KorAP: Find »[drukola/base=șampanie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...76 77 78 ...123 >

3,075 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454

ar fi de folos să mă uit la imaginile astea cu omuleți ca niște bețe care sar În ocean, În timp ce avionul explodează În urma lor ? Bag repede instrucțiunile de siguranță În buzunarul de plasă din față și iau o Înghițitură de șampanie. — Scuzați-mă, doamnă. LÎngă mine și-a făcut apariția o stewardesă cu păr roșu buclat. Călătoriți În interesul serviciului ? — Da, zic, netezindu-mi părul extrem de mîndră. Da. Îmi Întinde o broșură intitulată „Facilități pentru manageri“, pe care e o fotografie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
la sîni ca ăia ai fetei de la pagina 3, uriași și monstruoși, ci la unii așa, un pic mai mari. Doar așa, ca să văd și eu cum e... — ... Întîlnirea romantică perfectă ar Începe cu apariția, ca prin minune, a unei șampanii pe masă... — ... pur și simplu am clacat și mi-am cumpărat o cutie imensă de Înghețată Häagen-Dazs și am devorat-o pe toată, și Lissy habar n-a avut... Nu mai sînt atentă la nimic din jurul meu. Pentru mine, lumea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
dată cînd o văd, are o bijuterie nouă. — Îmi pare bine să te văd, Emma ! Te vedem cam rar. Nu-i așa, tanti Rachel ? — Așa e, spune mama, pupîndu-mă. — Îmi dai haina ? spune Kerry, În timp ce eu tocmai pun sticla de șampanie pe care am adus-o În frigider. Vrei ceva de băut ? Așa-mi vorbește mereu. Ca și cum aș fi un musafir. Dar nu contează. N-am să mă stresez pe chestia asta. Verigi sacre din cercul etern al vieții. — E OK

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
și mă pupă și simt că mi se Încălzește sufletul. Ideea mi-a venit acum cîteva luni. E un pachet de servicii Întinse pe durata Întregii zile, cu tratamente gratuite și toate astea. — Evident, cu masa de prînz inclusă și șampanie ! spun bucuroasă. Și papucii poți să-i iei acasă ! — Extraordinar ! spune mama. Abia aștept. Emma, e un cadou foarte frumos. — O, Doamne, spune Kerry, rîzÎnd. Se uită la plicul mare, de culoarea untului, din mîna ei. Mi-e teamă că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
ochi băutura din paharul femeii În auriu. E roz și paharul e decorat cu bucățele de pepene și arată absolut delicios. Am comandat deja, spune Jack cu un zîmbet, În clipa În care unul dintre chelneri aduce o sticlă de șampanie, o deschide cu zgomot și Începe să toarne. Îmi amintesc că, atunci cînd eram În avion, mi-ai spus că Întîlnirea perfectă ar Începe, după tine, cu o sticlă de șampanie care ar apărea la masa ta ca prin farmec

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
În care unul dintre chelneri aduce o sticlă de șampanie, o deschide cu zgomot și Începe să toarne. Îmi amintesc că, atunci cînd eram În avion, mi-ai spus că Întîlnirea perfectă ar Începe, după tine, cu o sticlă de șampanie care ar apărea la masa ta ca prin farmec. — A, zic, Înăbușindu-mi un vag sentiment de dezamăgire. Ăă... Da ! Așa am zis. — Noroc ! spune Jack și Își ciocnește ușor paharul de al meu. — Noroc ! Iau o Înghițitură și, trebuie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
masa ta ca prin farmec. — A, zic, Înăbușindu-mi un vag sentiment de dezamăgire. Ăă... Da ! Așa am zis. — Noroc ! spune Jack și Își ciocnește ușor paharul de al meu. — Noroc ! Iau o Înghițitură și, trebuie să spun, e o șampanie delicioasă. Pe bune. Seacă și delicioasă. Mă Întreb cum o fi băutura aia cu pepene. Termină. Șampania e perfectă. Jack are dreptate, ăsta e modul perfect de a Începe o Întîlnire. — Prima dată cînd am băut șampanie aveam șase ani

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
am zis. — Noroc ! spune Jack și Își ciocnește ușor paharul de al meu. — Noroc ! Iau o Înghițitură și, trebuie să spun, e o șampanie delicioasă. Pe bune. Seacă și delicioasă. Mă Întreb cum o fi băutura aia cu pepene. Termină. Șampania e perfectă. Jack are dreptate, ăsta e modul perfect de a Începe o Întîlnire. — Prima dată cînd am băut șampanie aveam șase ani... Încep. — La tanti Sue, spune Jack zîmbind. Și ți-ai dat jos toate hainele și le-ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
spun, e o șampanie delicioasă. Pe bune. Seacă și delicioasă. Mă Întreb cum o fi băutura aia cu pepene. Termină. Șampania e perfectă. Jack are dreptate, ăsta e modul perfect de a Începe o Întîlnire. — Prima dată cînd am băut șampanie aveam șase ani... Încep. — La tanti Sue, spune Jack zîmbind. Și ți-ai dat jos toate hainele și le-ai aruncat În iaz. A, da, spun, oprindu-mă brusc. Da, ți-am spus, nu-i așa ? Așa că n-am să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
ai dat jos toate hainele și le-ai aruncat În iaz. A, da, spun, oprindu-mă brusc. Da, ți-am spus, nu-i așa ? Așa că n-am să-l mai obosesc cu anecdota asta din nou. Iau o gură de șampanie și Încep să mă gîndesc repede la alt lucru pe care l-aș putea zice. Ceva ce nu știe. Oare există așa ceva ? — Am comandat o cină extrem de specială, care cred că va fi foarte pe placul tău, spune Jack, cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
epocă. ZÎmbește. Îmi amintesc. La naiba. Speram că poate a uitat. — Nu urăsc mașinile În sine, spun iute. Îi urăsc pe cei care... care... Shit. Hai, c-am dat-o de nu se poate. Iau repede o gură mare de șampanie, dar Îmi intră greșit și Încep să tușesc. O, Doamne, acum am Început să Împroșc peste tot cu șampanie. Și am lacrimi În ochi. Și toate celelalte șase persoane din cameră s-au Întors să mă privească. — Ești OK ? spune

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
urăsc pe cei care... care... Shit. Hai, c-am dat-o de nu se poate. Iau repede o gură mare de șampanie, dar Îmi intră greșit și Încep să tușesc. O, Doamne, acum am Început să Împroșc peste tot cu șampanie. Și am lacrimi În ochi. Și toate celelalte șase persoane din cameră s-au Întors să mă privească. — Ești OK ? spune Jack alarmat. Bea niște apă. Îți place Evian, da ? — Ăă.. da. Mersi. Of, la naiba. Nu-mi prea place

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
prost. Doar că... Îmi făcusem atîtea speranțe ! Voiam să o aflu și eu cîte ceva despre tine și voiam să ne simțim bine Împreună... să rîdem... și-aș fi vrut să văd și eu cum era cocteilul ăla roz, În loc de șampanie. Shit. Shit. Asta mi-a scăpat fără să vreau. — Dar... ție Îți place șampania ! spune Jack, uluit. Tu mi-ai spus asta. Întîlnirea perfectă ar trebui să Înceapă cu șampanie. Nu Îndrăznesc să mă uit În ochii lui. — Da, așa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
ceva despre tine și voiam să ne simțim bine Împreună... să rîdem... și-aș fi vrut să văd și eu cum era cocteilul ăla roz, În loc de șampanie. Shit. Shit. Asta mi-a scăpat fără să vreau. — Dar... ție Îți place șampania ! spune Jack, uluit. Tu mi-ai spus asta. Întîlnirea perfectă ar trebui să Înceapă cu șampanie. Nu Îndrăznesc să mă uit În ochii lui. — Da, așa e. Dar de unde era să știu În momentul ăla că o să vreau un cocteil

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
să văd și eu cum era cocteilul ăla roz, În loc de șampanie. Shit. Shit. Asta mi-a scăpat fără să vreau. — Dar... ție Îți place șampania ! spune Jack, uluit. Tu mi-ai spus asta. Întîlnirea perfectă ar trebui să Înceapă cu șampanie. Nu Îndrăznesc să mă uit În ochii lui. — Da, așa e. Dar de unde era să știu În momentul ăla că o să vreau un cocteil dintr-asta roz ? Jack Își dă capul pe spate și Începe să rîdă. — Corect. Foarte corect

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
Și, e și Connor aici ? Întreabă mama, așezînd copane de pui pe o farfurie. — Șșș ! Nu pomeni de Connor ! spune tata cu vocea lui, gen Basil Fawlty. — Parcă era vorba să vă mutați Împreună, spune Kerry, luînd o gură de șampanie. Ce s-a Întîmplat ? — I-a pregătit micul dejun, se bagă ca musca Nev, iar Kerry chicotește. Încerc să zîmbesc, dar chipul nu vrea deloc să mă asculte. E unu și zece. Mă așteaptă Jack. Ce să fac ? Tata Îmi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469

al istoriei antice și al mitologiei. Profesorul, care purta sub haina scurtă o cămașă albă cu guler rulat pe gât, trăgea scaunele când se așezau doamnele și, probabil, le prindea florile În corsaj. Îi tremurau mâinile. Făcea mare caz În jurul șampaniei. - Plătea nota cu bani gheață, desprinși dintr‑un teanc de bancnote de cincizeci. Nu folosea cărți de credit. - Nu‑l văd ducându‑se la bancă să scoată bani, a observat Ravelstein. - Probabil că‑și trimite secretara să Încaseze câte un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393

ținându-se pe după umeri.) GUVERNATORUL: Așa! ARTUR: Chiar așa! GUVERNATORUL: Eram sigur. ARTUR: Ce puteam să fac? GUVERNATORUL: Păi, ce să faci? (Trece pe lângă Grubi.) Încheie-ți nasturii! (Către ARTUR.) A ieșit destul de bine... Fac cinste! Scoate o sticlă de șampanie.) De mult o țin pentru așa ceva. ARTUR: Pfuuu! O facem lată! GUVERNATORUL (Toarnă.): Acu’ îi am la mână... Începuseră să mi se urce în cap... Mă scormoneau până în adâncul inimii, se târșâiau prin fața mea, nu-și mai lustruiau bocancii... Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
sală.): Zeceee! (În acest moment toate ușile teatrului se deschid; lumini orbitoare se aprind pretutindeni; pe ușile teatrului, din spatele spectatorilor precum și prin deschiderile laterale pătrund fastuoase cortegii, purtători de cocarde tricolore; trompetiști, dansatori, lachei cu imense tăvi cu pahare de șampanie, arlechini, acrobați, muse, ROBESPIERRE, DANTON și MARAT, regele însuși agitând în mână Constituția, etc. etc. etc.; sunt aruncate în sală, de sus, confetti, serpentine și artificii, fanfara intonează Manseilleza și toți cântă, dansatorii își fac numărul, arlechinii jonglează cu bile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
artificii, fanfara intonează Manseilleza și toți cântă, dansatorii își fac numărul, arlechinii jonglează cu bile colorate, lacheii încep să împartă pahare spectatorilor; în general, personajele vor încerca să-i atragă pe spectatori în mascaradă, vor ciocni cu ei cupele de șampanie, vor trece printre rânduri, vor împărți cocarde tricolore; vor împărți exemplare din Constituție și mici fragmente din zidurile dărâmate ale Bastiliei; efuziune totală, strălucire și fast, minute întregi de bufonerie totală.) TOȚI: Vive la France! UNII: Egalité! ALȚII: Fraternité! PRIMUL

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
și mai dictează un semnal.) BRUNO: E o prostie... Dar să-i lăsăm singuri, la sfârșit, să se aplaude chiar pe ei, dacă se poate, ar fi fost o idee. FETIȘCANA: Piesa trebuie oprită la Revoluția franceză. Am fi băut șampanie cu toții și am fi ieșit împreună cu publicul, ne-am fi înghesuit la vestiare.... Zău, ar fi fost amuzant. PRIMUL BĂRBAT: Ba nu! Închipuiți-vă ce-ar fi fost dacă Grubi ar fi apărut din groapă în timp ce noi ne uitam după

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676

Cozile fracurilor flutură prin aer ca rândunelele. Un tânăr care seamănă cu visătorul cântăreț al lui Caravaggio, numai că în loc de alăută poartă o tavă, execută o piruetă desăvârșită, apoi fandează stânga, forța centrifugă îi șterge tava din mână, cupele de șampanie se fac țăndări, toate deodată, pe parchetul de stejar. Izabela îi șuieră în ureche: Din cauza ta! Dar Pascal ripostează: ─ Știi ce? Bag divorț! Românii iau un aer speriat, americanii se amuză, sincer poate. Dintre toți, de neuitat va rămâne o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551

luni de zile de când se cunoșteau și cele două fete nu avuseseră nici o părere divergentă. Se înțelegeau de minune, toate mergeau strună, însă asta nu le-a împiedicat să se certe groaznic în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie. Șampania a pocnit și s-a vărsat pe covor. Elena a căzut în genunchi, împroșcând printre dinți fărâme de tort. A luat sticla, dar a scăpat-o iar. Ioana a avut o clipă de luciditate la gândul că mizeria va trebui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
se ridicară în picioare. Doamne, ziceau cu glasul pițigăiat al celor ce au râs cu lacrimi, ce prostie, ce prostie... Repetau întruna „ce prostie”, deși uitaseră amândouă despre ce era vorba (probabil un nou banc, sau pur și simplu pocnetul șampaniei). Adormiră înainte de ora unsprezece. Apartamentul se potoli și pereții nu mai vibrară. Se auzeau doar chiotele obișnuite din vecini. Ceasul din perete ticăia cuminte, însoțind sonorul slab al televizorului uitat aprins. Perdelele fuseseră trase pe jumătate, așa că înăuntru abia pătrundea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
bolnav. Maică-sa îl ținea în brațe și el tușea ușurel. În timp ce se descălță și puse pe un scaun sacul de voiaj, tatăl Elenei luă notă de dezordinea din casă, de fetele care sforăiau și de cele două sticle de șampanie desfăcute. Nici un mușchi nu tresări pe fața lui. Se uită la nevastă-sa și-i spuse în șoaptă: - Le acopăr eu. Tu culcă-l pe ăsta mic. Elena și Ioana dispărură sub pături. În scurtă vreme, Filip, gata de culcare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]