3,030 matches
-
Ce aud ? Aud iubita de departe ‐ înhamă renii la sanie, o aud respirând întotdeauna am așteptat‐o, de mii de ani pun urechea la pământ și iată că vine și mă‐nspăimânt... CĂTRE LUIZA Veni‐va timpul când‐voi fi țărână, însângerată floare de gutui... veni‐ va timpul când voi fi în toate: memorie a nimănui... SORA GEAMĂNĂ Sunt Ana, Sora mea geamănă, Maria‐Basaraba a fost furată într‐o noapte de un bărbat frumos și sălbatic. De atunci nu am
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
discret. O vreme, Mitsuharu și ceilalți trei stătură cufundați într-o tăcere desăvârșită și o atmosferă sfâșietor de înghețată. Din când în când, câte o prună coaptă cădea la pământ, cu un zgomot ca al unui ciocan de lemn izbind țărâna. Acele sunete erau singurele care risipeau liniștea. Dintr-o dată, o rază luminoasă de soare căzu pe panourile ușii glisante. — Ei, e timpul să ne luăm rămas bun. Avem de rezolvat unele treburi urgente, spuse Masataka, profitând de ocazie pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
deja în curtea castelului. Când fu înălțat stindardul comandantului, cu tigvele aurite, oamenii din cetate nu-și mai încăpură în piele de bucurie. Umplură străzile pe unde trecea Hideyoshi, în drum spre castel. Femei, copii și bătrâni se prosternau în țărână ca să-l salute. Unii plângeau, alții nu puteau nici măcar să-și ridice fețele. Câțiva ovaționau și dădeau din mâini, în vreme ce alții, pierzându-se cu firea, dansau de fericire. Intenționat, Hideyoshi trecu călare, pentru a putea răspunde la entuziasta primire pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
-l urmaseră, până în acel punct, credeau în sentimentul onoarei. Transpirația și sângele uscat de soarele care strălucea fierbinte, încă din primele ore ale dimineții, pătau armurile și lăncile multora. Prin toată murdăria erau amestecate fire de iarbă și cocoloașe de țărână. Pe chipurile tuturor oamenilor se citea setea după o ceașcă sau măcar o gură. Dar nu aveau timp pentru așa ceva. Norii mari de praf galben și sunetele cailor inamici se apropiau deja din spate. Hideyoshi, însă, care înaintase până acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Ei l-au ascultat pînă la cuvîntul acesta. Dar atunci și-au ridicat glasul și au zis: Ia de pe pămînt pe un astfel de om! Nu este vrednic să trăiască!" 23. și scoteau strigăte, își aruncau hainele, și azvîrleau cu țărînă în văzduh. 24. Căpitanul a poruncit să ducă pe Pavel în cetățuie și să-l cerceteze, bătîndu-l cu biciul, ca să afle din ce pricină strigau așa împotriva lui. 25. Pe cînd îl legau cu curele, Pavel a zis sutașului, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
serii am repetat operația și în gând mi-am zis: „Cred că-ți va fi de mult folos și sper să-mi dai și anul acesta cireșe tot atât de mari și frumoase ca în anii trecuți”, după care am astupat cu țărână copca de la rădăcină, pentru a împiedica evaporarea apei din sol. Către ora 9, aud soneria și mă pomenesc față în față cu o persoană aproape corpolentă și cu părul cărunt care îmi zâmbește bucuros că m-a găsit acasă. Momentan
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
ridicat din umeri de fiecare dată când i-am cerut să facă ceva cu drumurile astea. Ori sunt pline de noroaie, ori de praf. În fine, bei cu noi un energizant? - Sigur. Aș paria nava mea contra un pumn de țărână că autoritățile habar n-au de ce vorbești tu acum. Pentru ce bem? - Trebuie să bem pentru ceva, neapărat? înclină din cap cu o mină de nedumerire amestecată cu dispreț preaonorabilul înmânându-i un bol căpitanului. Nu prea respecta nici un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
Voioșia lor mă cutremură. Tata îmi îndeasă în picioare sandalele noi: “Ca să nu mai suferi!” îmi șoptește și îmi mângâie obrazul cu multă căldură. Arunc, așa cum fac întotdeauna, sandalele peste gard, în tufa de regina-nopții și pornesc desculț, să simt țărâna și ierburile uscate. Alergăm, alergăm și ne umplem de viață. De ce oi fi vrut să-mi supăr mereu tovarășii de joacă, nu știu. Trup tuciuriu și cu tălpile înspinate, chiar nu te puteai opri? Spre seară ne întorceam acasă. Cu
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
strîmtorare, cum n-a mai fost de cînd sunt neamurile și pînă la vremea aceasta. Dar în vremea aceea, poporul tău va fi mîntuit, și anume oricine va fi găsit scris în carte. 2. Mulți din cei ce dorm în țărîna pămîntului se vor scula: unii pentru viața veșnică și alții pentru ocară și rușine veșnică. 3. Cei înțelepți vor străluci ca strălucirea cerului, și cei ce vor învăța pe mulți să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
lui Samuel $1 1. După moartea lui Saul, David, după ce bătuse pe Amaleciți, se întorsese de două zile la Țiclag. 2. A treia zi, a venit un om din tabăra lui Saul, cu hainele sfîșiate și cu capul presărat cu țărînă. Cînd a ajuns în fața lui David, sa aruncat cu fața la pămînt, și sa închinat. 3. David i-a zis: "De unde vii?" Și el i-a răspuns: "Am scăpat din tabăra lui Israel." 4. David i-a zis: "Spune-mi, ce s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
printre uneltitori." Și David a zis: "Doamne, nimicește sfaturile lui Ahitofel!" 32. Cînd a ajuns David pe vîrf, unde s-a închinat înaintea lui Dumnezeu, iată că Hușai, Architul, a venit înaintea lui, cu haina sfîșiată și capul acoperit cu țărînă. 33. David i-a zis: Dacă vei veni cu mine, îmi vei fi o povară. 34. Dimpotrivă, vei nimici pentru mine sfaturile lui Ahitofel, dacă te vei întoarce în cetate, și vei zice lui Absalom: "Împărate, eu voi fi robul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
la mânăstiri, unde se duce românul de Paști, chiar n-am mai ajuns din copilărie. (Din vacanțele cu ai mei la Mânăstirea Văratec, unde am învățat pe dinafară epitaful de pe mormântul Veronicăi Micle, naiv, licențios, macabru, cum vrei: „Când pulbere țărână de tine se alege / Căci asta e a lumii nestrămutată lege / Nimicul te aduce, nimicul te reia,/ Nimic din tine-n urmă nu va rămânea”. Singurul care avusese grijă să-și ia cu el în vacanță cărțile de citit fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
fi împușcat. Cea care ascultă poartă o cămașă albă din bumbac pe care și-a confecționat-o singură. Părul îi e scurt până la urechi. Trupul ei zvelt e copt. Ea simte masivitatea lui Mao. Simte că el o ridică din țărână. Ea nu se grăbește, așa cum ar face pe scenă. Împrumutând câțiva yuan-i de la un tovarăș, am încercat să mituiesc escorta ca să mă elibereze. Soldații obișnuiți erau mercenari, nu aveau nici un interes special să mă vadă ucis, și ei consimțiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
făcu plăcere lupta ei. Își forță calea cu blândețe. Dumnezeu asigură de mâncare fiecărei păsări, dar nu i-o și aruncă în cuib, îl auzi spunând. Trebuie să ieși și să o aduni. Aș prefera să-mi continui cărarea spre țărână. El nu-i răspunse, dar începu să o umple cu mișcări viguroase. Trupul ei își opri toate funcțiile, iar mintea i se retrase. Picături din sudoarea lui își urmară drumul sinuos, căzând pe nasul ei, peste obraji, luând-o în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
în jos. Urechile încep să-i țiuie. Brusc, totul se pornește să plutească fără nici un zgomot în fața ochilor ei. Prizonierii cad, împrăștiați în toate direcțiile. Unii dintre ei se desprind de stâlpii de lemn. Funiile rupte de gloanțe cad în țărână. Lotus aleargă spre Fairlynn. Își leagănă trupul, cu bărbia spre cer. În spatele ei, norii s-au prăbușit la pământ, rostogolindu-se ca niște ghemotoace de bumbac. Șeful plutonului de execuție strigă ultimul ordin. Într-o tăcere deplină, Fairlynn vede cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
toate podurile și piețele să fie luminate ca ziua și pretutindeni să domnească o curățenie exemplară. Câteva liote de țigani înarmați cu târnuri, mături, lopeți, roabe, sacale și găleți din dotarea armatei ruse adunaseră toată noaptea grămezi întregi de paie, țărână, excremente, coji de semințe, balegă și încă multe alte rămășițe. Asta nu pentru că locuitorii orașului ar fi fost nepăsători. Dimpotrivă, erau foarte harnici. Dădeau cu mătura prin fața casei în fiecare dimineață, dar aruncau apoi totul pe unde se nimerea. Gunoiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
amplificat; se puneau bazele marilor averi și ale marilor enclave de condamnați pe viață la sărăcie lucie, popoare de copii ai morții, vegheate de cascade de rânjete electorale, spre care se îndreaptă și stă ațintită atenția noastră - să le fie țărâna în ciorba copiilor și a nepoților și a strănepoților lor. Ei vor fi blestemați din neam în neam că și-au bătut joc și au jefuit un popor și o țară. A consemnat pentru dumneavoastră Rafael Ogrinjan. Iliescu și modelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
l-am numit pe Dan Iosif - pentru a-i discredita în ochii populației Bucureștiului pe fruntașii țărăniști și liberali care, pasămite, vroiau să vândă țara străinilor pe un pumn de dolari. Am spus și repet, stimați cititori, să le fie țărâna în ciorbă și-n tocană și-n cafea, cu referire de astă dată la fostul prim-ministru și actual lider al PD-ului, cu un trandafir în loc de doi, ca să se facă distincție netă între minciună și adevăr. Domnia Sa, practic, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
care lătrau și-ai arătau colții la bastonul lui izbind în birouri, pe când se plimba în sus și-n jos prin redacție, maestre, să-i ierte cine i-o ierta, numai Dumnezeu poate să-i ierte, păi, să le fie țărâna, deh, neam de neamul lor vor trage blestemul, minerii și feseneul, Iliescu și Roman, și Brucan, toți nomenclaturiștii și securiștii care habar n-au pe ce pământ calcă și vor avea o soartă mai rea decât a lui Ceaușescu; oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
care ne ajutase Împotriva propriului său guvern avea să fie dat pe mâna călăilor! Eu, de obicei atât de calm, n-am putut să mă mai controlez, m-am cățărat pe un scaun, am strigat ca un nebun: „Jur pe țărâna care-l acoperă pe tatăl meu că, dacă acest om e arestat, voi suna adunarea „fiilor lui Adam” și voi Îneca Parlamentul În sânge. Nici unul dintre cei care vor vota moțiunea nu va ieși viu de aici!” Ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
bună, desigur. Și mai știu că mi-am promis, încă din tren, să-i constrâng prin orice mijloace pe secretarul de partid și pe notar să iscălească ori, dacă nu, să-i omor. Însă tatăl meu, bunicul tău, fie-i țărâna ușoară, devenise mai înțelept între timp, căci învățase lecția de data trecută și a spus din nou: «Se rezolvă», numai că de data asta s-a rezolvat. I-a poftit iarăși pe cei doi bărbați la noi acasă, dar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
jos. O țigancă îi dădea să sugă unui copil mic, sânul îi atârna afară din rochie, vedeam rețeaua de vinișoare albastre, ca un fluviu cu multe brațe și micuțul sugea cu ochii închiși. Călcâiele țărăncilor erau vânjoase și negre de la țărână, iar genunchii rotunzi și cărnoși, ca roșiile și pepenii pe care-i vindeau. Când și când, câte una din ele întindea mâna după o roșie - atunci îi vedeam palmele late și negreala de pe buricele degetelor și când mușca, i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
alt drum, să trăiască alături de o altă femeie, iar eu mă întorc în cameră și răsfoiesc în grabă paginile cărții, dornică să ajung la momentul în care profeția omului lui Dumnezeu se va materializa, trupul său credincios fusese îngropat în țărână, dar profeția sa încă exista, iată-l pe rege adunând în jurul său rămășițele poporului lui Israel și purificându-i pământul păcătos, fiecare om, cu fiul și cu fiica sa, este alungat din cetate, apoi pune să fie scoase toate oasele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
în tigaie. - Hă hă hă! - Bun bărbat! Atâta că mă cam chelfănea la beție, da’-n rest pâinea lui Dumnezeu. A meritat să mă scol douăj de ani să apretez și să calc perdele și lenjerii. - Da, bre, fie-i țărâna ușoară! își trage mucii nea Fane, trimițând încă o stalagmită pe tabla verde. Deodată încep să șușotească, se aude doar: nepotu-tău ți-a necinstit casa, a adus-o pe moldoveanca asta la tine-n pat. Până să mă ridic, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Asta așteptam! își mai spune și țâșnește. Ghemuit, face salturi lungi ca de cangur. Deodată, se prăvălește ca săgetat peste un scaiete osos: norul alunecase de pe fața lunii. Or, Leonard știe ce înseamnă razele astea: moarte. Își umple gura cu țărână la repezeală. Nu, n-o să țipe decât în apropierea redutei - un spin îi intrase tare în fund. Carnea unui luptător nu moare însă atât de ușor. Din ce în ce mai agitată, mierla aproape că țipă. Leonard șerpuie cu aglitatea unei fiare. O fiară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]