3,274 matches
-
Mihail Manoilescu a încercat să stabilească o legătură cu generalul Antonescu, acțiunea fiind însă criticată de tinerii național-creștini, care „au comentat” negativ trecutul teoreticianului ideilor corporatiste. Trei zile mai târziu, o notă cu sursa în aceleași medii a prezentat rezultatul întrevederii între Ion Gigurtu și generalul Antonescu. Primul i-ar fi explicat celui de-al doilea că măsurile guvernului „au produs deziluzii” în rândurile populației, iar trupele nu sunt echipate corespunzător pentru a face față unui conflict. La rândul său, generalul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au produs deziluzii” în rândurile populației, iar trupele nu sunt echipate corespunzător pentru a face față unui conflict. La rândul său, generalul și-a manifestat regretul că liderii țării „nu văd încă” situația gravă prin care trece România. O nouă întrevedere între cei doi a avut loc în prima decadă a lunii noiembrie 1939, ocazie cu care a fost abordată problema mișcării legionare. Fostul ministru al Apărării și-a exprimat regretul de a se fi înșelat asupra scopurilor reale urmărite de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care a fost divizată Transilvania și comportamentul autorităților ungare față de populația românească, în timp ce Budapesta s-a arătat nemulțumită că nu a primit toată regiunea revendicată sau măcar o parte mai mare. La nivelul liderilor politici nu a avut loc nici o întrevedere, însă, în 1943, Ungaria a tatonat posibilitățile de reducere a asperităților bilaterale. La 18 și 23 iunie 1943 fostul prim-ministru G. G. Mironescu s-a întâlnit cu Banffy Miklos, însă rezultatele discuțiilor au fost nule. Banffy a vrut să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Decizia Grupului «România Liberă» a fost acceptată și de guvernul britanic, care a emis un comunicat oficial în acest sens. Un alt subiect abordat a fost activitatea fostului ministru al Afacerilor Străine, Grigore Gafencu, care se stabilise în Elveția. Datorită întrevederilor cu alți diplomați români - Alexandru Gurănescu și Richard Franasovici - Gafencu a intrat în atenția serviciilor de informații, mai ales că el s-a declarat, constant, împotriva unei alianțe a României cu Germania. Ultima temă abordată la Conferința din 4 februarie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR PAULA IVANESCU MEMORANDUM DE ÎNȚELEGERE-PROGRAM DE COOPERARE ECONOMICĂ între Guvernul României și Guvernul Olandei La data de 11 noiembrie 1997 au avut loc la București întrevederi între reprezentanți ai Departamentului pentru Integrare Europeană din Guvernul României și ai Ministerului Afacerilor Economice din Olanda, în vederea discutării Programului de cooperare al Olandei cu România, ca parte componentă a Programului Olandei de asistență pentru Centrul și Estul Europei (PSO
LEGE nr. 163 din 30 iulie 1998 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere-Program de cooperare economică dintre Guvernul României şi Guvernul Olandei, semnat la Haga la 5 martie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121444_a_122773]
-
pentru integrare europeană Pentru Guvernul Olandei, Anneke van Dok-Weele, ministrul comerțului exterior Anexă 1 la Memorandumul de înțelegere-Program de cooperare economică dintre Guvernul României și Guvernul Olandei în 1998 La data de 11 noiembrie 1997 au avut loc la București întrevederi între reprezentanți ai Departamentului pentru Integrare Europeană din Guvernul României și ai Ministerului Afacerilor Economice din Olanda, în vederea discutării domeniilor de cooperare din cadrul Programului de cooperare al Olandei cu România în anul 1998, ca parte a Memorandumului de înțelegere privind
LEGE nr. 163 din 30 iulie 1998 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere-Program de cooperare economică dintre Guvernul României şi Guvernul Olandei, semnat la Haga la 5 martie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121444_a_122773]
-
de pct. 12 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 48 din 26 iunie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 485 din 30 iunie 2014. Articolul 29^9 (1) Pentru îndeplinirea atribuțiilor legale, membrii echipei de vizitare pot avea întrevederi în condiții de confidențialitate cu orice persoană privată de libertate în cadrul instituției vizitate. ... (2) La solicitarea membrilor echipei de vizitare, instituția vizitată este obligată să pună la dispoziție un loc adecvat pentru desfă��urarea întrevederii. ... (3) Întrevederile au loc doar
LEGE nr. 35 din 13 martie 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117250_a_118579]
-
echipei de vizitare pot avea întrevederi în condiții de confidențialitate cu orice persoană privată de libertate în cadrul instituției vizitate. ... (2) La solicitarea membrilor echipei de vizitare, instituția vizitată este obligată să pună la dispoziție un loc adecvat pentru desfă��urarea întrevederii. ... (3) Întrevederile au loc doar cu acordul persoanei private de libertate sau al reprezentatului legal al acesteia și sunt confidențiale. (4) La întrevedere nu pot participa reprezentanți ai locului de detenție decât la solicitarea expresă a membrilor echipei de vizitare
LEGE nr. 35 din 13 martie 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117250_a_118579]
-
vizitare pot avea întrevederi în condiții de confidențialitate cu orice persoană privată de libertate în cadrul instituției vizitate. ... (2) La solicitarea membrilor echipei de vizitare, instituția vizitată este obligată să pună la dispoziție un loc adecvat pentru desfă��urarea întrevederii. ... (3) Întrevederile au loc doar cu acordul persoanei private de libertate sau al reprezentatului legal al acesteia și sunt confidențiale. (4) La întrevedere nu pot participa reprezentanți ai locului de detenție decât la solicitarea expresă a membrilor echipei de vizitare și doar
LEGE nr. 35 din 13 martie 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117250_a_118579]
-
echipei de vizitare, instituția vizitată este obligată să pună la dispoziție un loc adecvat pentru desfă��urarea întrevederii. ... (3) Întrevederile au loc doar cu acordul persoanei private de libertate sau al reprezentatului legal al acesteia și sunt confidențiale. (4) La întrevedere nu pot participa reprezentanți ai locului de detenție decât la solicitarea expresă a membrilor echipei de vizitare și doar în scopul asigurării protecției acestora. În acest caz, reprezentanții locului de detenție vor asigura numai supraveghere vizuală, cu respectarea confidențialității întrevederii
LEGE nr. 35 din 13 martie 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117250_a_118579]
-
întrevedere nu pot participa reprezentanți ai locului de detenție decât la solicitarea expresă a membrilor echipei de vizitare și doar în scopul asigurării protecției acestora. În acest caz, reprezentanții locului de detenție vor asigura numai supraveghere vizuală, cu respectarea confidențialității întrevederii. ... (5) Numele și alte date personale ale persoanei intervievate nu pot fi făcute publice decât cu acordul scris prealabil al acesteia sau al reprezentantului legal al acesteia. ... (6) Pentru desfășurarea întrevederilor cu persoane care nu înțeleg sau nu vorbesc limba
LEGE nr. 35 din 13 martie 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117250_a_118579]
-
detenție vor asigura numai supraveghere vizuală, cu respectarea confidențialității întrevederii. ... (5) Numele și alte date personale ale persoanei intervievate nu pot fi făcute publice decât cu acordul scris prealabil al acesteia sau al reprezentantului legal al acesteia. ... (6) Pentru desfășurarea întrevederilor cu persoane care nu înțeleg sau nu vorbesc limba română se va asigura prezența unui interpret, costurile interpretării fiind suportate din fondurile alocate activității Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenție. ... (7) Membrii echipei de vizitare pot solicita întrevederi
LEGE nr. 35 din 13 martie 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117250_a_118579]
-
întrevederilor cu persoane care nu înțeleg sau nu vorbesc limba română se va asigura prezența unui interpret, costurile interpretării fiind suportate din fondurile alocate activității Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenție. ... (7) Membrii echipei de vizitare pot solicita întrevederi cu orice altă persoană despre care apreciază că poate furniza informații pertinente, cu acordul acesteia. ... ----------- Art. 29^9 a fost introdus de pct. 12 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 48 din 26 iunie 2014 publicată în MONITORUL
LEGE nr. 35 din 13 martie 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117250_a_118579]
-
și a ieșit un scandal monstru. Mohora a cerut, cu aprobarea lui Nicu Ceaușescu să se ia măsuri la nivel de UASCR, Stelian și-a dat demisia și m-a propus pe mine. Mohora a acceptat, Nicu a aprobat după întrevederea cu mine și cu Mohora din biroul său de la CC al UTC. S. B.: Vi se deschidea un nou orizont. D. T.: Da, dar greșeala mea de atunci a fost că nu am avut curaj să îi spun lui Nicu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și protejarea reciprocă a investițiilor (21.06.1993,București), Acord între România și Australia pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit (02.02.2000, Canberra). Relații politice La 23 octombrie 1995, a avut loc o întrevedere între președintele României și guvernatorul general al Australiei, la Sesiunea Jubiliară a Adunării Generale O.N.U., New York. Cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Sydney din anul 2000, a avut loc vizita președintelui României. Au avut loc consultări între miniștrii afacerilor externe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
linie prezidențială, au fost efectuate vizite la trupele române din Irak în martie 2005, decembrie 2005, august 2006 și la 4 iunie 2009, cu prilejul ceremoniei de încheiere a misiunii în Irak. Cu aceeași ocazie, a avut loc și o întrevedere cu președintele irakian Jalal Talabani. Pe linie parlamentară, a avut loc vizita în România a președintelui Adunării Naționale din Irak, la invitația părții române (20-24 februarie 2008). Pe linie guvernamentală, au avut loc vizite în Irak ale premierului român (24
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Jidana Saadna, în calitate de consul onorific. În perioada 28-29 septembrie 2006, președintele Mauritaniei a condus delegația țării sale la a XI-lea summit al francofoniei la București. La 29 septembrie 2012, a avut loc la New York, la O.N.U., o întrevedere bilaterală între ministrul afacerilor externe român și ministrul pentru afaceri externe și cooperare al Republicii Islamice Mauritania, cu prilejul celei de a 67-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. Cei doi demnitari și-au exprimat dorința de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în diferite domenii, spre binele celor două țări. În același an (1968), au avut loc schimburi de delegații în domeniul economic: ministrul minelor din Venezuela, Dr. Jose Antonio Mayobre, la București; Raul Nass, viceministrul relațiilor externe al Venezuelei, a avut întrevederi și tratative cu personalități ale vieții economice românești; în septembrie 1968, delegația guvernamentală română condusă de Gheorghe Rădulescu, vicepreședintele Consiliului de Miniștri; a fost semnat un Acord de dezvoltare a relațiilor economice; s-a convenit și s-a stipulat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
și în alte domenii, contribuind la întărirea prieteniei între cele două popoare, pe baza acordurilor comerciale și interbancare existente între cele două țări. Ministrul de externe ecuadorian a fost invitat în România; vizite au avut loc în anul 1969, 1970, întrevederile fiind organizate îndeosebi pe linie economică. A fost acordat agrementul pentru numirea ambasadorului român, cu reședința în Venezuela, la Quito; prezentarea scrisorilor de acreditare a avut loc la 5 februarie 1971. Ambasadorului ecuadorian la Viena i-a fost acordat agrementul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ca restaurator la Muzeul Bucovinei, în Departamentul de Monitorizare a Monumentelor UNESCO, fapt care mi-a creat alte temeri, deoarece nu îl mai puteam consulta atât de des pe cât mi-aș fi dorit pe domnul profesor, în privința tezei. Totuși, chiar dacă întrevederile cu domnul profesor aveau loc la câteva săptămâni, indicațiile, sugestiile și modalitatea domniei sale de mă ghida spre cele mai concludente și concise aspecte privind cercetările realizate, s-au dovedit extrem de eficiente. De aceea, datorită propriei experiențe pot spune că, rezultatele
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
mult timp ca să fie dusă la bun sfârșit. Dar de ce așa de mult timp? Nu găseam răspunsul. În cele din urmă însă, la data de 5 august 1964 am primit emoționat apelul telefonic mult așteptat, care mă invita la o întrevedere a doua zi cu directorul Direcției de Personal din Ministerul de Externe. La ora convenită am fost primit cu un zâmbet amabil de către acesta în biroul său și, în timp ce răsfoia dosarul meu căutând să lămurească nu știu ce nedumerire, îmi puse următoarea
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
numai zece zile după intrarea în noua mea condiție un apel telefonic care m-a uimit prin absența oricărei referințe la obiect. Secretara Serviciului de Securitate din minister m-a întrebat dacă sunt liber să vin chiar atunci la o întrevedere cu șeful ei. În timp ce mă îndreptam spre biroul șefului Securității aflat în baraca vecină cu baraca noastră, mă întrebam care să fi fost motivul convocării. (Ministerul de Externe în anii aceia era un ansamblu de barăci modeste înconjurat de suprafețe
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
amnistiați. Directorul General mi s-a părut îngrijorat și mi-a răspuns că el nu are autoritatea de a lua o hotărâre în situația descrisă și că va trebui să supună problema hotărârii ministrului. La o jumătate de oră de la întrevederea noastră, Directorul General mi-a telefonat și a spus: "Doamna Ministru m-a rugat să vă transmit că ea are încredere numai în dumneavoastră și deci, dacă vreți să primiți deținuții, îi primiți dumneavoastră și numai dumneavoastră și îi însoțiți
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
s-a angajat fără dificultate și, răspunzând la întrebare, i-am explicat ce urmează noi să căutăm la Tbilisi. La care Maxwell uluindu-mă atât prin conținutul, cât și prin stilul frazei a răspuns nonșalant că sosește acum de la o întrevedere personală cu Leonid Brejnev. Citind probabil nedumerirea întipărită pe fața mea, a explicat că Editura Pergamon pregătește o ediție engleză a discursurilor dictatorului sovietic și a trebuit să pună la punct cu autorul ultimele detalii rămase neclarificate ale cărții. Interlocutorul
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
i-a strâns mâna, iar mie nu. De altfel, obiectul întâlnirii remiterea unui document privind cooperarea tehnico-științifică între țările noastre nu a justificat o audiență la ministru. Ionescu a solicitat audiența ca să poată raporta ministerului său că a avut o întrevedere cu Abba Even, ca apoi succesul să-i întărească prestigiul în ochii superiorilor de la București. De altfel, raportul trimis de Ionescu la București a fost inclus în volumul România- Israel, Documente diplomatice 1948-1969, editat de Ministerul Afacerilor Externe român în
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]