4,029 matches
-
a talentului lui G. se vădește în istorisirile de vânătoare. Ca peste ani la Sadoveanu, personajele, oameni istoviți de alergătură, se dedau, pe la popasuri, unor ospețe îmbelșugate, unde domnește voia bună, se încrucișează vorbe de duh, se iscă o adevărată întrecere de ingenioase minciuni vânătorești (Vânătoarea, Catrințaș, Boală cu leac, Milordachi). Voluptuos al povestirii, naratorul își pregătește cu grijă auditoriul, recurgând la strategii și trucuri anume, și totul dobândește un aer ceremonios, de ritual. G. are și gustul anecdotei (Cânele călcat
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
Antantei, sunt un Tristan și o Isoldă moderni, iar ofițerul german Otto von Stein, sacrificat în final, e un alt rege Mark. Romanul rezistă mai bine în latura sa documentară, de reconstituire a „micului Paris” balcanic: serate dansante, mondenități cosmopolite, întreceri hipice, spectacole de operă sau concerte, susținute de frații Robescu. G. scrie în romanele sale pagini remarcabile de analiză muzicală, în genul lui Anton Holban sau Mihail Sebastian. Ocupația germană, cu tot cortegiul ei de mizerii grotești și mutilante, este
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
cu scopul de a verifica iscusința, puterea de inventivitate și fantezia tinerilor - o consemnează astfel și unele basme populare românești-, g. a căpătat, cu vremea, funcții predominant distractive. În Grecia antică, la mesele filosofilor, era folosită frecvent ca mijloc de întrecere. Latinii au cultivat-o mai puțin decât grecii. Între g. românească și cele întâlnite mai ales la popoarele din Peninsula Balcanică există mari asemănări. Nu rezultă de aici că trebuie căutate neapărat anume canale de influențe, pentru că g., ca și
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
păstrează statutul social. Acțiunea este mutată în vremea vechilor elini, la curtea regelui Periandros, tatăl Antusei, iar sfetnicul acestuia, Agaton, este tatăl lui Filerot. După moartea tatălui său, Filerot este invitat la curte, unde se distinge prin curaj în timpul unor întreceri organizate de rege. Tânărul se îndrăgostește de Antusa, care, la rândul ei, îi răspunde tânărului cu prea multă îndrăzneală, în comparație cu Aretusa. Filerot o cere în căsătorie pe Antusa, gest care îl determină pe regele Periandros să îl exileze, iar pe
FILEROT SI ANTUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286990_a_288319]
-
Ceea ce se găsea pe atunci În librarii părea pe deplin suficient, abia mai tarziu punându-se problemă diversificării producției artistice și literare, apărând listele de așteptare pentru anumite titluri. „Cu ce am citit [an acei ani], mă pot lua la Întrecere cu oricare european cultivat” (E.B). Dacă istoria a ocupat Întotdeauna În programa școlară un spațiu restrâns, istoria PCUS și cea a mișcării muncitorești internaționale au jucat un rol decisiv În dezvoltarea acestui tip de Învățământ, atât prin conținutul Învățământului
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
București, 1972; Giumbuș Măgăruș, București, 1974; Anotimpul sirenelor, București, 1975; Porumbița albă, București, 1978; Y.R. 7 245, București, 1979; O poveste din cronici, București, 1980. Hai să facem o poveste, București; 1981; Să nu afle Aladin, București, 1981; O întrecere ca-n basme, București, 1982; Basme țigănești, București, 1997; Măiastra lumii, Norresundby (Danemarca), 1999. Traduceri: Anna și József Méliusz, Nae deșteptul, București, 1961 (în colaborare cu Péter Bokor); Edouard Laboulaye, Basme, București, 1962. Repere bibliografice: Matei Călinescu, Eugen Simion, Probleme
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
celor implicați, „o serie de mutări cu o capcană”, spune Berne. Autorul spune: „Procedurile pot fi reușite,ritualurile pot da rezultate și formulele de petrecere a timpului pot fi profitabile, dar toate sunt, prin definiție - imparțiale; ele pot implica o întrecere, dar nu și conflict, iar deznodământul poate fi senzațional, dar nu spectaculos. Pe de altă parte, fiecare joc este în esențănecinstit, iar deznodământul are o calitate dramatică” (Berne, 1964). Programarea neuro-lingvistică (NLP) Această abordare, inițiată de către Richard Bandler și John
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să le întindă grupului advers. Avantajul acestei tehnici este că, în acest fel, cursanții se vor implica într-o înțelegere de profunzime a respectivului text pentru a putea să găsească suficiente argumente pentru capcanele pe care le vor construi, iar întrecerea însăși este un moment de învățare maximă. 13.3.2.2. Controversa creativătc "13.3.2.2. Controversa creativă" Herreid (online) observă că, spre deosebire de tehnica dezbaterilor (debate), unde se pare că cei care sunt implicați în dispută sunt mai interesați
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o cupă. Meciuri aprig disputate au avut loc între 18 aprilie și 16 mai, perioadă în care reprezentantele liceelor „Matei Basarab”, „Mihai Viteazul”, „Gheorghe Lazăr” și „Sfântul Sava” au luptat pentru cucerirea „Cupei școlare Ion Cămărășescu”. Victoria finală în această întrecere a revenit reprezentativei liceului "Matei Basarab" care a învins în finală (3-0) echipa de la "Mihai Viteazu". Primul club de fotbal din București, numit „Olympia” ia ființă în anul 1904 și este alcătuit în majoritate din funcționari germani. Cel mai frumos
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
proprii care motivează prezența jocului de fotbal în lecțiile de educație fizică, astfel: Obiective operaționale recreativ-distractive 1. Satisfacerea necesității de recreere și de distracție prin inducerea imediată a „stării generale de bine” prin joc și mișcare; 2. Satisfacerea necesității de întrecere în echipă cu reguli autoimpuse; 3. Formarea și satisfacerea necesității de a câștiga prin mișcare și joc; 4. Satisfacerea necesității de a acționa autonom; 5. Satisfacerea necesității de a acționa individual în fața colegilor de echipă sau de clasă, 6. Mutarea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
1x1, 2x2, 3x3 specifice posturilor din echipă; folosirea unor exerciții și structuri fundamentale care să vizeze adresa, precizia, ambidextria și care să se execute pe fondul creșterii vitezei de execuție și a complexității; în lecțiile de inițiere, folosirea diverselor concursuri, întreceri obișnuiesc elevii cu solicitările competiției, le formează dorința de autodepășire; de asemenea trebuie să se folosească complexe de exerciții care acționează cumulativ asupra deprinderilor specifice tehnico tactice cât și asupra dezvoltării calităților motrice. Programa precizează pentru fiecare an de studiu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
este concentrată, în special, asupra lovirii mingii (pase, șuturi la poartă sau conducerea ei ). Practicarea jocului de fotbal, la această vârstă se caracterizează printr-o complexitate de stări emoționale, generate de faptul că jocul de fotbal, în sine, reprezintă o întrecere între grupuri mai mici sau două echipe, ambele dornice de victorie. Aceasta este foarte ușor vizibilă la copii, stimulentul victoriei fiind prezent chiar înaintea începerii jocului, manifestările lor fiind vii și sugestive. Din acest punct de vedere, noi recomandăm la
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ușoare. La nivelul claselor I-II, sugerăm ca jocul de fotbal să fie prezent prin: 1. Jocuri de mișcare pregătitoare; 2. Dezvoltarea simțului mingii și a plăcerii de a se juca cu mingea prin exerciții de manevrare a mingii; 3. Întreceri sau jocuri (jocuri 3 contra 3, 4 contra 4 la o poartă sau două porți (improvizate); întreceri de genul ,,cine menține cel mai mult mingea în aer”, ,,cine marchează mai multe goluri din 10 lovituri de pedeapsă de la 7 m
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de mișcare pregătitoare; 2. Dezvoltarea simțului mingii și a plăcerii de a se juca cu mingea prin exerciții de manevrare a mingii; 3. Întreceri sau jocuri (jocuri 3 contra 3, 4 contra 4 la o poartă sau două porți (improvizate); întreceri de genul ,,cine menține cel mai mult mingea în aer”, ,,cine marchează mai multe goluri din 10 lovituri de pedeapsă de la 7 m”, sau ,,cine transmite mai multe mingi pe un culoar (improvizat)”.). 4. Procedee tehnico-tactice de bază ale jocului
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
activități motrice presupune selectarea acestora ca mijloace de instruire, pregătire, organizare și desfășurare a jocurilor. Metodica formării deprinderilor motrice, a dezvoltării calităților motrice, imaginației, spiritului de colectiv, etc. la elevii claselor IIV se bazează pe jocurile de mișcare și diferite întreceri (ștafete) deoarece jocul reușește să scoată copilul din ritmul activităților școlare, ajutându-l să se destindă. Pentru valorificarea superioară a valențelor multiple sub raport instructiv-educativ, pentru a asigura manifestarea deplină a influențelor benefice asupra elevilor, jocurile de mișcare trebuie organizate
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
al jocului. Obligatoriu se va efectua un „joc de probă” pentru a verifica dacă elevii participanți au înțeles corect etapele jocului și regulamentul acestuia precum și pentru a permite o angrenare progresivă în efort. Acest „joc de probă” se desfășoară fără întrecere. 6. Arbitrajul Arbitrajul jocurilor trebuie să asigure în primul rând respectarea regulilor privind: începerea și terminarea jocului; desfășurarea jocului; modul de stabilire al rezultatelor; sancțiuni și recompense ; durata jocului și dozarea efortului. 7. Indicații metodice Deoarece jocurile de mișcare creează
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
nevoilor de creștere și dezvoltare a acestora. De asemenea, nu trebuie să omitem faptul că în unele jocuri se pot manifesta și aspecte negative în atitudinea și comportamentul elevilor, ceea ce necesită o corectare imediată. Din numărul mare de jocuri și întreceri cu mingea, recomandăm folosirea următoarelor jocuri dinamice și ștafete: 1. Vânătorii la pândă Vârsta elevilor: 7-9 ani; Obiective instructive: dezvoltarea vitezei de deplasare, orientării spațiale, atenției și inițiere în lovirea mingii cu piciorul. Organizarea jocului: Elevii împărțiți în mod egal
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
fi predate următoarele: 1. Lovirea mingii cu interiorul labei piciorului și cu șiretul plin sub formă de pase și tras la poartă; 2. Oprirea mingii (stop) cu talpa piciorului și cu interiorul labei piciorului; 3. Conducerea mingii cu șiretul plin; Întreceri sau jocuri pentru clasele I-II Indiscutabil, fotbalul este un mijloc de atragere și practicare organizată a unei activități fizice, însă nu toți elevii pot face parte din cele două echipe ce joacă la sfârșitul lecției. De aceea recomandăm organizarea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
clasele I-II Indiscutabil, fotbalul este un mijloc de atragere și practicare organizată a unei activități fizice, însă nu toți elevii pot face parte din cele două echipe ce joacă la sfârșitul lecției. De aceea recomandăm organizarea separată a unor întreceri sau jocuri după cum urmează: Jocuri 3 contra 3 sau 4 contra 4, la o poartă sau două porți (improvizate); „Cine conduce cel mai mult mingea”; „Cine driblează cei mai mulți adversari”; Cine transmite mai multe mingi pe un culoar (improvizat)”; „Cine dărâmă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
specifice educației fizice în scopul realizării obiectivelor acesteia. Astfel, noi recomandăm introducerea în fiecare lecție a cel puțin 10 minute de joc bilateral de minifotbal, liber consimțit cu reguli simplificate, pe teren redus pentru educarea spiritului de echipă și de întrecere, în funcție de un sistem de reguli acceptate. Pentru o mai bună înțelegere a ceea ce înseamnă jocul bilateral de minifotbal, pe teren redus și cu reguli simplificate, vă propunem un model propriu de regulament, adaptat pentru elevii claselor I-II: a) dimensiunile
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
clasa I; elementele tehnice dobândite anterior; proiectele lecțiilor precedente. Temporale: timp didactic alocat: 30 min. învățare consolidare; 20 min. pregătire, organizare, evaluare. Psihologice: dorința de a învăța, capacitatea de a învăța, dorința de a juca minifotbal, conduita ludică, spiritul de întrecere; Materiale: teren de minifotbal (handbal), 10 mingi de fotbal nr.3 (alte mingi ușoare: de volei, etc). Umane: elevii scutiți medical vor ajuta la pregătirea jocurilor de mișcare și a ștafetelor; Regulament: regulamentul de minifotbal (regulamentul de fotbal pe teren
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
II-a; elementele tehnice dobândite anterior; proiectele lecțiilor precedente. Temporale: timp didactic alocat: 30 min. învățare consolidare; 20 min. pregătire, organizare, evaluare. Psihologice: dorința de a învăța, capacitatea de a învăța, dorința de a juca minifotbal, conduita ludică, spiritul de întrecere; Materiale: teren de minifotbal (handbal), 10 mingi de fotbal nr.3 (alte mingi ușoare: de volei, etc). Umane: elevii scutiți medical vor ajuta la pregătirea jocurilor de mișcare și a ștafetelor; Regulament: regulamentul de minifotbal (regulamentul de fotbal pe teren
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de minifotbal (regulamentul de fotbal pe teren redus, cu efectiv redus și reguli simplificate). Strategia didactică: Metode: demonstrația și explicația, exersarea, componenta ludică: jocuri didactice; Materiale: teren minifotbal, 10 mingi ușoare, 10 jaloane, fluier; Mijloace: jocuri de mișcare, jocuri de întrecere, ștafete, joc de minifotbal. Programa de educație fizică pentru clasa a III-a Programa a fost aprobată prin Ordin al Ministrului Educației nr. 5198 / 01.11.2004 Menționăm că următoarea programă de educație fizică nu a fost modificată de către autorul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
posibile de la aceasta; 3. Extinderea fondului propriu de deprinderi motrice de bază, aplicativ-utilitare și sportive elementare și dezvoltarea calităților motrice aferente; 4. Practicarea independentă a exercițiilor fizice, a jocurilor și a diferitelor sporturi; 5. Manifestarea spiritului de echipă și de întrecere, în funcție de un sistem de reguli acceptate. A. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE 1. Menținerea stării optime de sănătate și creșterea capacității de adaptare la factorii de mediu 2. Armonizarea propriei dezvoltări fizice și prevenirea instalării abaterilor
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
posibile de la aceasta 3. Extinderea fondului propriu de deprinderi motrice de bază, aplicativ-utilitare și sportive elementare și dezvoltarea calităților motrice aferente 4. Practicarea independentă a exercițiilor fizice, a jocurilor și a diferitelor sporturi 5. Manifestarea spiritului de echipă și de întrecere, în funcție de un sistem de reguli acceptate CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII 1. Elemente de organizare a activităților practice sportive Formații de adunare (în linie pe unul și pe două rânduri). Alinierea în linie și în adâncime. Pozițiile drepți și pe loc repaus; poziția
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]