2,517 matches
-
afectat și fără să se sinchisească de ascultătorii apropiați, vorbeau despre Hamlet și Faust, despre celebrul Gründgens, despre la fel de celebra Flickenschmidt și chiar mai celebra Hoppe, așadar despre vedetele de atunci ale teatrului din Düsseldorf: dubiosul maestru al artei prefăcătoriei, întruparea severă a tradiționalei discipline scenice și idolul meu, cu care mă întâlnisem încă din anii școlii pe pânza cinematografului. Auzind trăncăneala lor zilnică despre teatru, mi s-a trezit - odată cu cealaltă foame - și aceea de artă, așa că mi-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
în oră, în fiecare din aceste zece lungi, foarte lungi zile. Așteptam cu sufletul la gură în tot acest răstimp să mă caute, să-l mai aud, să-l mai văd o dată ca să mi dau seama dacă Eduard chiar este întruparea personajului meu. Mi se părea că toată lumea simte ce se petrece cu mine și, pentru prima dată în viață, am avut senzația că mintea mea a devenit transparentă și că oricine se străduiește puțin îmi poate citi gândurile. Mi-am
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
vorbeau prozaic despre sarmale. Ce bine se simțise el atunci să vorbească despre cu totul altceva cu Clara! S-o audă vorbindu-i despre dorința ei de a scrie un roman, despre faptul că el, Eduard, ar putea fi chiar întruparea unui personaj din romanul ei nescris. Ce avântat se simțise atunci! Toată iritarea lui de a fi ieșit din casă pe o vreme ca naiba pentru a o aștepta la poarta unui liceu oarecare, unde se ținea olimpiada, se risipise
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
unui roman popular (taverna ca spațiu de întâlnire, isprăvile unor contrabandiști,), pe alocuri ușor "noir" (șeful de bandă emană un miros de putreziciune, îl însoțesc doi corbi vorbitori), trecând în melodramă (Flint se îndrăgostește de patroana tavernei, femeie fatală și întrupare a generozității). Schulz oscilează între universul său, guvernat de prezența unei frumuseți de femeie ... de ceară și plonjarea în Veneția cărții, familiară și străină deopotrivă, pentru că înțelege cât de subtile și profunde sunt legăturile între el și Flint, între tatăl
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
mai întâi vrei să-mi povestești cum, unde și când a început povestea noastră? Eu, ăsta sunt, de când lumea. Și Ilsebill a fost aici, de la început. Îmi amintesc prima noastră ceartă, pe la sfârșitul neoliticului, cam cu două mii de ani înainte de întruparea Domnului, când în mituri se deosebea ce-i crud de ce-i gătit. Și tot așa cum astăzi, înainte să mâncăm berbec cu fasole și pere, ne-am încontrat în privința copiilor ei și ai mei în vorbe tot mai scurte, la fel
Günter Grass by Corneliu Papadopol () [Corola-journal/Journalistic/8688_a_10013]
-
asupra bunelor noastre intenții, vom veni la cele două cazuri cari vor fi fost poate motivele dizolvării societății "Arboroasa". Se știe că mai cu seamă elementul evreiesc din Bucovina au stăruit să facă serbarea de o sută de ani a întrupării Bucovinei cu Austria. Aceasta s-a făcut în ajunul încheierii unui tratat de comerț cu noi și a fost o demonstrație în contra mănținerei îngrădirilor prescrise de legile noastre vechi, pe cari, după îndelungate stăruințe, guvernul conservator a izbutit să le
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fiindcă situațiunea țărei s-ar lămuri foarte bine și fără aceasta. Nu; situațiunea țărei va fi compromisă fără aceasta și, neesecutînd complect tratatul, țara e în pericol. Acea gravitate abstractă, anunțată mai înainte, are dară o primă realitate, are o întrupare pipăită, fi acest corp real este îmbrăcat în uniforma soldatului rus care ne stă pe tertoriul nostru. Citatul "Romînului" ar avea într-adevăr loc, dacă noi am fi negat vreodată că opunîndu-ne în mod absolut de a ne conforma cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
parte însă organul guvernamental ne va concede cum că la 1 iulie 1879, adecă de astăzi peste două zile, nu vom avea nevoie a ne adresa la nimeni spre a cere să se efectueze slobozirea teritoriului nostru, căci prima realitate, întruparea pipăită a gravității abstracte, acest corp real care este îmbrăcat în uniforma soldatului rus, care stătea pe teritoriul nostru, toate acestea {EminescuOpX 285} au dispărut. Țara e de mult evacuată de ruși de la Dorohoi până la Chiustenge; e evacuată de facto
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
este la fel de substanțială națiunii aceasta este teza fundamentală a acestei cărți, o teză ce străbate de la un capăt la altul argumentul lucrării de față. Comemorarea morților și a eroilor trecutului care și-au dat duhul pe câmpurile de luptă pentru întruparea în realul politic a idealului național sau și-au pus viața în slujba înfăptuirii acestui ideal este grefată pe țesutul naționalismului (el însuși aspirând în structura sa ideologică din suflul religios al creștinismului). Studiul ce așteaptă a se desfășura pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
respectă legea". După cum remarca și O. Ghibu (1975, p. 99), "Statului îi trebuiau cetățeni luminați din punctul lui de vedere". Luminare întru supunere și loialitate, aceasta pare să fi fost deviza în funcție de care au fost organizate reformele educaționale habsburgice. Ca întrupare a monarhului absolutist luminat, Iosif al II-lea a urmărit prin politicile sale educaționale să dezvolte învățământul primar public ca bază a loialității dinastice. Călăuzit de principii iluministe combinate cu precepte utilitariste, Iosif al II-lea a continuat reformele inițiate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
devenea republică populară. 3.3.2. Sistemul educațional Interpretarea convențională a istoriografiei românești, sulfurată de "duhul național", înfățișează Unirea din 1918 ca triumful suprem al românismului. Această viziune celebrativă eclipsează însă tensiunile interne, rezistențele regionale și dificultățile domestice provocate de "întruparea mădularelor românești" în același trunchi statal. Beneficiind de avantajul epistemic al "detașării implicate" (Elias, 1956), dobândit prin distanțarea spațială de contextul românesc combinată cu implicarea cognitivă în sensul înțelegerii realității istorice românești, I. Livezeanu (1998) a propus o abordare neortodoxă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românești Legiunea Arhanghelului Mihail, cu al său paravan politic Garda de Fier diagnostichează patru "boli" cronice care cangrenează trupul românesc 19. Maladiile care atentează la sănătatea ființei românești sunt "evreii, comunismul (bolșevismul), politicianismul și democrația" (Mihu, 1995a, p. 18). Ca întrupare a formulei celei mai radicale a extremei drepte românești, legionarismul a propus o revoluție spirituală care să curețe sufletul național de toate elementele care îl pângăneau. Țelul suprem, finalitatea ultimă vizată de doctrina legionară, urmărea mântuirea neamului românesc (un obiectiv
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
venerată ca atare. Programul... din 1974, adoptat drept "măreață carte de căpătîi" a discursului didactic (Almaș și Fotescu, 1979, p. 179), fixa teza că Partidul ipostaziază "înțelepciunea colectivă" a poporului român și a "națiunii noastre socialiste". În această calitate, de întrupare instituțională a idealului social și național, Partidul pretinde loialitate supremă și recunoașterea unanimă a rolului de călăuză politică a maselor. Dacă istoria modernă a României (1821-1918) stă sub semnul Națiunii, istoria contemporană a țării este ombilical legată de Partid. Destinul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întregul său, ideologia marxist-leninistă, precum și instituții ale sistemului totalitar ca fiind demonice. Autorii Raportului conceptualizează societatea captivă regimului comunist ca fiind victima unui sistem de represiune "diabolic" (Raport, 2006, pp. 166-167). În aceleași formule demonice, regimul comunist este portretizat drept întruparea "diavolului", în timp ce Securitatea este descrisă ca fiind o "organizație diabolică" sau "diabolic mecanism" (ibidem). Dacă adăugăm la acestea și faptul că ultima carte semnată de președintele "comisiei adevărului" poartă titlul Diavolul în istorie: comunism, fascism și câteva lecții ale secolului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
religia geto-dacilor, Ioan Marius Grec 1 Slavonismul a rezistat, în pofida curentului lingvistic românesc, ca limbă oficială în cancelaria de stat (până la sfârșitul secolului al XVII-lea) cât și în "ultimul său bastion: biserica" (până la începutul secolului al XVIII-lea). Ultimele întrupări livrești ale slavonismului ca limbă liturgică s-au produs în Psaltirea tipărită la Iași în 1731, respectiv în Psaltirea din Bucureștiul anului 1745. În acest moment este de găsit "sfârșitul slavonismului cultural în țările române" (Panaitescu, 1965, pp. 220-222). Totuși
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societății. Potrivit acesteia din urmă, societatea funcționează precum un organism, și de aceea ea trebuie să acționeze în favoarea gloriei statului, întrucât individul, pe cont propriu, nu poate realiza nimic semnificativ. Concepția proprie fascismului accentuează asupra importanței statului, considerat a fi "întruparea legală a puterii, a unității și măreției națiunii"11. Regăsim astfel parcă, o idee hegeliană, după care "statul servește stăpânind și stăpânește servind", pe care fasciștii au reiterat-o, amintind mereu indivizilor depersonalizați, prin intermediul propagandei, următoarea frază: "Totul în stat
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
am smerit Îndeajuns, Însuși Fiul lui Dumnezeu S‑a smerit pen‑ tru noi și pentru mântuirea noastră, ca prin durerea Sa, să vindece durerea noastră prin jertfa de pe Cruce și să răs‑ tignească durerea și patimile noastre. Dumnezeu Fiul, prin Întruparea și jertfa Sa, a Întărit firea omenească, aceasta devenind mai puternică Împotriva tentațiilor și a Încercărilor vieții. Îmbolnăvirea firii noastre prin Adam s‑a realizat fără noi, iar Mântuitorul, prin voia 20 Suferința și creșterea spirituală Sa, a tămăduit și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
prin Învierea Mântuitorului Hristos din morți. 52 Suferința și creșterea spirituală II.3. Multipla revelare a iubirii lui Hristos pentru noi Hristos Și‑a arătat iubirea Sa pentru noi nu numai prin crearea noastră și a lumii din nimic, prin Întrupare, păti‑ mirile și moartea pe cruce, dar și prin Înviere, Înălțarea la cer, trimiterea Duhului Sfânt și prin pronia Sa care este evidentă din priveliștea tuturor celor pe care le vedem. După Înălțarea Sa la ceruri, Hristos Domnul nu ne
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
la suferințele și bucuriile celorlalți, manifestându‑se Întotdeauna cu solicitudine, fiind dispus să ajute efectiv și din toată inima, bine știind că religia creștină nu se reduce la simple formulări teoretice sau complicate Înșiruiri de construcții ideologice, ci reco‑ mandă Întruparea principiilor sale În viața mundană a omului, așa cum ne‑a arătat Însuși Întemeietorul creștinismului : Hristos Domnul. Conștienți de Înalta lor misiune, creștinii vor să‑L reprezinte pe Mântuitorul și să‑I slujească, pătrunși de vocația lăuntrică de a fi În
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
se folosește din toată nevoința pe care o face. Orice boală ajută mult În Înaintarea duhovnicească”230. A deveni un adevărat creștin implică, printre altele, și răbdarea suferinței. Răbdarea „este firea lui Dumnezeu, urmarea și superioritatea calităților sale Înnăscute”231. Întruparea Fiului lui Dumnezeu În condițiile cele mai umile și smerite, viața Sa pământească Însoțită la tot pasul de lipsuri și suferințe, pătimirile, jertfa și moartea Sa, consti‑ tuie modelul sublim al răbdării neasemănate pe pământ. 192 Suferința și creșterea spirituală
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
-l îndreaptă antropologia Sfântului Maxim Mărturisitorul. Omul, ca ultima dintre creaturi, este "ca un inel de legătură naturală între toate"32. Cel care a desăvâșit unitatea celor trei nivele ontologice natură, om, Dumnezeu este Iisus Hristos, deopotrivă om și Dumnezeu. Întruparea este al doilea act kenotic major al divinității, după cel al creației, menit să pună capăt sfâșierii omului scindat: "din puterea lui Hristos pot realiza și oamenii această operă unificatoare"33. Iată de ce creștinismul rămâne cea mai înaltă cinste acordată
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
modelul cultural european a scris pagini fundamentale Constantin Noica 161. Piatra unghiulară a geniului european s-a pus la Niceea, în anul 325, când s-a produs ruptura definitivă de antichitate, prin consacrarea Sfintei Treimi: "Cultura noastră este una a întrupării legii în caz; ca atare, cu manifestările ce decurg din întrupare, ea proclamă peste tot ceva întreit. Împotriva oricărui gnosticism, incapabil a înțelege cum trei să fie una, s-a decretat că trei sînt efectiv una. În termeni filozofici, ființa
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
unghiulară a geniului european s-a pus la Niceea, în anul 325, când s-a produs ruptura definitivă de antichitate, prin consacrarea Sfintei Treimi: "Cultura noastră este una a întrupării legii în caz; ca atare, cu manifestările ce decurg din întrupare, ea proclamă peste tot ceva întreit. Împotriva oricărui gnosticism, incapabil a înțelege cum trei să fie una, s-a decretat că trei sînt efectiv una. În termeni filozofici, ființa este și ea trinitară, neînsemnând numai legea, nici realitatea individuală numai
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
contra loialității patriotice, singurul atașament fiind "față de istoria a ceva diferit de o țară cum ar fi, de exemplu, istoria romanului european"185. Dar asta e curată ideologie împotriva altor ideologii! Pe de altă parte, Don Quijote e cea mai înaltă întrupare a poeziei, un avid de absolut, care, de îndată ce devine Sancho Panza, pe patul de moarte, iese din sfera de interes a ficțiunii. Denis de Rougemont a putut "râde", la rândul lui, de obsesia Europei pentru "demosul" romanesc. Iar "râsul" lui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
fortăreață de pe pământ care este deasupra culturii. Biserica există pentru gloria lui Dumnezeu, nu pentru a fi conectată la cultura umană. Potrivirea deja a fost realizată atât prin faptul că Dumnezeu S-a revelat în limbaj uman, cât și prin întruparea unicului Său Fiu ca om. Acestea au fost potriviri mijlocite de Dumnezeu. Acum sarcina noastră este să proclamăm aceste legături, nu să inventăm altele noi. Biserica există pentru a spune culturii că este o altă cale, o cale diferită de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]