8,709 matches
-
Sosiseră “termitele” (turiștii dornici să savureze dulceața unui pește marin prăjit) și noi nu aveam ce să le oferim. O vară pierdută, un an prost pentru pescarii amatori (chiar și profesioniștii se confruntau cu aceleași situații), posesori de bărci la țărmul mării, care doreau să-și recupereze din cheltuielile cu taxele la primărie și investiția făcută, dar mai ales să-și suplimenteze pensia de mizerie pentru costurile actuale ale vieții. Cum spuneam, ne bucuram, că iar a apărut un pește care
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
sunt ancorate sute de iahturi particulare sub diverse pavilioane, o paradă a luxului și bunăstării unor pământeni. Din timp în timp, apar vapoare de croazieră cu destinația Caraibe, Miami sau Havana. Opresc la Inner Harbor și valul de turiști invadează țărmul, magazinele, muzeele și terasele. Taxiurile pe apă sunt și ele apariții specifice portului turistic. Opresc în stații special amenajate. Poți să urci pentru două sau trei stații sau poți să iei un asemenea maxi-taxi și să faci turul orașului pe
UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE DESTINAŢII TURISTICE DE PE COASTA DE EST A SUA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357064_a_358393]
-
culoare a pielii, educație, avere, religie, în lumina crucii ne dam seama că toți suntem copii ai lui Dumnezeu, răscumpărați prin sângele lui Isus Hristos. Ceva timp în urmă am văzut în ziar o fotografie a unui tânăr african inghenungheat pe țărmul Spaniei. (Istoria acestor oameni ce vin din Africa cu acele ambarcațiuni fragile, multi sfârșesc rău este o istorie tragică a emigrării) Într-un gest prin care se înțelegea că sărutase pământul și ridică ochii în sus în semn de mulțumire
JURNALUL UNUI CALATOR (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357127_a_358456]
-
Toate Articolele Autorului TREC SECUNDE Trec secunde, Devenind fecunde, Pentru noi minute, Încă nenăscute. Pleacă pe alte rute, Se urcă spre oră, Străluciri de auroră. Totul este viață, Care ne învață, Că timpul nu șterge, Amintiri betege, Înainte merge, Spre țărmuri noi, Prin zăpezi și ploi, Doar bolta albastră, Rămâne a noastră, Martorul tăcut, Ce a fost în trecut. Referință Bibliografică: Trec secunde / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 465, Anul II, 09 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
TREC SECUNDE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357138_a_358467]
-
copită Ora miezului de noapte, Bolta cerului - stropită Cu mistere și cu șoapte. A mâncat din nou jeratic, Să-și ia zborul gata este, Într-un iureș nebunatic, Precum roibul din poveste, Peste marginile zării, Peste munți și peste lacuri, Țărmul dorit al uitării; Clipele să pară veacuri. Bate murgul din copită Să pornim în miez de noapte - Țara de visări, vrăjită De misterioase șoapte. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Bate murgul / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 316
BATE MURGUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357179_a_358508]
-
s-a produs) și în care normele vieții libere s-au insinuat (nu fără prejudecăți), ubicuitățile și cutumele din țara de origine (Irlanda) au devenit puțin dezirabile, ele trebuind adaptate sau lepădate. Cum se spune, nimeni nu venea dinspre vreun țărm vidat de obișnuințe și urâciuni, pentru a se împământeni într-un spațiu defrișat de inconsecvențe și năsărâmburi, aparținând unui timp moralmente imaculat ! Pregătirea întâlnirii cu cuscrii a urmat cu minuție o anumită cale protocolară și cunoscându-mi puțina trecere pe
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (5) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357302_a_358631]
-
începe, zeul soare își desface razele. Acum se deschid ferestrele sufletului și intră clarvăzătoarele ploi cu eșarfe. Norii se prind de mâini și se scutură în seninul albastru al apelor. Mă desprind ușor din ceața privirii, ca o ancoră de țărmul nemulțumirilor, când se descompun pescărușii pe valuri și marea fuge de corăbii, să rastălmăcească adevărul pe care nicio minte din lume nu-l va descoperi. Referință Bibliografică: Răstălmăcire / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 319, Anul I
RĂSTĂLMĂCIRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357355_a_358684]
-
pe tărm, printre stânci, moartă...da, o sirenă de-ar fi acum , să poată fugi printre valuri să se ascundă de neliniștea ce-i cuprindea sufletul...ar fi vrut să fugă, dar parcă paralizase cu totul. Erau singuri, pe un țărm de mare , într-un asfințit superb de septembrie; își luă chitara, cu mișcări abia schițate, ca într-un balet al mâinilor ce se trezesc din somn și începu să cânte ușor: -Din spuma mării m-ai cules Aveai sau nu
DIN TAINELE MĂRII- PROZĂ SCURTĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357393_a_358722]
-
atâta! Acolo ne va fi bine, știu asta din viața mea de dincolo de vreme...știu! Cerul se liniștise ca prin farmec; valuri se tânguiau obosite după frământarea aceea amestecată cu durere și moarte; lumina lunii descoperea pe rând porțiuni din țărmul mării răvășit de coșmarul furtunii; dincolo de dig, într-o mică lagună între stabilopozi, un voal verde-albastru plutea în dansul valurilor liniștite, împăcate cu soarta, aceeași de nesfârșite vremi...Dintre valuri, din adâncuri, din tainice ascunzișuri un murmur de note neobișnuite
DIN TAINELE MĂRII- PROZĂ SCURTĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357393_a_358722]
-
apropiem de el. Dacă vom fi uniți pe această insulă plutitoare în caz de furtună vom ajunge acolo. Unitatea ne v-a face să atingem idealul nostru. Dreptaciul: (punând mâna streașina deasupra ochilor și privind în zare). Nu se vede țărmul. Abia aștept să ajungem. Întreaga mea familie numai despre această clipă vorbește. Speranța este mare. Dacă acest Tărâm ne v-a dezamăgi? Stângaciul: Nu vom fi înșelați în speranțele noastre. Nu curge miere și unt acolo, dar ideea că toți
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
să dau o mână de ajutor. Stângaciul: Poți să te duci... (Dreptaciul iese din scenă) *** Scenă 4. (Rămas singur Stângaciul își pune mâna stângă streașina la ochi și privește în depărtare. Se aud valurile oceanului) Stângaciul: Nu se vede niciun țărm. Oceanul a început să se agite. Apă această imensă este că marea masă de oameni... ce duce pe umerii ei: „Răbdam nevoi, răbdam poveri și jug de boi și hâm de cai”. Eee ... ce vremuri grele pe vremea lui Coșbuc
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
sărut, nu am brațe, nu am buze, sunt o simplă pană. „ Te voi întrupa”, spune iubita rostind un blestem în latină, „teribilis visu facies”. Pe loc devin ceea ce sunt. Așa spune legenda, dar nimeni nu m-a văzut coborând pe țărm. Înseamnă că aici m-am născut. Cad în genunchi și mulțumesc, dar cui? Iubita nu mai este nicăieri. Norii pluteau vineți ca niște morți. Un ochi de cer albastru se deschidea la orizont. „Acolo”, am spus, ecoul a revenit , „acolo
MOZAICUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357418_a_358747]
-
în interpretări și creații artistice unice. Glasul maestrei, un glas deasupra glasurilor este și bucuria și durerea destinului românesc, înfiripând împreună un mistuitor har prin care artista a dus prestigiul țării sale, peste munții cărunți, peste mările și oceanele cu țărmuri la arcadele cerurilor, ale lumii. Un promis interviu cu maestra e pe cale de a se desăvârși, conturat pe seama mai multor discuții avute până azi, în decursul a doi ani. După ocazia de a o întâlni la Palatul Elisabeta pe maestră
VIRGINIA ZEANI. O VOCE LUMINOASĂ, DE APROAPE TREI SFERTURI DE VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357438_a_358767]
-
singur! − Dar, Maria Ta!... Și prințul ieși că o furtună pe poarta palatului, îndreptându-se către Marea Anotimpurilor. A străbătut în drumul său munți stâncoși, cu vârfurile pierdute în zare și vai adânci. Într-o zi, s-a oprit la țărmul unei mari și i se păru cel mai ciudat loc pe care il văzuse. Valurile erau pictate în culorile curcubeului, iar zeci de pescăruși pluteau fără să dea din aripi. Aproape de țărm se legăna o barcă. Solaris sări în ea
GEORGE- NICOLAE STROIA, UN BĂIEŢEL DIN ADJUD , DE 12 ANI, A SCRIS O CARTE DE BASME de MIHAI MARIN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357423_a_358752]
-
adânci. Într-o zi, s-a oprit la țărmul unei mari și i se păru cel mai ciudat loc pe care il văzuse. Valurile erau pictate în culorile curcubeului, iar zeci de pescăruși pluteau fără să dea din aripi. Aproape de țărm se legăna o barcă. Solaris sări în ea și vâsli până în mijlocul mării. Simți, deodată, că mâinile îi înghețară pe vâsle și se ghemui de frig. Privind în depărtare, observă că începu să ningă. După câteva minute, soarele aruncă săgeți
GEORGE- NICOLAE STROIA, UN BĂIEŢEL DIN ADJUD , DE 12 ANI, A SCRIS O CARTE DE BASME de MIHAI MARIN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357423_a_358752]
-
ajungi? întreba curios pescărușul. − În Împărăția Timpului. − De vrei, te pot însoți! spuse pescărușul. Atunci, Solaris urca pe aripa pescărușului și părăsi căsuța din vârful vrejului. Nu după mult timp, pescărușul strigă cu putere: − Pământ, pământ! Cei doi, coborâră pe țărm și hotărâră să înnopteze acolo. Adormiră pe loc, osteniți de drumul lung. După o noapte rece, se treziră în zori, gata de călătorie. − Ce căutăm acum? întreba pescărușul. − Copacul Înțelepciunii! Nici nu terminară bine de vorbit că observară copacul. După ce
GEORGE- NICOLAE STROIA, UN BĂIEŢEL DIN ADJUD , DE 12 ANI, A SCRIS O CARTE DE BASME de MIHAI MARIN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357423_a_358752]
-
la tine,tu îl ști! M-ai adormit în gândurile tele, Dar mângâierile ce le-mpărțeai Nu mă-nveleau în vise sau în stele, Căci eu trăiam,în timp ce tu visai! Nu te lega de visele rebele, Nici de cărări ce țărmuri au unit. Tu ai uitat de mine, nu de ele, Mințind că doar pe mine m-ai iubit! De-au ajuns statuile să plângă, Tu-n locul inimii ,o piatră aveai. Nu depărtarea dragostea-ți alungă, Ci faptul că-n
ZADARNICE AMĂGIRI.... de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357480_a_358809]
-
singur! − Dar, Maria Ta!... Și prințul ieși că o furtună pe poarta palatului, îndreptându-se către Marea Anotimpurilor. A străbătut în drumul său munți stâncoși, cu vârfurile pierdute în zare și vai adânci. Într-o zi, s-a oprit la țărmul unei mari și i se păru cel mai ciudat loc pe care il văzuse. Valurile erau pictate în culorile curcubeului, iar zeci de pescăruși pluteau fără să dea din aripi. Aproape de țărm se legăna o barcă. Solaris sări în ea
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
adânci. Într-o zi, s-a oprit la țărmul unei mari și i se păru cel mai ciudat loc pe care il văzuse. Valurile erau pictate în culorile curcubeului, iar zeci de pescăruși pluteau fără să dea din aripi. Aproape de țărm se legăna o barcă. Solaris sări în ea și vâsli până în mijlocul mării. Simți, deodată, că mâinile îi înghețară pe vâsle și se ghemui de frig. Privind în depărtare, observă că începu să ningă. După câteva minute, soarele aruncă săgeți
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
ajungi? întreba curios pescărușul. − În Împărăția Timpului. − De vrei, te pot însoți! spuse pescărușul. Atunci, Solaris urca pe aripa pescărușului și părăsi căsuța din vârful vrejului. Nu după mult timp, pescărușul strigă cu putere: − Pământ, pământ! Cei doi, coborâră pe țărm și hotărâră să înnopteze acolo. Adormiră pe loc, osteniți de drumul lung. După o noapte rece, se treziră în zori, gata de călătorie. − Ce căutăm acum? întreba pescărușul. − Copacul Înțelepciunii! Nici nu terminară bine de vorbit că observară copacul. După ce
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
ne-mpărțea secunde răbdătoare Și ne făcea din bucurii ecou. Acea eternă, amplă sărbătoare Ne îndemna să rătăcim din nou De mână, printre creste de uimire, Pe valuri deznodate dintr-un ghem De mare cu răspunsuri în privire Pentru atâtea țărmuri ce se tem. Tu îți mai amintești cum înserarea Ne aducea în visul nostru,frânți Dar fericiți și ne-nvelea cu zarea? Suntem la fel și azi... Doar mai cărunți... Referință Bibliografică: Doi, sub geana unui vis / Aura Popa : Confluențe
DOI, SUB GEANA UNUI VIS de AURA POPA în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357497_a_358826]
-
feniciene? Climene își învârti ochii năucită, nu-și amintea nimic din discuția despre navigație. Talestri nu le băgă în seamă pe cele două amazoane, ci se apropie, în grabă, de puntea din scânduri late care făcea legătura între corabie și țărm. Nu reuși să facă doi pași pe aceasta că se și poticni de un om micuț de statură, adus de spate și cărunt. Era Eber, negustorul fenician. Acesta se propti, țanțoș, în fața prințesei. -Bine ai venit, prințesă Talestri, pe umila
CARTINA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357484_a_358813]
-
se impună în fața oamenilor săi. Vorbea cam mult, dar îi iubea pe toți ca pe copiii lui și suferea pentru fiecare în parte dacă era cazul. Prințesa închise ochii, glasul mării se auzea tot mai deslușit, erau deja departe de țărm. Referință Bibliografică: Cartina / Aga Lucia Selenity : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1304, Anul IV, 27 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aga Lucia Selenity : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CARTINA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357484_a_358813]
-
o ruină. Printre gene-mi aluneca voit... o privire de-a ta. Oamenii legii au sigilat gravitația din curtea mea... Doar fulgii din aghiasmă aveau dezlegare să cadă, dintr-un cer dărăpănat, hodorogit, parcă intrat în insolvență. Preocupat să găsesc țărmul cu verdeață, gulerul ăsta alb... zâmbește pentru mine. Referință Bibliografică: Gulerul meu alb de mătase / Cristian Pop : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1267, Anul IV, 20 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Cristian Pop : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
GULERUL MEU ALB DE MĂTASE de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357511_a_358840]
-
la noapte ai să visezi o stea Să zicem că se poate să fie steaua mea Și să mai zicem că doar stelele din cer Vor lumina ca semne oceanul de mister Pe care va pluti sfioasă barca ta La țărmul de iubire călăuzind o stea. 1996 Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: SĂ ZICEM / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1040, Anul III, 05 noiembrie 2013. Drepturi de
SĂ ZICEM de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357525_a_358854]