3,279 matches
-
care acestea au fost întreținute. Perioadă se rotunjește la luni întregi în favoarea contribuabilului. ... (6) Nu sunt considerate persoane aflate în întreținere: ... - persoanele fizice care dețin terenuri agricole și silvice în suprafață de peste 10.000 mp în zonele colinare și de șes și de pește 20.000 mp în zonele montane; - persoanele fizice care obțin venituri din cultivarea și din valorificarea florilor, a legumelor și a zarzavaturilor în sere, în solarii amenajate în acest scop și în sistem irigat, a arbuștilor și
ORDONANTA nr. 7 din 19 iulie 2001 - (*actualizată*) privind impozitul pe venit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143604_a_144933]
-
sectorul 3. 290. Ciocirlan Alexandrina, născută la 12 iulie 1945 în localitatea Coteana, județul Olt, România, fiica lui Vișan Radu și Gheorghiță, cu domiciliul actual în Austria, 8200 Gleisdorf, Ludersdorf 60, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, str. Șesul Roșu bl. 5, ap. 13, județul Caraș-Severin. 291. Hobe Ioan, născut la 28 iulie 1966 în localitatea Negresti-Oas, județul Satu Mare, România, fiul lui Vasile și Floră, cu domiciliul actual în Austria, 3300 Amstetten, Rathausstr. 14/3, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
ani sau cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei, următoarele fapte: a) prinderea peștelui cu unelte de plasă și cu pripoane în râurile și lacurile din zona de munte, precum și în râurile colinare și de șes, cu excepția Dunării și Prutului; ... b) pescuitul prin orice metode și mijloace al peștilor sau al altor viețuitoare acvatice și al reproducătorilor, în perioada de prohibiție, precum și distrugerea pontelor depuse în zonele de reproducere naturală; ... c) reducerea debitului și a volumului
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 76 din 13 iunie 2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142898_a_144227]
-
deal, ce constituie enclave din masivele de vii și livezi, din podgoriile și bazinele pomicole consacrate, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Alimentației, pot fi transformate în plantații viticole și pomicole; ... b) terenurile arabile din zonele de șes, necesare completării masivelor viticole destinate pentru struguri de masa și stafide și bazinele pomicole destinate culturii piersicului și caisului, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Alimentației, pot fi transformate în plantații viticole și pomicole; ... c) terenurile arabile
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144460_a_145789]
-
medie a numărului de linii de acces ISDN în aceeași perioadă de timp. Se vor lua în considerare numai raportările valide. Raportarea acestui indicator se va face trimestrial. 2. Secunde sever eronate Definiție: O secundă sever eronată (Severely Errored Second ȘES) este un interval de o secundă cu o rată de eroare de bit (BER) superioară valorii 10^-3. Considerații privind măsurarea parametrului acestui indicator Indicatorul va fi exprimat sub forma unui raport procentual între numărul secundelor sever eronate din cuprinsul
DECIZIE nr. 138/EN din 16 decembrie 2002 privind impunerea unor cerinţe minimale pentru furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice destinate publicului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147204_a_148533]
-
Articolul 1 Se instituie măsuri de prohibiție generală pentru pescuitul industrial și sportiv al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice, după cum urmează: a) în apele colinare, de șes și în Dunăre cu delta să, pe durata a 60 de zile, în perioada 15 aprilie - 13 iunie inclusiv; ... b) în Complexul Razelm - Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc și lacurile litorale, pe durata a 90 de zile, în perioada 1 aprilie
ORDIN Nr. 18 din 24 martie 1995 privind prohibitia pescuitului în anul 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111866_a_113195]
-
relații sintactice de interdependență cu o sintagmă verbală de gradul I, în structura nucleului predicațional al unei propoziții. În interiorul acestei relații de interdependență cu un verb predicat, substantivul realizează funcția sintactică de subiect: „Trecut-au anii/ Ca nori lungi pe șesuri.” (M. Eminescu, I, p. 201). În funcție de conținutul său semantic și de componenta lexicală a planului semantic al relației sintactice de interdependență cu verbul-predicat, substantivul poate realiza singur funcția de subiect: În faptă lumea-i visul sufletului nostru.” (M. Eminescu, Proza
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și unitatea prozodică asigură (și sunt asigurate de) modul de desfășurare a predicației: • prin intonație predicațională: „Zdravănă femeie! Ce a făcut, ce a dres (...) s-a plătit de datorii...” (I.L. Caragiale) • prin predicat: „Trecut-au anii ca nouri lungi pe șesuri/ Și niciodată n-or să vie iară,” (M. Eminescu) Unitatea de structură variază în funcție de specificul concret al realizării predicației și al expansiunilor sintactice pe care, direct sau indirect, le orientează sau chiar condiționează. Propoziția este cea mai mică unitate sintactică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fixează identitatea funcțional-sintactică distinctă, atunci când realizează funcția de circumstanțial: aici - adverb de loc ® circumstanțial spațial: „Aici e casa mea. Dincolo soarele și grădina cu stupi.” (L. Blaga), niciodată - adverb de timp ®: circumstanțial temporal: „Trecut-au anii ca nori lungi pe șesuri Și niciodată n-or să vie iară.” (M. Eminescu) Se poate vorbi în acest caz de „mărci” semantice. Când se realizează propozițional, circumstanțialul concesiv se dispensează de elementul joncțional, mai ales dacă marca identității sale specifice este fixată, la nivelul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-i nici trecătoare, nici eternă decât în raport cu existența noastră.” (M. Codreanu, 194), „Crezându-te că ești mai mult decât ești nu vei înainta niciodată.” (N. Iorga, 158) • circumstanțiale: „Dar în creierii munților era să meargă mai greu decât pe loc șes.” (I.L. Caragiale, Mânjoală, 245) Prin conținutul său semantic, al doilea termen al comparației poate fi expresia unei realități extralingvistice exterioare primului termen: „Cât despre Robespierre, știam tot atât de multe despre el ca și despre mine.” (O. Paler, Viața..., 73) sau poate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
152) sau se asigură obținerea (menținerea) unei însușiri: „În literatură nu sunt decât locuri comune, care devin monumentale prin arta excepțională a cuiva.” (G. Călinescu, C.O., 84), materia din care este confecționat un obiect: „Mi-am făcut opinci din șesuri / Corăbii din talaze / Și aripi din vânturi.” (T. Arghezi, 270) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantive (termeni substantivizați): „Dacă nu obțin certitudinea prin senzații o obțin poate prin percepții.” (C. Noica, 20), „Străbat cărarea, șesul, cucuruzul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din șesuri / Corăbii din talaze / Și aripi din vânturi.” (T. Arghezi, 270) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantive (termeni substantivizați): „Dacă nu obțin certitudinea prin senzații o obțin poate prin percepții.” (C. Noica, 20), „Străbat cărarea, șesul, cucuruzul; Te caut cu vederea, cu auzul.” (T. Arghezi, 364) • pronume: „De unde ai calul dumitale, cu care îmbli la vânat?” (M. Eminescu, P.L., 14) • forme verbal-nominale (gerunziu): „Dl. Sanchez cheamă fluierând câinii.” (T. Arghezi, IX, 61) b. propozițional (circumstanțiala instrumentală
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la sud, sunt Munții Gurghiu și Munții Harghita, unde în craterul din Muntele Ciomatu se află singurul lac vulcanic din România. De asemenea, aici se găsesc izvoare minerale. - în centru se desfășoară, la vest, depresiunile tectonice Gheorgheni și Ciuc, cu șesuri întinse în care sunt culturi de cartofi și fânețe. Aici se află multe așezări, între care municipiile Miercurea Ciuc și Gheorgheni. La est sunt amplasate masivele din roci cristaline și calcare Giumalău și Rarău (aici sunt Pietrele Doamnei, un vârf cu
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Întorsurii în centru și, de-o parte și de alta a râului Timiș, Piatra Mare și Postăvaru, cu înălțimi de peste 1 700 m, alcătuiți din conglomerate și calcare). - Depresiunea Brașov, în nord, care are origine tectonică și un relief de șes întins (cultivat cu cereale, cartofi, sfeclă de zahăr), prin care curge Oltul cu mai mulți afluenți (între care Râul Negru); Pasurile (Predeal, Bratocea și Oituz) și trecătorile (pe Olt și Buzău) se află de regulă la altitudini reduse, servind căilor
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de terase create de Crișul Negru, adăpostind așezări mari cu o bogată tradiție istorică și etnografică. - Depresiunea Vad-Borod, aflată de-a lungul Crișului Repede. Pe terasele formate de râu s-a amplasat șoseaua și calea ferată Cluj-Napoca - Oradea. - Munții Plopiș (Șes) și Munții Meseș, reprezentând două culmi cu altitudini de la 400 la 900 m, formate din roci cristaline, bine împădurite; satele sunt la marginea munților. Între aceste culmi se află Depresiunea Șimleu străbătută de râul Crasna. Relieful este de dealuri și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
un copac cu rădăcina deltei înfiptă în Marea Neagră, un copac rotund ținând între ramurile sale un cuib de munți, destul de vast ca să ocrotească la nevoie un popor întreg față de stolurile migratoare care sau abătut timp de mii de ani din șesul deschis al Eurasiei.“ George Vâlsan, Pămîntul românesc și frumusețile lui HIDROGRAFIA 53 - Sebeș, cu izvoare în Munții Cibin, pe care îi separă de Munții Șureanu, și care se varsă în Mureș la nord de localitatea Sebeș. Apa lui deservește, prin
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
marea întindere a livezilor, pe care le comparau cu „adevărate păduri“. Soiuri românești de fructe: - mere domnești; - mere crețești; - pere busuioace. NOȚIUNI NOI transhumanță - deplasare sezonieră a păstorilor cu turmele de oi, în căutarea hranei, primăvara la munte, toamna la șes. cultăților prin care trece economia românească în perioada de tranziție de la economia planificată la cea de piață. Vreme îndelungată animalele au fost crescute mai ales extensiv, pe pășuni și fânețe naturale, un aspect aparte constituindu-l trans humanța. În schimb
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
nați, Lângă boi v-alăturați Și cuvântu-mi ascultați! Am plecat să colindam Pe la case să uram, Plugușorul românesc Obiceiul strămoșesc. Vă uram cum se cuvine Pentru anul care vine Holde mari cu bobul des Și pe creasta și pe șes, Câte mure în livezi Atâtea vite-n cirezi, Câtă apă în izvoare Atâta lapte în șistare Să ne fie îndestulata Casă toată, țara toată, Măi mănați, măi! Hai! Hai! Plugușorul Să trăiți Să-mbătrâniți Cu An Nou! Voios să fiți
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cca. 7 km. în aval de baraj iar argila pentru realizarea nucleului barajului a fost exploatată din cariera Rîul de Mori, aflată la 28 km de baraj. Materialul granular pentru filtre a fost extras în primă fază din albiile râurilor Șes și Lăpușnic și ulterior din zona Sucetate și balastiera Pui. 1.1.2.4. Barajul Pecineagu - Dîmbovița Situat pe cursul superior al Dîmboviței, la cca. 22 km. în amonte de localitatea Podul Dîmboviței, barajul de anrocamente Pecineaga creează o acumulare
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
execuție. Personalul de execuție va fi special instruit pentru astfel de lucrări, atrăgându-se atenția asupra consecințelor grave ce pot provoca și dificultățile ce se ivesc la remedierea unor astfel de avarii. 5. La unele din lacurile de acumulare de șes, cu digurile construite da-a lungul albiei râului pe măsura colmatării zonei la coada lacului se formează curenți de apă care trec chiar pe la baza digului care este pereat și pereul rezemat pe pinten de beton. Apa care curge cu
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
și cei doi nu s-au mai regăsit. Fondane va fi gazat după câteva luni, la 2 octombrie 1944, la Bir kenau. VERSURI DIN BENJAMIN FUNDOIANU Lui Taliarh pentru Păpușu (Armand Pascal) Boii urâți și teferi s-au limpezit în șes, și au țipat cocoșii târziu și fără sens. Ileana, care doarme cu porcii de tărâțe, s a pus să mulgă vacii lapte stelar din țâțe, pământului să mulgă răcoare de cartof. Toamna bacoviană geme-n ferestre: of! - Prietene, dă-mi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
frumos, de absolut, experiența dobândită în actul contemplării. „Trezesc admirație lumea vegetală cu farmecul ei prin forme, linii și culori, lumea animală prin forme, culori, mișcări, moduri de viață. Trezesc admirație peisajele marine, alpine, montane, suprafețele râurilor, lacurilor și oceanelor, șesurile, dealurile, pădurile tropicale, savanele, deserturile” ( E. Macavei, 2002, p. 253Ă. Omul însuși prin trăsăturile fizice și frumusețea interioară este un obiect estetic. Instinctul de a răspunde prin trăiri estetice în raport cu natura se asociază deprinderilor, aptitudinilor și atitudinilor dobândite prin exercițiu
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
aduse de apele afluente, a condus la diminuarea zonei de coastă românești cu mai mult de 20 km 2 , în ultimele trei decenii. Apele de munte, prin specificul lor, nu sunt supuse multor agenți poluanți, în raport cu cele colinare sau de șes, însă sunt foarte sensibile deoarece au debite reduse. Acțiunea directă, cea mai agresivă, suportată cu greutate de către ecosistemele montane, se datorează impurificării apei prin compuși toxici, iar cea indirectă, prin eutrofizarea apelor stagnante, ca urmare a acumulării de elemente biogene
INFLUEN?A MEDIILOR POLUANTE ASUPRA FLUXULUI TURISTIC by Liuba IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83098_a_84423]
-
care trece, așteptându-mă. Te iubesc, bunico, și o să sosesc curând ! Cu drag, al tău nepot, Robert Musteață Robert FAMILIA MEA-O FAMILIE PE CINSTE Într-un orășel micuț, numit X, cu aproximativ 30000 de locuitori, într-o regiune de șes, ferită de mari inundații și mari cutremure sau alte dezastre, trăiește liniștită familia mea. Ca majoritatea locuitorilor, cei cinci membri ai familiei mele sunt moldoveni, fapt cu care mă mândresc. În ciuda acestora, sora mea face excepție de la regulă și , în
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
zona de câmpie (23%) și colinară joasă (42%). c. La nivelul gospodăriilor populației: • pe categorii de folosință funciară ponderea este de 54% arabil, 28% pășuni, 17% fânețe, 1% livezi și vii; • ponderea terenului arabil este de 28% în zonele de șes (13 localități), 48% în zona colinară joasă (24 localități) și de 18% în zona colinar - montană (17 localități) și 6% din zona montană (20 localități); • ponderea pășunilor și fânețelor este de 11%, respectiv 2% în zona de câmpie; 8% respectiv
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]