9,278 matches
-
regi, împărați, demonii ne invadează imediat gândurile sugerându-ne tot felul de posibile situații care mai de care mai fataliste, amplificându-ne temerile și împuținându-ne încrederea față de ceilalți, asaltându-ne pur și simplu cu fel de fel de gânduri întunecate, unele dintre ele prezentate însă ca fiind lucruri cu folos: binefaceri, binecuvântări. Ei ne știu dorințele și slăbiciunile și acționează cu mult mai multă forță în cazul în care creștem ca rang și responsabilitate în societate, incitându-ne în demersurile
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 5 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361542_a_362871]
-
responsabilitatea, “precauția pe de o parte, zelul, curajul pe de altă parte, trebuiau îmbinate cu credința și rugăciuni”. Printre eroii care oscilează și în care se luptă două forțe, una productivă, luminoasă, curăță, amplificata de dragostea pentru Lia, iar alta întunecată, semănând mai degrabă cu un travaliu, aducând cu sine consecințele tragice dezvăluite în finalul cărții, este Mihai. Dacă inițial, nostalgia iubirii sale pentru Lia îi dă putere să colaboreze cu Florin, să nu uităm că el îl transporta pe Dani
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
să-și ia zborul, era și Îngerul-barză care îi ajutase pe Maria și pe Ion, vorbind cu Domnul să-i facă părinți. Ajungând sus în înaltul cerului, nu mică le fu mirarea că nu vedeau norul cel alb din cauza norilor întunecați care fuseseră aduși de zborul și croncănitul balaurilor. Soarele își strânsese razele și se ascunsese după ei. Era întunecat iar Luna reușise să iasă de după nori. Doar ea mai reușea să lumineze puțin cerul și Pământul. Când Văzu Domnul că
PARTEA A II A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363740_a_365069]
-
îngerii Săi și le spuse: - Acum duceți-vă și faceți precum v-am spus Eu. Își luară înfățișarea de pasăre neagră și o porniră înapoi în Țara Lalelelor. În timp ce îngerii care scăpară nevătămați, zburau spre norul cel alb printre norii întunecați și luându-se după lumina Lunii, Capetele de Pisică se întindeau istovite pe meleagurile Țării Lalelelor. Unii se întindeau printre lalele culcându-le la pământ, alții se încolăceau în jurul copacilor înalți și falnici. Crengile lor groase și noduroase trosneau și
PARTEA A II A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363740_a_365069]
-
malul mării. Coborî scările până la malul apei. Nisipul era ud de ploaie și lins de valurile care lăsau în urmă puzderie de cochilii ce albeau plaja. Pescărușii își fâlfâiau aripile ca niște mari acolade orizontale slobozind țipete discordante. Marea era întunecată și neprietenoasă. Zgomotul ei surd se acorda cu furtuna din sufletul lui. De ce se dă totul peste cap atunci când suntem cei mai fericiți? gândi înciudat. De ce suntem veșnic puși în situația de a alege între două variante care nu se
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
până la Vama Veche, ca o ghirlandă de steluțe galbene și sclipitoare. Norii acopereau întregul cer. Nici o stea nu reușea să se strecoare prin perdeaua întunecoasă și prevestitoare de furtună. Speram ca luna palidă să-și facă apariția firavă pe bolta întunecată, prevestitoare de evenimente rele, să ne călăuzească pe direcția bună. Trăgeam tăcuți de vâsle. Eu și fratele mai mare cu patru ani și jumătate, am mai fost prinși de furtună în larg. Odată am tras fără oprire la vâsle doua
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363857_a_365186]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > CALUL ALB... Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 905 din 23 iunie 2013 Toate Articolele Autorului O cameră sterilă plină de flori colorate Atmosferă...albă peste suflete întunecate. Ghiara ascuțită a durerii mă doboară Gândul îmi zboară la viața anterioară... Mă-ntreabă mereu, ce am făcut greșit Cum de-am ajuns aici cu dureri și obosit? Otrava durerii îmi copleșește trupul cu lacrimi amare. Simt Viața, cum mă
CALUL ALB... de DOINA THEISS în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364034_a_365363]
-
și legile morale dăinuiau prin versuri cîntate prin viu grai de oameni în acompaniament de instrumente ancestrale precum naiul și fluierul, a statuat din folclor o adevărată academie nemuritoare. Cei cu memoria prodigioasă au adăpostit de prigoanele religioase ale modei întunecatelor vremuri înțelepciunea în folclorul tradițional, ca într-o biserică de suflet a unor adevărați preoți zamolsieni. Dacă putem afirma cu deplină mîndrie că avem o filozofie orală primordială care a supraviețuit de la Zamolse pînă astăzi, aceasta se află în folclorul
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]
-
răvășindu-mă. Glasurile slujbașilor bisericii dispăreau pe măsură ce gândurile mă cotropeau.Îmi aminteam aproape de fiecare dată cum ajunsesem să fiu judecat pentru ceva ce numai eu știam cum se întâmplase. Dar nu m-a crezut nimeni. M-am revăzut în barul întunecat și jilav din Calea Moșilor, cu gulerul trenciului ridicat, cu părul răvășit și ud de ploaia rece de toamnă. Trăgeam din paharul de votcă plictisit, cu cerul gurii tăbăcit de încă o țigară. Nici nu observasem când cei doi apăruseră
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
fost burdușit cu pumni, iar trupul schingiuit plutea fără de voie în căutarea unui strop de apă. Mâinile mi se întindeau instinctiv spre râsetele ce păreau cufundate în ceață. Degetele mi se chirciseră instinctiv, în contact neplăcut cu ceva lipicios și întunecat. Am căscat ochii mai bine și-am văzut roșu. Dâre de sânge se prelinseseră de pe etajera de porțelan peste chiuvetă. Părul mi se zbârlise pe șira spinării mai ales când am descoperit bucata de nas răsturnată lângă paharul cu perii
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
milițieni, cu armele îndreptate spre ei, năvăliră în încăpere. Zona era ticsită de uniforme albastre și de securiști. Umbrele întunericului se întindeau peste munții ce se zguduiau. Adrian privea absent spre culmile încastrate în ceață ce parcă vuiau, și verdele întunecat al brazilor. Un sentiment straniu îl încerca. Forțele răului se avântau în noapte. Abia îi zărea pe cei ce năvăliră în adăpost. Păreau o haită de lupi pornită după pradă. Însă Adrian știa că lupii nu atacă oamenii decât dacă
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362861_a_364190]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ASPRU ȘI ÎNTUNECAT TRECUT Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1019 din 15 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului În vreme nu mai știi iubire de sine aluneci în supunere moartea altora te afunzi adânc în viață în apă limpede zici tu omule
ASPRU ŞI ÎNTUNECAT TRECUT de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362921_a_364250]
-
o povară acceptată doar soarele răsărea așa în fiecare zi ignora pleava comunistă acceptată de tine omule este grozav să îi fi credincios din păcate cui voi în ce ați crezut în ce credeți plânge timpul rabdă pământul aspru și întunecat trecut stupid și de neînțeles present încremenire verticalitate lipsești prăbușire vise fragile speranța uimirea zeilor. Referință Bibliografică: Aspru și întunecat trecut / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1019, Anul III, 15 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
ASPRU ŞI ÎNTUNECAT TRECUT de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362921_a_364250]
-
îi fi credincios din păcate cui voi în ce ați crezut în ce credeți plânge timpul rabdă pământul aspru și întunecat trecut stupid și de neînțeles present încremenire verticalitate lipsești prăbușire vise fragile speranța uimirea zeilor. Referință Bibliografică: Aspru și întunecat trecut / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1019, Anul III, 15 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ASPRU ŞI ÎNTUNECAT TRECUT de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362921_a_364250]
-
Sunt ursita inimii tale! PALOȘ: (ferm) Răspunde: ești ființă umană sau miasmă a întunericului? PRINȚESA: (cu voce ademenitoare care se pierde în ecouri line) Vino și vei afla! PALOȘ: Nu mă păcălești cu vicleniile tale ca să mă atragi în ungherele întunecate ale bârlogului tău. Nu mă tem de dușmanul în carne și oase, indiferent cât de puternic și numeros ar fi, dar de nălucile nopții nici atât! PRINȚESA: Știu, iubitule! Fecioara îl cuprinde cu un braț catifelat pe după gât și-și lipește
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
va prinde pe drum dacă mai poposim. CONTESA: (zâmbindu-le) Mergeți cu bine! CONTELE DRACULA: (zâmbește) Porțile Castelului din Carpați vă sunt deschise. Dar dacă nepoțelul meu nu se naște cât mai curând, vă voi închide în temnițele cele mai întunecate din subsolul castelului! PRINȚESA: (fericită) Precum îți este voia, tată! Tinerii își desfășoară mantiile negre și dispar pe fereastră, în noapte, peste crestele Carpaților. - Va continua - Referință Bibliografică: REGATUL LUI DRACULA (I) (Scenariu film) / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
la binecuvântarea caselor (a casei nou-construite sau renovate) când se săvârșește slujba "Sfeștaniei"; la sfințirea fântânilor, a izvoarelor, a icoanelor și a unor locuri de trebuință din viața omului. Prin această apă sfințită se izgonesc nălucirile diavolești și gândurile cele întunecate; mintea se curățește și bolile sunt izgonite. Agheasma Mică se poate lua în orice zi, în special în zilele de post; pe nemâncate. Agheasma se păstrează la loc de cinste, în vase curate, iar când se învechește (nu se strică
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
așa cum le găsim pe chipul femeii pictate pe fond albastru. Tristețea, cu nuanțe diferite, e sugerată și de diversele tonuri de albastru, pe alocuri albastru și mov, adăugându-se și ceva maro închis, cu rezonanță de un fel de roșu întunecat. Intregul fundal e predominat de un albastru zbuciumat, închis, apăsător. Mie el îmi sugerează, un pic, și cerul cândva senin, dar asta-i, poate, doar o iluzie, căci acum e apăsător, a ploaie și înserare tristă... Interesant că atmosfera de
PICTORIŢA LIANA SAXONE HORODI, ÎNTRECÂNDU-SE PE SINE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363286_a_364615]
-
oară? dori să știe comisarul. - Azi pe la prânz. Era neliniștită. I-am dat un calmant. - Tu știi mai multe, afirmă Dan. Uită-te la mine. Sunt polițist. Dacă nu spui adevărul... În prag apăru un medic cu barbă și privirea întunecată. Ținea mâinile în buzunar și își rotea privirile de-a lungul și de-a latul, căutând parcă ceva. - Ce se întâmplă aici? ridică medicul tonul, aruncând priviri tăioase asistentei. - Domnule doctor, domnii sunt de la poliție și au venit pentru Ilona
PROMISIUNEA DE JOI (XIV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363352_a_364681]
-
care parcă semăna cu Sebastian, numai că era într-o ținută de cavaler medieval. Era îmbrăcat ca un războinic, cu platoșă și haine din zale metalice, purtând un coif pe cap. Viziera era ridicată și reușise să-i vadă ochii întunecați, care inspira mânie și dorința de răzbunare pentru ceva rău, ce i se făcuse. La un moment dat în fața sa apăru alt războinic, mai firav ca fizic, dar tot la fel de bine echipat. Să fie oare Damian? Se întrebă Minodora? Dar
INTALNIRE LA NIVEL INALT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363310_a_364639]
-
În jurul meu, bărcile cu motor începură să se îndrepte spre locurile lor de acostare. Nici un pescar venit trăgând la vâsle ca și mine, nu se mai afla în apropiere. La orizont se vedea cum din adâncuri se ridică un vârtej întunecat ce se tot învârtea și se înălța spre cer lățindu-se, ades întâlnit pe Marea Neagră în perioadă de furtună. Până mi-am strâns sculele și am recuperat parâma de la ancoră, parcă a trecut o veșnicie. Încercam să îndrept barca cu
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363440_a_364769]
-
să pot îndrepta ambarcațiunea cu prova spre țărm, dar fără succes. Se declanșase furtuna. Venise din senin, fără nicio prevestire. Eram disperat. Nu mai aveam nicio șansă să ajung la mal, deoarece mă îndreptam cu viteză printre valuri, spre largul întunecat al mării. Talazurile erau largi și de peste doi metri înălțime. Când dispăream între ele spre abisurile înfiorătoare, când eram ca o jucărie în voia naturii, pe vârful lor. Mă treceau fiori, iar transpirația îngheța pe spatele meu, văzându-mă deja
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363440_a_364769]
-
a părintelui Arsenie Boca) “Doamne Cel ce vii în taină printre oameni” Ai milă de mine, te rog nu mă izgoni. Ajuta-ma să mă vindec de minciună, De invidie, de lăcomie și să lucrez faptă bună. Lumineaza-mi gândurile întunecate și rele Nu lasă nici umbră să cadă măcar peste ele! “Doamne cel ce vii în taină printre oameni” Vino la indrazneata-mi chemare să mă alini. Păcate și pătimi necredința și urâciune, Iubire de avuție și lipsa de fapte
DOAMNE CEL CE VII IN TAINA... de DORINA STOICA în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363496_a_364825]
-
până la concediu și ești nevoit, în această perioadă să te faci că muncești, băutura și banii s-au terminat, precum și gagicile care umblă-nfofolite în palton și încălțate cu galoși, ar fi câteva motive, însă suficiente, să te prăbușească.(...). Din adâncurile întunecate ale fiecărui om, dintre scheletele a sute de sarmale, caltaboși, cârnați, kile de tobă, țuică, bere, vin și zeamă de varză, se ridică rânjind spectrul suicidului, iar ghiara sa rece strânge beregățile poporului muncitor. Normal, poporul, după ce stoarce ultima picătură
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
poezie?”. Elevă ascultăroare altminteri, i-am răspuns imperturbabil: „Nu”. Deși mă cunoștea doar de câteva luni, învățătoarea a înțeles că nu trebuia să mai insiste. S-a îndreptat către ușă, a deschis-o prudent, a aruncat o privire în coridorul întunecat, și, păzind clasa, pregătită să oprească actul artistic de s-ar fi ivit vreun musafir nepoftit, mi s-a adresat: „Spune, dragă, ce poezie vrei tu.” Și eu am spus-o cu suflet și emoție, și nu m-am încurcat
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363565_a_364894]