6,513 matches
-
o să dea mașina peste ele, baba se repezi să treacă, să le ferească de primejdie. Nu apucă însă să ajungă decât până în mijlocul uliței. Șoferul răsuci aprig volanul și automobilul țâșni pe lângă ea ca o săgeată, gata să intre în șanț ca să n-o calce. Țipete de femei izbucniră din mașină, iar de peste drum, glasul nevestei lui Vasile Zidaru: ― Nicule, unde ești, că te omoară mașina! Baba Ioana încremenise pe loc. Cele două găini fugeau cotcodăcind speriate, cocoșul însă, care stătuse
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ele Raul Brumaru. În sfârșit, Nadina se ridică în picioare, zicînd: ― Toate ca toate, dar cu baba, adineaori, a fost serios! Dacă Rudolf n-avea prezență de spirit, ori intra ea sub roate, ori intram și ne răsturnăm noi în șanț... Bravo, Rudolf! Șoferul zâmbi recunoscător, iar Nadina se aruncă drept în brațele bărbatului ei, continuând cu glas convențional tandru: ― A, Grig, micule, ce dor mi-a fost de tine! Grigore îi sărută obrazul, jenat de cuvintele ei și mai ales
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
dar cine n-are nimic ascultă la toate și trage nădejde! se tângui Ignat Cercel. C-altfel am pieri sau cine știe ce am mai face. ― Rău, Ignate! Foarte rău! se înflăcără iarăși primarul. Omul zdravăn pune umărul și scoate carul din șanț, nu stă să i-l scoată alții. ― Muncim, slavă Domnului, până ne crapă ochii și tot degeaba! bombăni Melente Heruvimu, amărât. ― Negreșit, Melente, trebuie să muncim, că d-aia suntem oameni și nu hoți! urmă Pravilă grav, adăugând îndată cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
clipă însă, din jos se auzi, ca o chemare de alarmă, zgomotul stăpânitor al automobilului. ― Vine, vine! șoptiră multe glasuri înfiorate, ca și când ar fi uitat brusc îndemnul lui Melinte. Mulțimea de țărani cuprindea și bătătura pentru horă, și ulița din șanț în șanț, fără să se miște și închizînd drumul, parcă ar fi vrut să oprească trecerea. Totuși când se arătă în zare mașina, cineva strigă împăciuitor: ― Feriți, măi oameni, feriți, că vine! Cu mișcări încete, silite, țăranii deschiseră calea, strîngîndu-se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
din jos se auzi, ca o chemare de alarmă, zgomotul stăpânitor al automobilului. ― Vine, vine! șoptiră multe glasuri înfiorate, ca și când ar fi uitat brusc îndemnul lui Melinte. Mulțimea de țărani cuprindea și bătătura pentru horă, și ulița din șanț în șanț, fără să se miște și închizînd drumul, parcă ar fi vrut să oprească trecerea. Totuși când se arătă în zare mașina, cineva strigă împăciuitor: ― Feriți, măi oameni, feriți, că vine! Cu mișcări încete, silite, țăranii deschiseră calea, strîngîndu-se pe marginile
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pe șosea, dar mulți se împrăștiau și prin grădini, prin curțile caselor de margine, fiecare grăbit să dispară în fața gloanțelor. Pe câmp rămâneau doar câteva zeci de trupuri, unele zvîrcolindu-se și văitîndu-se, altele înțepenite cum le-a găsit moartea. Lângă șanțul șoselei, Anghelina zăcea cu fața-n sus nemișcată, lovită de un glonte în frunte; copilașul în brațele ei moarte plângea și vrăjea din mânuțele goale, parcă ar fi căutat să se smulgă de la pieptul mamei. Aproape de ea, un bătrân se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
adăpost împotriva morții care le țiuise tuturor în urechi... În urma gloatei fugare un detașament de soldați pornise pe șoseaua presărată cu cadavre. În frunte pășea un lanț strâns de trăgători, cu armele gata de a trage, ocupând corpul șoselei din șanț în șanț, iar pe amândouă marginile câte un pluton în coloană de marș, mijlocul rămânând rezervat pentru maiorul Tănăsescu, însoțit de trompetul batalionului. Din când în când maiorul răcnea comenzi scurte, trupa se oprea, puștile trosneau, apoi marșul reîncepea pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
morții care le țiuise tuturor în urechi... În urma gloatei fugare un detașament de soldați pornise pe șoseaua presărată cu cadavre. În frunte pășea un lanț strâns de trăgători, cu armele gata de a trage, ocupând corpul șoselei din șanț în șanț, iar pe amândouă marginile câte un pluton în coloană de marș, mijlocul rămânând rezervat pentru maiorul Tănăsescu, însoțit de trompetul batalionului. Din când în când maiorul răcnea comenzi scurte, trupa se oprea, puștile trosneau, apoi marșul reîncepea pe ulița satului
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ar fi de prisos să mai încerce vreo împotrivire, când își văzu casa părintească se gândi să se oprească. Valul îl ducea înainte. Numai după ce trecu izbuti să se smulgă din strâmtoarea fugarilor și să iasă la marginea uliței. În șanț zări pe Gherghina lui Chirilă plină de sânge și scofâlcită. Se vedea că, după ce s-a prăbușit, a fost călcată în picioare de ceilalți. Sări peste trupul ei stârcit, dând să se abată în curtea școlii, care se afla mai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nu-și mai putu păstra echilibrul și se rostogoli, gemând cu o ultimă sforțare de mînie: ― Dumnezeul... soarele... pământul. Mai devale baba Ioana, în mijlocul uliței, striga cu atât mai nerăbdătoare cu cât împușcăturile se apropiau: ― Păsărelele mamei, păsărele... Găinile, în șanțul celălalt, ciuguleau nepăsătoare. Îngrijorată să nu i le omoare, baba nu contenea chemările, uitîndu-se doar din când în când mai urât spre cârciumă, de unde venea zgomotul armelor: ― Păsărelele mamei... fire-ați ai dracului cu focurile voastre să fiți!... Păsări, păsări
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fiindcă avea platfus, adică talpa piciorului este dreaptă, nu are scobitura pe care o au majoritatea dintre noi, oamenii, și nu ar fi rezista la instrucția militară, însă în primăvara anului 1944, a fost concentrat pentru a construi cazemate și șanțuri antitanc, căci frontul sovietic, rusesc, se apropia de pământul nostru românesc. Armata română și cea aliată, germană căutau să reziste în fața tăvălugului sovietic. Lucrul acesta s-a întâmplat pe la jumătatea lunii august’44, când rușii au ajuns în apropierea satului
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
pușcărie, fiind nevinovați. Peste ani, răul care ni l-a făcut nouă și poate sutelor de țărani nevinovați, pe când era activist de partid și apoi primar, i-a adus un sfârșit pe măsură. A murit ca un câine, într-un șanț cu capul crăpat de un alt bețiv. A fost blestemat pentru tot răul care l-a făcut oamenilor, iar blestemele s-au abătut și asupra familiei sale. I-au murit doi copii în floarea vârstei ca o pedeapsă divină, făcându
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
brazda spre șosea. Eu, cum ți-am spus, eram la început de brazdă. Țuica pe care o băusem și-a făcut efectul imediat, îmbătându-mă. Colegul a ajuns la tractorul lui și beat fiind și el, a oprit tractorul în șanțul șoselei. Eu m-am urcat pe tractor și în loc să țin brazda drept înainte, am intrat pe fâșia grănicerilor. Prutul avea malul abrupt și când am văzut jos apa mare a Prutului, nu știu cum am acționat motorul tractorului de s-a oprit
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
piramidă triunghiulară cu un versant oral, respectiv vestibular, și două versante proximale concave (mezial și distal) în raport cu dinții limitrofi papilei. Sub mucoasă există un sept fibros de consolidare, identic cu cel al gingiei libere. Sulcusul gingival (Fig.16) este un șanț cu o adâncime variabilă (media = 1,8 mm), care înconjură coletul dintelui. Peretele intern al sulcusului este prezentat de zona cervicală a dintelui, peretele extern fiind constituit din gingia marginală liberă. Continuitatea fundului șanțului este asigurată de inserția dentară a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Sulcusul gingival (Fig.16) este un șanț cu o adâncime variabilă (media = 1,8 mm), care înconjură coletul dintelui. Peretele intern al sulcusului este prezentat de zona cervicală a dintelui, peretele extern fiind constituit din gingia marginală liberă. Continuitatea fundului șanțului este asigurată de inserția dentară a gingiei, denumită “inserție epitelială”. Inserția epitelială are o lățime de 1 mm, și este asigurată de hemidesmozomi care unesc epiteliul gingival cu epiteliul adamantin al cuticulei smalțului. Inserția epitelială se etanșeizează printr-un film
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
la molarii cu cinci cuspizi (molarul I mandibular) sunt trei cuspizi vestibulari și doi orali (vestibulo-meziali, central și distal, oral mezial și distal). b) Lobul dentar - unitate morfogenetică a coroanei dentare, la rândul lui fiind format din lobuli separați prin șanțuri. c) Crestele sunt proeminențe alungite de smalț, cu diverse orientări și plasamente, fiind considerate ca elemente de întărire a zonei pe care se plasează. Ele sunt: - creste cuspidiene - creste intercuspidiene - creste marginale. Crestele cuspidiene sunt de două tipuri: creste principale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
nu este bine precizată, unii socotindu-1 tubercul, alții cuspid (lob)atrofiat. Reprezintă o proeminență constant prezentă în treimea cervicală a feței orale a dinților frontali, cu convexitate bine exprimată și raporturi precise în arhitectonica acestor dinți. Depresiunile coronare sunt: a) șanțurile ocluzale, b) șanțurile axiale, c) fisurile d) fosele, e) fosetele. a) Șanțurile se formează prin unirea a două suprafețe, de obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri axiale situate pe fețele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
precizată, unii socotindu-1 tubercul, alții cuspid (lob)atrofiat. Reprezintă o proeminență constant prezentă în treimea cervicală a feței orale a dinților frontali, cu convexitate bine exprimată și raporturi precise în arhitectonica acestor dinți. Depresiunile coronare sunt: a) șanțurile ocluzale, b) șanțurile axiale, c) fisurile d) fosele, e) fosetele. a) Șanțurile se formează prin unirea a două suprafețe, de obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri axiale situate pe fețele verticale vestibulare și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
o proeminență constant prezentă în treimea cervicală a feței orale a dinților frontali, cu convexitate bine exprimată și raporturi precise în arhitectonica acestor dinți. Depresiunile coronare sunt: a) șanțurile ocluzale, b) șanțurile axiale, c) fisurile d) fosele, e) fosetele. a) Șanțurile se formează prin unirea a două suprafețe, de obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale. Șanțurile ocluzale se împart, la rândul lor, în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și raporturi precise în arhitectonica acestor dinți. Depresiunile coronare sunt: a) șanțurile ocluzale, b) șanțurile axiale, c) fisurile d) fosele, e) fosetele. a) Șanțurile se formează prin unirea a două suprafețe, de obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale. Șanțurile ocluzale se împart, la rândul lor, în: șanțuri principale ( Fig. 34), intercuspidiene și șanțuri secundare. Șanțurile intercuspidiene situate la separarea dintre cuspizii vestibulari și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Depresiunile coronare sunt: a) șanțurile ocluzale, b) șanțurile axiale, c) fisurile d) fosele, e) fosetele. a) Șanțurile se formează prin unirea a două suprafețe, de obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale. Șanțurile ocluzale se împart, la rândul lor, în: șanțuri principale ( Fig. 34), intercuspidiene și șanțuri secundare. Șanțurile intercuspidiene situate la separarea dintre cuspizii vestibulari și cei orali, au direcție sagitală mezio-distală și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
c) fisurile d) fosele, e) fosetele. a) Șanțurile se formează prin unirea a două suprafețe, de obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale. Șanțurile ocluzale se împart, la rândul lor, în: șanțuri principale ( Fig. 34), intercuspidiene și șanțuri secundare. Șanțurile intercuspidiene situate la separarea dintre cuspizii vestibulari și cei orali, au direcție sagitală mezio-distală și se definesc prin numele de “șanț principal ocluzal mezio-distal
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se formează prin unirea a două suprafețe, de obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale. Șanțurile ocluzale se împart, la rândul lor, în: șanțuri principale ( Fig. 34), intercuspidiene și șanțuri secundare. Șanțurile intercuspidiene situate la separarea dintre cuspizii vestibulari și cei orali, au direcție sagitală mezio-distală și se definesc prin numele de “șanț principal ocluzal mezio-distal”. Când separă cuspizii distali de cei meziali, vor
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
suprafețe, de obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale. Șanțurile ocluzale se împart, la rândul lor, în: șanțuri principale ( Fig. 34), intercuspidiene și șanțuri secundare. Șanțurile intercuspidiene situate la separarea dintre cuspizii vestibulari și cei orali, au direcție sagitală mezio-distală și se definesc prin numele de “șanț principal ocluzal mezio-distal”. Când separă cuspizii distali de cei meziali, vor avea o direcție vestibulo-orală și se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale. Șanțurile ocluzale se împart, la rândul lor, în: șanțuri principale ( Fig. 34), intercuspidiene și șanțuri secundare. Șanțurile intercuspidiene situate la separarea dintre cuspizii vestibulari și cei orali, au direcție sagitală mezio-distală și se definesc prin numele de “șanț principal ocluzal mezio-distal”. Când separă cuspizii distali de cei meziali, vor avea o direcție vestibulo-orală și se vor denumi
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]