce se va întoarce cu fața spre mine un alt început și un alt soare va răsări din el cu o lumină mai înceată și mai înșelătoare. * ziua a răsărit și o pasăre neagră s-a lovit de geam aducând frig și adevăratul trup
Poezie by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/11787_a_13112]
-
ea a zis termină odată mâine se împlinesc șapte și a ieșit din cameră și eu am rămas în cameră și am zis vreau să-mi și ea n-a zis nimic și am zis peste genunchi și s-a întors cu mâna stângă prinsă cu unghiile în mâna dreaptă și obrazul ca o bucată de lemn și ochii și eu am zis vreau să-ți treci părul și ea nu a zis nimic se împlinesc mâine șapte de când părul ei
Poezie by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/11787_a_13112]
-
a terminat, tatăl ticăloșit și mîndru în ticăloșia sa va merge să înapoieze cele două cazmale împrumutate pentru a săpa groapa și va întîrzia mai mult decît era de așteptat. Apoi va mai pleca încă o dată, iar cînd se va întoarce copiii săi vor constata că și-a pus dinții a căror lipsă l-a obsedat pe tot parcursul dramei și că e însoțit de o femeie. V-o prezint pe doamna Bundren, le va spune el pe tonul cel mai
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
noctambule. trăim doar atît cît să nu trădăm prea tare moartea. peste apele negre trece sîngele nostru desculț. pe malul celălalt - salutăm trecătorii cu ceremonioase semne de humă. povestim despre amintirile din care am plecat cu bilet de voie. ne întoarcem iară și iară între filele adîncului, ce ne strigă pe numele mic. trecem prin memoria celorlalți ca printr-o tabără militară. aici, în adînc, ce veselă-i lumina. ce lin alunecă trupul în faldurile de lut. doar brațul inimii bate
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
Venise din Chișinău la București, la un simpozion sau alt gen de manifestare științifică. S-a împrietenit repede cu toată lumea. Se simțea atît de bine aici, printre ai săi frați de peste Prut, încît n-ar fi vrut să se mai întoarcă acasă. Îi plăcea mai ales cum sună limba română autentică, vorbită de bucureștenii cultivați. La Chișinău, ea se vorbea și se vorbește cu accent rusesc, așa încît pare altă limbă. De aceea i s-a și spus, la un moment
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
că dorința lui Valerian de a rămîne în România decurgea firesc din povestea pe care și-o construise despre sine încă din copilărie și din care își extrăgea sensul propriei vieți. Mai mult ca sigur că, dacă s-ar fi întors la Chișinău, ar fi înnebunit în scurt timp. Așa încît a ales să rămînă în România. Problema e că, în cîteva zile, îi expira viza de ședere. Pe atunci nu se putea glumi cu asta. Ne aflam în plin comunism
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
nu se putea glumi cu asta. Ne aflam în plin comunism, România era condusă de o persoană cu grave probleme de narativitate, securiștii și colaboratorii lor ne vegheau permanent etc. Așa încît Valerian nu avea de ales, trebuia să se întoarcă în R.S.S. Moldovenească. Dar el tocmai alesese să rămînă în România. Ce-i de făcut? Mulți și-au pus, de-a lungul istoriei, întrebarea asta. Valerian e unul dintre puținii care i-au dat și un răspuns adecvat. V-am
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
mai întîi la spital și au stabilit împreună condițiile. Bineînțeles, nu putea fi vorba decît de o căsătorie pur formală, fără nici un fel de pretenții. Una din oile țurcane era mama mielului brumăriu. Cred că am știut care, fiindcă a întors capul și a behăit, cînd săteanul a prins mielul și l-a luat în brațe. Ca să nu se mai zbată, l-a mîngîiat un pic pe cap. Am ieșit cu toții din grajd, iar săteanul a scos un cuțit și s-
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
Pe cine interesează cîntecul de dragoste al celui care nu mai iubește? (Vă rog să nu răspundeți, sunt întrebări pur retorice.) Prin urmare, voi face un simplu rezumat. A trecut nunta, s-a terminat și cu petrecerile, prietenii s-au întors fiecare la treburile lui, mulțumiți că făcuseră o faptă bună. În cele din urmă, proaspăt căsătoriții au rămas singuri. Atunci cînd un bărbat și o femeie rămîn singuri, primul lucru pe care ei îl constată e diferența de sex. Fiindcă
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
respiră constant o dispoziție fastă, un mirabil recurs al prospețimii și voioșiei. Este de presupus că o parte din simpatia concetățenilor a fost acordată chipului zîmbitor, în contrast cu fețele crispate ale altora, în timp ce modul de exprimare făcea și el notă aparte, întorcînd spatele retoricii vide, gesticulației și agramatismului. Vocea altor actori politici, iviți din lumea academică și literară, a răgușit destul de repede. A lui Cazimir și-a păstrat timbrul inițial. ,Partidul Liber-Schimbist, pe care l-a odrăslit din Ťlamurať lui Caragiale, dînd
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]