14,879 matches
-
de 120 de ani, combinând-o cu o săptămână de lucru de 25 de ore. Pentru a merge mai departe, vor trebui forțate bariere a priori de netrecut, reducând timpul necesar unor funcții inerente vieții, cum ar fi: nașterea, somnul, învățătura, îngrijirile, iubirea și luarea unei decizii. De exemplu, va trebui imaginată zămislirea unui copil în mai puțin de nouă luni; el va trebui să învețe să meargă în mai puțin de un an și va trebui să învețe să vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
unor cunoștințe sau informații în bazele de date externe, fără a fi necesară stocarea lor în memoria cuiva. Proteze bionice, branșate direct la creier, vor ajuta la stabilirea unor punți între cunoștințe, la producerea de imagini mentale, la călătorii, la învățătură, la comunicarea cu alte spirite, la realizarea unei realități imaginare... încă de pe acum se poate realiza deplasarea unui cursor pe un ecran datorită unei imagini mentale transmise unui calculator, prin intermediul unui implant electronic plasat în cortexul motor. Un astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
trăiască mai mult decât toți ceilalți; vor experimenta tehnici care să le permită să spere că-și vor dubla durata existenței. Vor adopta cu sfințenie toate rețetele de meditație, de relaxare și de învățare a iubirii de sine. Pentru ei, învățătura va fi o necesitate vitală; curiozitatea va constitui o exigență absolută, iar manipularea, o practică obișnuită. Vor avea propriile canoane estetice, distracțiile și cultura lor. Aceasta va fi mai mult ca oricând labirintică; nevoia lor de a modela și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
noastre, care afirma că un musulman nu trebuie să se supună vreunei alte legi în afara Coranului; el refuza rolul de intermediari al sfinților și-i excomunica pe liberali, făcând apologia tradiției strămoșești îsalafiyya). Pe aceeași linie, cei care urmează astăzi învățăturile teologului pakistanez Sayyid Mawdudi î1903-1979), ostil creării unui stat laic pakistanez în momentul separării de India, interzic supunerea față de orice altă legislație decât cea impusă de Coran; pentru ei, singura suveranitate este suveranitatea politică exclusivă a lui Dumnezeu, și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
nădragii mei, reluă el, Întinzându-și picioarele durdulii și aruncându-le o ocheadă satisfăcută, trebuie să spun că la Florența nimeni nu s-a plâns de ei, la drept vorbind. Dante izbucni În râs. - Dacă ai frecventa aulele noastre de Învățătură și bisericile noastre, În loc de cârciumi, nu te-ai mai umfla În pene atât de mulțumit. - Vai, Dante, pe mine povara cumplitei melancolii mă strivește și mă smulge de pe calea binelui. Și, mai ales, o supărătoare lipsă de bani. Dacă bătrânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
binevoi să schimbăm câteva vorbe pe drum, zise Dante, ajungându-l din urmă. - Messer Durante, pentru mine e o cinste să te cunosc. Deși Îmi imaginez de unde provine interesul domniei tale pentru umila mea persoană. Poate că, În alte Împrejurări, Învățătura ar fi fost subiectul nostru, iar nu violența și moartea. Bărbatul rostise aceste cuvinte Într-o toscană corectă, abia Înăsprită de accentul francez. - Văd că Îmi cunoști bine limba. Dar la care Învățătură te referi? replică poetul. Monerre ridică un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
mea persoană. Poate că, În alte Împrejurări, Învățătura ar fi fost subiectul nostru, iar nu violența și moartea. Bărbatul rostise aceste cuvinte Într-o toscană corectă, abia Înăsprită de accentul francez. - Văd că Îmi cunoști bine limba. Dar la care Învățătură te referi? replică poetul. Monerre ridică un deget către cer. - Știința Uraniei, căreia mi-am Închinat Întreaga viață. La Toulouse, unde m-am născut, apoi În Languedoc și, În sfârșit, la Veneția. Acolo am studiat alcătuirea cerurilor pe hărțile anticilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
fac ceva. - Ai o mare Încredere În capacitățile dumitale, ca și când ai ști Într-adevăr să privești și dumneata dincolo de zidul timpului și să vezi ce te așteaptă. - Nu am darul clarviziunii. Previziunea mea se naște doar din voință și din Învățătură. Celălalt Îl fixa cu o expresie emoționată, În timp ce o lumină părintească Îi ilumina chipul. - Am mai văzut spirite ca al dumitale... În anii tinereții mele. Înzestrate cu toate darurile pe care un om și le-ar putea dori. Oameni puternici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
lascive ca niște prostituate, trei bărbați ducând fiecare câte o carte. Marcello Își trecu o mână peste frunte, ca pentru a șterge acea priveliște. Expresia lui devenise dură. - Înțelegi sensul acestei alegorii? - Desigur. - Dacă așa e, atunci ascuțimea minții și Învățătura dumitale sunt cu adevărat mari. - Fetele care agită torța sunt cele șapte arte liberale, iar cei șapte bătrâni care vin după ele, cei șapte Înțelepți din epoca străveche, despre care au povestit grecii. Cei șapte bărbați Înstelați sunt corpurile cerești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Altminteri, avea să aibă el grijă, și Încă repejor, să le poruncească străjerilor un teribil repulisti. Nu o să mai lase piatră peste piatră din spelunca aceea, iar Ceccherino, mistuit sub ruinele fumegânde ale văgăunii sale, va rămâne ca o cumplită Învățătură de minte pentru toți invertiții... Pe neașteptate, vocile se domoliseră, ca și când cerul i-ar fi ascultat Într-adevăr blestemele, iar Îngerul răzbunării care distrusese Sodoma ar fi urmat să sosească dintr-o clipă În alta, vestit de tăcerea ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ar trebui Dumnezeu să primească pe lângă el un eretic și să stea de vorbă cu dânsul, explicându-i planurile sale precum un castelan propriului vechil? Poate că urcușul până la lumina lui o fi Îngăduite, Însă doar ca ispășire și ca Învățătură de minte pentru omenirea Întreagă. - Mahomed este cel mai nobil dintre bărbați, primul și ultimul dintre profeți. Cine este mai demn decât el să viziteze tărâmurile cele mai Înalte și mai apoi să ne aducă mărturie despre ele? - Dumnezeu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ar trebui să vină papa și să se amestece cu niște pungași, pe care mai apoi să Îi elimine acționând pe căi oculte? La ora asta, ați fi deja În mâinile Inchiziției, legați la stâlpul infamiei În piața publică, spre Învățătura de minte a poporului și spre mai marea slavă a lui Dumnezeu. Și a lui Bonifaciu. - Asta dacă Bonifaciu ar fi Într-adevăr vicarul cel drept al lui Dumnezeu, așa cum se proclamă, și nu un sectar În căutare de bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
acolo, Îi stricase planurile. Arrigo observase și el ceva, pesemne. Zâmbi liniștitor, punându-i o mână pe umăr. - Hai, Bernardo, priorul e un om de studii, la fel ca noi, ba chiar mai bun. Mi-a fost elev, dar astăzi Învățătura mea ar avea ce Învăța de la a lui. Să nu șovăi În nici un fel, dacă ai vreun dubiu pe care ți l-aș putea eu rezolva. Bernardo Își tot mușca buzele, trecându-și privirea de la unul la celălalt. În cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
neînțeles chiar și pentru experții acestei arte. - Poate că arta construcțiilor nu e cea mai nimerită ca să Îi pătrundă semnificația. - De care artă ar fi nevoie, așadar? Sau de care știință? - De o artă care să Își construiască formele cu Învățătura, În loc de pietre. - Alchimia? La ea te gândești? Aceasta e comoara lui Frederic? Cea pe care o caută toată lumea? - Comoara lui Frederic... murmură filosoful. Da, există o comoară a Împăratului. Însă numai trecând de poarta Împărăției se va putea ajunge la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de două persoane care ar conviețui În mine... - Oh, ai dreptate. Pentru că, pe nepusă masă, tânărul acela plin de sentimente nobile cu câțiva ani În urmă pleacă la Paris să studieze. Dar, În loc să se Întoarcă Întărit În cunoaștere și În Învățătură, iată că dispare dintr-o dată. Iar În locul lui apari dumneata, messer Alighieri, omul care ești acum. Celălalt. - Celălalt? - Un altul, care, potrivnic oricărei sale obișnuințe și Împotriva adversității sale declarate față de vulgaritatea plebei, o apucă pe o cale anevoioasă. Începe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
E lucru sigur! Și Îl veți simți pe pielea voastră! strigă bătrânul. Dante ascultase cu atenție. - Așadar, totul se va Întoarce? murmură el. Inclusiv uciderea lui Guido Bigarelli? Nimic n-ar putea-o Împiedica, Marcello? Nici o răzgândire, nici un scrupul? Conform Învățăturii dumitale, răul ne ține legați de el În lanțuri, fără putință de scăpare. Monerre fu cel care curmă tăcerea ce se așternuse. - Poate că și crima face parte din această ordine. Ea se inserează În mod logic Într-un proiect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
scris. Durerea violentă din degete Îl trezi pentru o clipă la realitate, măturând acele fantezii erotice. Se rușina de acest instinct. Dar pentru ce, la urma urmei? Emoția iubirii e dovada unor sentimente nobile și numai o inimă superioară prin Învățătură și virtute e În măsură să Îi simtă imboldul, să transforme o biată maladie a trupului Într-o condiție extatică... Iar el trebuia să o lase pe mâna pungașului aceluia de Cecco Angiolieri și a jocurilor lui de cuvinte obscene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de fapt, despre actori, despre noi doi, mai știți dumneavoastră, mai știu eu, să vă zic o poveste care sper să vă farmece, în ciuda păcatelor ei, căci păcatul e dulce, cum tot cita Maestrul dintr-o carte veche, zicea din Învățăturile lui Neagoe Basarab, citea mereu, taică-său îl învățase de mic să citească, să ajungă la mitologie, că mă-sa cu teatrul ei... băga-mi-aș picioarele în viața asta, apropo de revista în care e cronica, toți fac teatru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
spre munte și spre pădure, că era iarba bună, și-acolo, în margine de Kogaion, la poalele muntelui, în hotare, am învățat să iubesc femeia, ăla a fost începutul, acolo am știut prima dată ce-i plăcerea, am aflat prima învățătură a lumii, atunci m-a dominat pentru prima dată o femeie, numai de două ori în viață m-a dominat o femeie, o să-ți povestesc și asta, eu târziu am învățat, în facultate de-abia, că orice femeie, chiar regină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de la lucrurile esențiale pe care le aveau de discutat. Dar ce lucruri aveau ei de discutat? Până unde putea ajunge cu transformarea acestui om? De ce-și cheltuise banii și timpul pe el când existau atâția copii săraci, dornici de învățătură? De fapt Contesa ajunsese la concluzia că era și puțin masochism în alegerea ei. Ea însăși fusese o autodidactă, iar fuga ei de lume era mai degrabă rezultatul mizantropiei și al fricii. Și iată, acum, și puțin masochism. Și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
nu iasă o otravă. Băgați la cap și mai citiți și voi câte o carte. ― Meștere, eu tocmai am citit Luni, Marți, Miercuri... spunea râzând Johnny. (Cartea lui Beligan era, într-un fel, pentru noi, cei tineri, un fel de Învățăturile lui Neagoe... și o citiserăm cu toții.) ― Nu e rău, Johnny dragă, dar vezi că nu e singura. Horea ne dăduse o pauză și umblam cu toții prin teatru, fiecare după treburile lui. Eu aveam să-i zic ceva, nu-mi aduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
mele de toate talentele, forțele și capacitățile cu care am fost înzestrat. Fie ca Dumnezeu cu harul său să mă ajute să‑mi îndeplinesc acest proiect. Ce zici de asta, Anni?! Următoarele premise: 1. cunoașterea excelentă a chimiei, matematicii, fizicii, învățăturilor creștine și 2. cunoașterea excelentă a limbilor germană, engleză, rusă, franceză. Sper ca în același timp să reușesc (ha‑ha‑ha‑ha!) să fiu mereu smerit și modest, dar nu în sensul (nu, nu, așa nu!) de a‑i linguși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
coerent, rațional și demn de comentarii critice. Anecdota antică este echivalentă cu aforismul în ordinea ideilor. Teatralizarea filosofiei exprimă un mod alternativ de a practica disciplina, care se sprijină de obicei pe curs, ezoteric sau exoteric, și pe transmiterea unei învățături plecând de la cuvinte consemnate, în genul notațiilor „să nu uit”, în suluri care traversează secolele. Se poate deci filosofa într-o școală, la umbra unui magistru care vorbește, plecând de la texte; dar și pe stradă, în agora, privindu-l pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
lasă deci să se înțeleagă că ar fi putut fi prezent... Perfidia denunțului se întoarce împotriva lui Platon, deoarece acesta ne aduce dovada irefutabilă că îl cunoștea pe Aristip; îi știa numele, cu certitudine, dar și, în mod obligatoriu, tezele, învățătura, ideile. A trece sub tăcere un filosof pe care-l combați echivalează cu arderea lui pe rug, așa cum dorea Platon să procedeze cu operele lui Democrit. Platonismul se prezintă astfel ca un antihedonism marcat. Vom citi așadar anecdotele, toate anecdotele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
partea cea mai importantă a timpului nostru. Nici călugăr benedictin, nici libertin depravat, ci filosof radios și solar: adică om liber, în stare să se bucure de un moment fericit dacă acesta nu va trebui plătit cu cine știe ce necaz viitor. învățăturile câtorva anecdote: Aristip iese dintr-un bordel și, când cineva îl dojenește pentru că a intrat acolo, el răspunde că problema nu constă în a intra, ci în a nu ști să ieși; altuia, care-i reproșează că s-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]