198,887 matches
-
citez pe tânăra pianistă Hedy Durrer, dotată cu extraordinara memorie muzicală și pe Zoe Steriade, o interpretă înnăscută a lui Franz Liszt, a cărui concert în Mi bemol îl interpretă în chip strălucit la examenul de fine de an, absolvind școala cu mult succes. Pentru prima dată s-au cântat în Conservator concerte la două piane la examene, acompaniamentul fiind ținut de mine. Lucru care îl face să exclame pe energicul director Popovici-Bayrenth, fără niciun ocol, adresându-se către profesorii prezenți
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
cântat de câteva ori la București, Sibiu, iar la Cluj mi se pregătea o primire triumfală pentru că niciodată nu cântasem acolo. La Cluj suntem găzduiți de mama soțului meu, care fiind directoarea liceului de fete „Regina Maria” ne primi în școală, în locuința ei. Această energică doamnă conducea cu mare pricepere școala, fiind totodată o caldă patriotă.Afară de aceasta, avea meritul de a-și fi crescut 3 fii, cu toate că rămânând văduvă prea timpuriu, la 26 de ani, prin moartea soțului, un
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
se pregătea o primire triumfală pentru că niciodată nu cântasem acolo. La Cluj suntem găzduiți de mama soțului meu, care fiind directoarea liceului de fete „Regina Maria” ne primi în școală, în locuința ei. Această energică doamnă conducea cu mare pricepere școala, fiind totodată o caldă patriotă.Afară de aceasta, avea meritul de a-și fi crescut 3 fii, cu toate că rămânând văduvă prea timpuriu, la 26 de ani, prin moartea soțului, un eminent ziarist și fruntaș naționalist, avu greu de luptat cu viața
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Candide, ai cărui ochi văd mulți nechemați, și multă vrere de a îndoctrina fără să crezi. Fadaises de l'école, vorba lui Voltaire pomenită, în carte, atît de des. Și cît de cunoscut ne sună, peste ani și sisteme, examenele școlii de-altădată, pe care o credeam, măcar pe ea, sfîntă: "la românește, examenul este o plimbare amabilă prin cîmpul cu flori și burueni al literelor noastre; nu se ară, nu se sapă din răsputeri, nu se plivește... Oare cîți din
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
peste milenii și veacuri, un atavism literar cum îi zice Faguet, o repunere în valoare a frumuseților eterne gândite de cei cari mai credeau în muze, se împotmolește în nămol de morfologie și sintaxă." Și cum ar putea fi altfel? "Școala să nu mai rămâie de căruță la o jumătate de veac în urmă; să-și primenească oamenii și programa. Profesorul să-l ia pe băiat nu de urechi, ci de bărbie, să-l privească cu prietenie neprefăcută în ochi, și
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
trebuie să iasă din gura unei profesoare. Și alții, figuri după figuri, personaje de tablou breughelian, ca Limbricul, mai degrabă nefericiți de plîns, care-și ratează destinele lor și le-ncurcă pe-ale altora, decît siluitori, pasibili de condamnare, ai școlii românești. Una de care autorul a vreo 200 de pagini dezamăgite, cunoscător de franceză, germană și latină rătăcind prin haznalele educației de țară, nu pare să aibă ceva bun de spus, chiar dacă - ascuțită constatare, la '930... - "cine se ridică cu
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
de ultimă filă, de trimis peste veac, în plicul cu scrisori despre cum se face, cu rețete de regăsire personală și socială în care oamenii deceniului 3/4 credeau, profesorilor de azi: "Eu spun numai sus și tare că în școala noastră de toate treptele, torturată de atîtea legi, regulamente și programe, e o înfiorătoare criză de oameni, o deznădăjduitoare lipsă de seriozitate, de simț practic și de punctualitate la treabă... A intra Ťexactť la clasă, în lumea liceelor nostre, este
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
suferă modificări de comportament și schimbări de optică radicale. Desenul său denotativ, sociologizant și vag etnografic, își descoperă lent propriile sale capacități, schim-bîndu-și interesul și tensiunile în funcție de orientarea in-teresului și a gîndirii artistului către spațiul religios și metafizic. Creator al școlii noastre de grafică, el și-a mîntuit la maturitate și spre bătrînețe toate excesele și cochetăriile cu regimul comunist, altminteri explicabile istoric și psihologic, printr-o riguroasă și profundă activitate artistică și pedagogică.
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
și Karl Paquette (în Raymonda de Nureev), Nolween Daniel și Mathieu Ganio (în Ceaikovski Pas de deux de Balanchine) și Myriam Ould Braham și Stéphane Bullion (în Romeo și Julieta de Mac Millan), au pus în evidență acuratețea tehnică specifică școlii franceze de dans, dar au fost departe de a depăși media acestei școli, prin impregnarea liniei clasice cu o personalitate care să o facă să strălucească. Au fost poate prea grăbiți să-și facă spectacolul de la București - așa cum ne spune
Stele fără strălucire by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10024_a_11349]
-
Ceaikovski Pas de deux de Balanchine) și Myriam Ould Braham și Stéphane Bullion (în Romeo și Julieta de Mac Millan), au pus în evidență acuratețea tehnică specifică școlii franceze de dans, dar au fost departe de a depăși media acestei școli, prin impregnarea liniei clasice cu o personalitate care să o facă să strălucească. Au fost poate prea grăbiți să-și facă spectacolul de la București - așa cum ne spune tot programul de sală - între spectacolele pariziene din ajun și cele din a
Stele fără strălucire by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10024_a_11349]
-
dorința noastră de a simplifica istoria artei occidentale, tindem să ocolim acei creatori care nu reprezintă o verigă esențială a lanțului evolutiv care duce de la Giotto la expresionismul abstract. Mai mult, dacă opera respectivă nu poate fi ușor atribuită unei școli sau unui curent, șansele ca ea să fie ignorată sunt cu atât mai mari. Este premisa de la care pornește ,Girodet, rebel romantic", rezultat al colaborării dintre Muzeul Luvru și 4 muzee americane - Cleveland, Chicago, Montreal și Metropolitan. Posteritatea ingrată a
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
Umberto Giordano, Francesco Cilea și Giaccomo Puccini, pe linia muzicii de operă) și (3) contestarea romantismului pe linia ideologiei impresioniste (Claude Debussy, cu o concepție proprie asupra muzicii instrumentale-simfonice și de operă); (4) continuitatea poate fi constatată, însă, în contextul școlii ruse, după romantismul tributar al lui Piotr Ilici Ceaikovski impunându-se reprezentanții postromantismului rus, Alexandr Nikolaievici Scriabin, Serghei Vasilievici Rahmaninov sau Alexandr Konstantinovici Glazunov, și (5) urmând tradiția fantastică din creația lui Rimski-Korsakov - în cadrul celor trei balete ale lui Igor
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
însă unul transcendental fiecărui „caz” stilistic analizat într-un mod separat. Spre exemplu, ideea acestui numitor comun - care organizează realitatea diferențiată și centrifugă într-o continuitate convergentă coerentă și orientată într-un sens temporal univoc -, o putem exemplifica prin „coagularea” școlilor naționale în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Încercarea de a explica apariția acestora ca expresie însoțitoare sau chiar de vârf a mișcărilor de emancipare națională reprezintă doar un răspuns parțial și insuficient, deoarece recurge, ca interpretare completă
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de emancipare națională reprezintă doar un răspuns parțial și insuficient, deoarece recurge, ca interpretare completă, la argumente explicite câmpului activităților muzicale. Un prim argument, implicit muzical, se referă la modelul de organizare a acestora și ne orientează spre faptul că școlile naționale europene apar ca o „replică” etnică a filonului dominant în acea perioadă a tradiției componistice austro-germane, iar nu a tradiției italiene (implicată în tumultul Risorgimento) sau franceze (care trăia „febra” revoluțiilor post-iacobine). Cuvântul-cheie a acestei relații este replica. Și
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
ei Lalalilu, pionier, are firescul celor care se întîmplă în jur și fascinul care decurge din descoperirea miracolului în banalul cotidian investit inițiatic. O fată este îndrăgostită de fiul unui securist, dar, după ce este mutată din motive disciplinare la o școală profesională și face cunoștință cu alt tînăr, fiu dintr-o familie cu probleme politice, suspectată de dizidență, se decide să fugă în străinătate cu acesta. Întreaga tevatură îl face pe fratele acesteia, proaspăt pionier care-și pierde și ultimul dinte
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
acum. Acompaniat de ambiții constructive, dornic de a fi racordat la informația fierbinte, ancorat deopotrivă în interstițiile cele mai subtile și delicate ale actului creator, dar și ale celui restitutor, în calitate de pianist Sever Tipei constituia o foarte convenabilă promisiune a școlii muzicale românești. Am absolvit secția de pian a Conservatorului din București în 1967 și m-am înscris imediat la secția de compoziție. Am plecat din țară în 1971, rămânând, pe de o parte recunoscător lui Aurel Stroe, care m-a
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
de război. Întrebarea: - Credeai că-am murit, neică? ar putea căpăta răspunsul legitim: - Dacă așa mi s-a comunicat în scris... Alteori, depeșa nu are nici o consecință pentru că vine pea tîrziu. Precum telegrama că lemnele vor fi livrate Urgent către școala de fete din urbea Z. Sau pentru că destinatarul nu vrea să știe de ea precum Achim Moromete de telegramele furioase ale tatălui său Ilie. Sînt și personaje indiscrete ca Bietul Ioanide care desface corespondența fiului său Tudorel ca să afle ce
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
N-am perceput: ceva la partid sau pe... ? l Traian Băsescu: ,-Nici un ofițer de securitate nu a reușit să conducă o navă maritimă..." Aghiuță: Hi-hi-hi și ha-ha-ha! Belzebut, cu voce ,maternă": Taci cu tata, îngerașule!... l Emil Boc, la Școala de vară de la Costinești, în fața tinerilor politicieni pediști: Dacă stai lângă un stâlp de telegraf și se oprește cineva lângă tine, poți face politică. Dacă nu, rămâi stâlp." (Jurnale din 3 septembrie, ora 18.00: TVR1, Focus - Prima Tv, Observator
Din antologia telezicerilor - alcătuită și comentată de psihosociologul C. Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10032_a_11357]
-
mine râde. Cine merge-acum în lumea mare, fără rost merge-n lumea mare, spre mine merge. Cine moare-acum în lumea mare, fără rost în lumea mare moare: se uită drept la mine. (din Cartea imaginilor - 1902) Copilărie Cum curge vremea școlii cu-n alai de așteptări și spaime fără glas. Singurătăți, e-o veșnicie-un ceas... Liber apoi: hai-hui, pe străzi, la pas, sar ape din fântâni, în piețe, la popas. Și-n parcuri lumea se deschide evantai. Și-n haina
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
una spui tu, alta scrie el/ea), ori în postura de arogant care refuză să ,dea seama" în fața națiunii de potlogăriile (e exclus ca ele să nu existe!) de care ești aprioric vinovat. Și asta nu pentru că n-am avea școli bune de jurnalistică ori că ziariștii români n-ar avea un IQ corespunzător. Dimpotrivă. Lumea presei e plină de domnițe deștepte și de juni perspicace. Problema e că, dacă ar prezenta lucrurile așa cum sunt ele în realitate, și-ar pierde
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
desfătarea vizuală (iar paranteză, ca să precizez că ambii cineaști n-au găsit o gură de rai și o filmează din toate unghiurile, nu, sînt peisaje încadrate și proporționate după toate regulile de compoziție din pictură. Observați o regulă de-a școlii olandeze aplicată la niște natură australiană) pe care o oferă n-are prea multe precedente, dacă stai să te gîndești la recolta cinematografică din 2006. Să-ncep cu biata regină decapitată a Franței, interpretată de Kirsten Dunst. Pelicula se ține
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
maternă învinge, decide soarta scriitorului. Să n-o uităm nici pe sensibila bunică Nastasia, bunăcuviința însăși, purtând mereu lacrimi în ochi de suferințele altora. în toiul disputei dintre părinți, să-l dea, să nu-l dea pe drăcosul copil la școală, bunicul din Pipirig intervine cu logica sa grea, ardelenească. Duminică, nu, că-i ziua Domnului, nici luni, că-i zi de târg, dar marți musai îl ia pe nepotu-său și-l duce împreună cu Dumitru al lui la Broșteni, la profesorul
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
intervine cu logica sa grea, ardelenească. Duminică, nu, că-i ziua Domnului, nici luni, că-i zi de târg, dar marți musai îl ia pe nepotu-său și-l duce împreună cu Dumitru al lui la Broșteni, la profesorul Nicolai Nanu, la școala lui Baloș, și-or să vază ei ce va scoate din Ionică... Că Vasile și Gheorghe, ceilalți băieți, au învățat acolo carte nu glumă și că de de vreo douăzeci de ani de când e vornic în Pipirig, se tot încurca
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
vornic în Pipirig, se tot încurca în socoteli, că nu știa decât slova bisericească, dar după ce i s-au întors feciorii tobă de carte, îi țin strașnic socotelile și nu mai poate de bine... Elogiul pe care bătrânul îl aduce școlii e una din paginile acelei proze dense de adevăr, care, în lipsa istoriei, ține loc și de istorie. Când am venit eu cu tata și cu frații mei Petrea și Alexandru și Nică din Ardeal în Pipirig... unde se pomenea școli
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
școlii e una din paginile acelei proze dense de adevăr, care, în lipsa istoriei, ține loc și de istorie. Când am venit eu cu tata și cu frații mei Petrea și Alexandru și Nică din Ardeal în Pipirig... unde se pomenea școli ca a lui Baloș în Moldova? Doar la Iași să fi fost așa ceva și... la Mănăstirea Neamțului, pe vremea lui mitropolitu Iacob, care era oleacă de cimotic cu noi, de pe Ciubuc Clopotarul de la Mănăstirea Neamțului, bunicul mîne-ta, Smarandă, (se adresează
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]