49,940 matches
-
prea tinere ca să fi apucat să facă studii, iar mesajul este că nu școala face pe om... pardon, pe femeie, întrucît partenerii întotdeauna masculini ai eroinelor (există în telenovele homosexualitate masculină, niciodată însă feminină, în afara eventualelor agresiuni din pușcării) sînt întotdeauna cu cel puțin 10 ani mai în vîrstă și trecuți prin cel puțin o facultate. Betty, spuneam, suplinește prin studii urîțenia. Inutil de precizat că e o urîțenie trucată prin ochelari cu rame oribile, tone de gel care să distrugă
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]
-
de vreme ce-și poate îndeplini cu succes rolul primar: acela decorativ... Motivul pentru care mi s-a părut necesar să fac toată această trecere în revistă (pe scurt) a ipostazelor feminine din telenovele este acela că m-a frapat întotdeauna teribila asemănare cu eroinele unui produs literar autohton extrem de gustat la apariție, romanul Arta conversației al Ilenei Vulpescu. Acolo, Femeia (cu un binemeritat, desigur, F mare) face mîncare și spală evident, iar în plus își face foarte bine meseria de
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]
-
superioritatea femeilor în multe domenii - iar femeile o proclamă. Sau, cel puțin egalitatea. Este deci o lume roz în care femeile sînt în general supraevaluate iar în cel mai rău caz tratate egal, iar de discriminări, dacă mai apar, sînt întotdeauna vinovați alții, puțin numeroși cu siguranță. Femeile pline de calități reușesc să obțină întotdeauna ceea ce vor și sînt încurajate din toate părțile să o facă. Diferența față de mesajul telenovelelor, dacă este una, mi se pare minimă. Mai ales că numele
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]
-
deci o lume roz în care femeile sînt în general supraevaluate iar în cel mai rău caz tratate egal, iar de discriminări, dacă mai apar, sînt întotdeauna vinovați alții, puțin numeroși cu siguranță. Femeile pline de calități reușesc să obțină întotdeauna ceea ce vor și sînt încurajate din toate părțile să o facă. Diferența față de mesajul telenovelelor, dacă este una, mi se pare minimă. Mai ales că numele Mihaelei Tatu se leagă, în eternitate, de o emisiune pe numele său De trei
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]
-
drept de vot). Iar pe femei trucarea situației lor reale nu le ajută cu nimic. Din nefericire, la acest tip de emisiuni pentru femei nu există, încă, o alternativă, iar visele, fie și de carton lipit prost pe la colțuri, au întotdeauna piață. Poate, la anu'...
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]
-
tradiția ne-au obișnuit să vedem în "nemți", cum ți se pare comparația imaginii noastre preconcepute cu ceea ce ai găsit aici? N-am avut niciodată o imagine preconcepută despre vreun popor și ideea de "specific național" mi s-a părut întotdeauna destul de suspectă. În orice caz, de la Cantemir la Noica a curs prea multă cerneală pe subiectul acesta în cultura română. Un alt mit în curs de răsuflare e faimoasa diferență dintre europenii din vest și cei din est. Nu am
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
doar cîțiva ani în urmă mi-a dedicat numere-ntregi din revista pe care o conducea, ba chiar la un moment dat și-a intitulat un articol, jenant de laudativ, pur și simplu Cărtărescu. La rîndul meu, i-am admirat întotdeauna cărțile, cea despre Eminescu mai ales, ca și verva și vioiciunea de foiletonist. Dar după ce-am publicat Postmodernismul, cu sau fără legătură cu asta, vechiul meu prieten și-a schimbat complet atitudinea, și ca om, și ca critic, față de
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
te uiți bine în urmă, vei remarca totuși că dezmorțirea a început independent de "concurență", ba chiar că au fost mai multe valuri de dezmorțire. Oricum este acum vie, critică, tăioasă, mai bine orientată estetic și totuși la fel de civilizată ca-ntotdeauna. Această revistă este azi cea mai bună dovadă că se poate scrie polemic fără ofense și cuvinte "pitorești". Firește, noua echipă critică nu e încă bine rodată, mai face și cîte-un exces de zel, în plus sau în minus, dar
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
de pildă, strada Ciberneticii nu departe de strada Fructelor, a Toporului, a Cuiului și de strada și de prelungirea Teslei: istoria vie, cum s-ar zice, a modernizării orașului, în etape organice. Dar, poate, că edilii capitalei n-au avut întotdeauna în vedere aceste amănunte. Fiindcă înaintînd pe hartă nu mai găsesc explicație pentru o seamă de 'intrări" al căror nume mă fascinează: intrarea Epocii plasată între cea a Colierului și cea a Jugului e doar un exemplu. După aceste dovezi
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
mijloacele de încălzire pe timpul iernii, cât ar fi aceasta de viscolitoare, ca să înțelegem în ce încurajatoare măsură s-a înzdrăvenit rasa și ce economii se vor realiza când jumătate din români, fortificați, le vor urma exemplul! Cârtitori vor fi, vai, întotdeauna, fie și după desființarea vizelor Schengen. Necazul e numai al lor. Nu și al nostru, acum când vin sărbătorile și publicitatea ne îndrumă către acele magazine care, ieftinind esențial, oferă fitecui ghiveciul de orchidee cu puțin peste un milion, firul
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
înălțări amețitoare, deci periculoase fiindcă e perfect posibil ca, după o ascensiune, existența noastră să se schimbe radical, deci să murim. Fie și în raport cu viața pe care am dus-o pînă atunci. Înălțarea - de orice factură ar fi ea - duce întotdeauna spre o dimensiune einsteiniană în plus. Dar, mai des decît am vrea, lupta lui Iacob cu îngerul, pe care o purtăm mereu în noi, este nesfîrșită și cu rezultat incert. Se soldează cu o așteptare ce ne vlăguiește. Și ajungem
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
nu le-am trait. Conștientizăm cărările pe lîngă care am trecut, dar nu am apucat să apucăm. Astfel, "a avea mai multe fețe" poate însemna că ai multe fațete. Nu neapărat unele "adevărate" și altele "false". Iar morala nu este întotdeauna implicată. 5 . Nici în basmele ce se petrec într-un fel de repetitivă simultaneitate asemenea lucruri nu stau simplu și tranșant. Mai ales, în cele culte. Fațetele personajelor, diverse, și destinele lor ulterioare, anterioare, sînt o "mărturie" în acest sens
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
prozator cu producție puțină, eminent cunoscător într-ale filosofiei (fusese un neîntrecut cunoscător al lui Spinoza), cînd și cînd, semnînd prin reviste, mici contribuții în domeniu. Fiind un om cu o inteligență remarcabilă, un spirit viu, ascuțit și cu replica întotdeauna la îndemînă, era, în cafenelele selecte (cu deosebire la "Capșa"), un calamburgiu superior, prieten cu trei mari spirite: Ion Barbu, Camil Petrescu, Șerban Cioculescu. Acolo își încrucișa spada, totdeauna ascuțită brici, cu diverși interlocutori, reduși, prin calambur, la tăcere. Ion
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
în chiar incapacitatea ei de a le oferi europenilor vreun sentiment al identității sau colectivității ca substitut al națiun-ității ș5ț la care trebuie să renunțe. în orice caz, eu nu cred că "națiunile" trebuie învinuite pentru ceva. "Vina colectivă" este întotdeauna o noțiune greșită. Felul în care am pus pe picior de egalitate România și extrem-naționaliștii săi a constituit un exercițiu de stenografie politică, așa cum de pildă cineva ar spune că "Franța" și-a trădat moștenirea prin regimul de la Vichy. într-
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
Védrine, care pretinde c-ar vrea ca România să intre în Uniunea Europeană în același timp cu Ungaria și cu celelalte țări -, dar el spune acest lucru doar în speranța că includerea României va încetini procesul sine die? România va avea întotdeauna astfel de prieteni... D.R.P.: V-ați gândit vreo clipă în eseul dumneavoastră să minimalizați importanța creștinismului pentru români? După cum știți, luptându-se vreme de secole cu otomanii, românii au păstrat religia drept o importantă trăsătură europeană, recunoscută ca atare chiar
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
arunce sute de milioane pe asemenea stupide publicații. Dacă un Borcea oarecare zvîrle cu sutele de dolari în țambalul lăutarilor de la petrecera anuală a unui club sportiv, de ce ne-am mira că damele goale de pe coperțile revistelor porno își găsesc întotdeauna sponsori? R.: Spuneți-mi, à propos, cam de cîți bani ar avea nevoie în plus, R.l. lunar, ca să poată apărea la tirajul actual (6-8000 de exemplare)? N.M.: De 1500 de dolari, 400 pe număr. R.: De atît de puțin? Cam
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
muzeu din oraș, vizitându-ne pe noi înșine ca orice turist; să fim atenți cu fondurile publice, spre a beneficia de un confort pentru care plătim. Să dobândim sensul concret, determinat al vieții noastre. Aceștia sunt banii reali. Ei înseamnă întotdeauna atitudini. Nu e nevoie să fii prea perspicace pentru a observa că de fapt acestea sunt cele care ne influențează viața și care, ca exigențe productive, aduc banii - nu invers. Fantasma înavuțirii ar trebui înlocuită, la modul cel mai pragmatic
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
anume, ca România și Bulgaria să fie primite membre ale UE în 2004, alături de celelalte zece candidate deja anunțate. Omul politic francez vorbea pe baza unui calcul politic, încercînd să treacă în planul al doilea efectele economice. Mai scrupuloși, ca întotdeauna, germanii n-au uitat să spună că una e să integrezi țări cu o populație de două sau cinci milioane (cum sunt marea majoritate a candidatelor, de la Lituania la Slovenia, de la Cehia la Letonia), și alta e să dai undă
Europa are urechile înfundate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15688_a_17013]
-
Films cu femei aristocratice posedate de instalatori, mecanici și alții asemenea.. Varietate de wishful thinking, se pare, emblematică pentru mentalitatea românească oarecum bigotă, pentru care damele stilate și fardate și interesate de haine (seria Chera Duduca, Emilia, Dania) au avut întotdeauna un aer suspect, pasibile de a fi întrupări demonice sau doar mici senzuale proaste - în cazuri extreme (Nadina din Răscoala), dacă femeia în cauză e și aristocrată cu blazon (fie el și local), fiind de așteptat ca un viol din partea
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
s-a descoperit groapa comună cu 49 de morți aduși din lagărele de la Canal, într-un singur an (1950, probabil). Aici se vede clar că Liiceanu înțelege să scrie literatură (uneori foarte bună) ca un filosof, adică să o așeze întotdeauna într-un mecanism retoric, demonstrativ. Sau, simplificînd, literatura e bună pentru efecte. E foarte greu să faci să funcționeze mașinăria literaturii cu un astfel de principiu. Lui Liiceanu i-a reușit în multe pagini din Jurnalul de la Păltiniș, îi reușește
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
urmă, un bătrîn mic, împuținat mai degrabă, pierdut sub pulpanele unui palton soios pe care nu-l abandona indiferent de anotimp sau de vremea de afară, care căra, pe spinarea lui cocoșată neverosimil, baloturi imense de ziare. Puse în ordine, întotdeauna cu titlul la vedere, frumos aliniate la margini și legate în cruce cu aceeași sfoară groasă de cînepă, ziarele formau pachete aproape cubice. Prinse între ele ca niște desagi, cu mai multe fire împletite într-un fel de funie, ele
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15714_a_17039]
-
care le aștept. Însemnarea pe prima pagină a fiecărei cărți a primelor două sau trei întrebări, apoi a cîtorva cuvinte-cheie care să mă ajute mai departe în formularea întrebărilor și să-mi stimuleze memoria. O nouă lectură pentru intercalarea semnelor, întotdeauna de hîrtie roz șcine nu le-a remarcat mulțimea misterioasă și promițătoare?! obs. meaț, la paginile de unde voi citi, poate, cîte un fragment, sau care vor declanșa vreo controversă, sau pe care ar trebui să le găsesc repede pentru a
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
remarcat mulțimea misterioasă și promițătoare?! obs. meaț, la paginile de unde voi citi, poate, cîte un fragment, sau care vor declanșa vreo controversă, sau pe care ar trebui să le găsesc repede pentru a contracara o contestație... Vă închipuiți că am întotdeauna mai multă muniție decît e nevoie pentru o emisiune de o oră și un sfert dar tocmai pentru că sînt bine înarmat mă simt liber și în largul meu. În jur de șapte și jumătate, un duș, Gilette, unghiile, costumul, cravata
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
edituri. Mai mult naivi decît diabolici, editorii mi-au propus contracte foarte avantajoase pentru alcătuirea unor colecții, participări la comitete de lectură, culegeri ale articolelor mele din ,,Lire" sau ale cronicilor mele radiofonice, dosare ale emisiunilor Apostrophes etc. Le răspundeam întotdeauna: ,,Să înțeleg că nu vă mai place Apostrophes. Vreți să distrugeți emisiunea?" Se impunea cu atît mai mult să fiu ireproșabil, mai presus de orice bănuială, cu cît munca mea de ziarist avea drept scop cumpărarea unui produs: cartea. Atunci
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
spre sfîrșitul vieții un apărător al stalinismului? Poate părea paradoxal, dar tocmai comuniștii care nu s-au sfiit niciodată să facă din alb negru împotriva bunului simț și rațiunii celei mai elementare, la îndemîna oricărui simplu muritor, s-au prevalat întotdeauna de ,,logica istorică", transformînd-o în piatra de temelie a acțiunii lor practice, adică a fărădelegilor lor. Ne-a relatat despre asta în modul cel mai deslușit Arthur Koestler care, atrăgîndu-și fulgerele foștilor lui tovarăși comuniști, dezvăluia încă din 1938 mecanismul
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]