2,211 matches
-
Oișteanu, „Editarea operei lui Fundoianu. O polemică păguboasă (de ziua Holocaustului)”, Revista 22, nr. 41, 7 octombrie 2008, p. 18. 905. De la opincă la vlădică : pentru comentarii privind nefericita exprimare a președintelui Traian Băsescu, În mai 2007, la adresa unei jurnaliste („Țigancă Împuțită”), vezi Andrei Oișteanu, „Dezamă gire”, Revista 22, nr. 899, 29 mai 2007, p. 1. 906. Alis Niculică, „Teatrul și muzica din Bucovina În perioada austriacă”, În Studia et Acta Historiae Iudeorum Romaniae, Editura Hasefer, București, 2007, vol. X, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tu mai puțin, un fel de comună (subl. În orig.)>>”. f) Hoțrăh: <<De ce să nu-ți iei un nume romînesc cu <escu> așa cum le zice la toți pe aici. De pildă: Margulies - Marguliescu; Hasanovici - Hasanescu>>”. g) <<Trăiesc ca o țigancă, cheltuiesc bani ca o țigancă, Îmbrac zdrențe ca o țigancă, pribegesc ca o țigancă, sînt plină de fantezie de țigancă>>”. La pagina 18 din piesa „Revelion” scrisă de A. Gladkov, tartorilor li se păruse anormală expresia „Am cumpărat două bilete
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de comună (subl. În orig.)>>”. f) Hoțrăh: <<De ce să nu-ți iei un nume romînesc cu <escu> așa cum le zice la toți pe aici. De pildă: Margulies - Marguliescu; Hasanovici - Hasanescu>>”. g) <<Trăiesc ca o țigancă, cheltuiesc bani ca o țigancă, Îmbrac zdrențe ca o țigancă, pribegesc ca o țigancă, sînt plină de fantezie de țigancă>>”. La pagina 18 din piesa „Revelion” scrisă de A. Gladkov, tartorilor li se păruse anormală expresia „Am cumpărat două bilete la programul de revelion unde
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
f) Hoțrăh: <<De ce să nu-ți iei un nume romînesc cu <escu> așa cum le zice la toți pe aici. De pildă: Margulies - Marguliescu; Hasanovici - Hasanescu>>”. g) <<Trăiesc ca o țigancă, cheltuiesc bani ca o țigancă, Îmbrac zdrențe ca o țigancă, pribegesc ca o țigancă, sînt plină de fantezie de țigancă>>”. La pagina 18 din piesa „Revelion” scrisă de A. Gladkov, tartorilor li se păruse anormală expresia „Am cumpărat două bilete la programul de revelion unde va fi concert, film american
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să nu-ți iei un nume romînesc cu <escu> așa cum le zice la toți pe aici. De pildă: Margulies - Marguliescu; Hasanovici - Hasanescu>>”. g) <<Trăiesc ca o țigancă, cheltuiesc bani ca o țigancă, Îmbrac zdrențe ca o țigancă, pribegesc ca o țigancă, sînt plină de fantezie de țigancă>>”. La pagina 18 din piesa „Revelion” scrisă de A. Gladkov, tartorilor li se păruse anormală expresia „Am cumpărat două bilete la programul de revelion unde va fi concert, film american (subl. În orig.), dans
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
romînesc cu <escu> așa cum le zice la toți pe aici. De pildă: Margulies - Marguliescu; Hasanovici - Hasanescu>>”. g) <<Trăiesc ca o țigancă, cheltuiesc bani ca o țigancă, Îmbrac zdrențe ca o țigancă, pribegesc ca o țigancă, sînt plină de fantezie de țigancă>>”. La pagina 18 din piesa „Revelion” scrisă de A. Gladkov, tartorilor li se păruse anormală expresia „Am cumpărat două bilete la programul de revelion unde va fi concert, film american (subl. În orig.), dans”. Câinii de pază ai cuvântului scris
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
caz, intens preocupat de actrițele cu ten închis fie ele și actrițe cu ten deschis, care s-au bronzat intensiv la lampă. Cea mai prețuită dintre acestea e Olimpia Olari, care-și face debutul pe marele ecran în rolul unei țigănci numite Azucena. Azucena e o mîndră fiică de bulibașă (ștefan Sileanu, care pare să se creadă în Apus de soare). Printre hobbyurile ei se numără statul la soare în pielea goală, statul la eclipsa de soare (din 11 august 1999
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Ancheta Ziua preciza, la acest capitol, următoarele: "Nestatornic în dragoste și familie, Alexandru (tatăl lui Ion Iliescu n.n.) a avut în decursul vieții sale mai multe neveste, dintre care Maria, o bulgăroaica, despre care oltenitenii spun că ar fi fost țiganca caldarareasa fără știință de carte (deși realitatea o contrazice), i-a dăruit, în 3 martie 1930, pe băiețelul Ionel, ce avea să ajungă președinte al României. Domiciliul la acea dată era pe strada I. H. Rădulescu nr. 8, strada numită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
ceva mai complicate, la acest capitol căci, iată ce citim în Lumea liberă - în ceea ce o privește pe mama fostului președinte Ion Iliescu: "Alerandru Iliescu, băiatul cel mai mare al lui Vasili (...) s-a căsătorit în 1929 cu Măricica, o țiganca bulgăroaica, din neamul căldărarilor, analfabeta care vorbea prost românește, si care este adevărata mama a lui Ilici. Măricica era față lelei Stoica, țiganca din Oltenița venită- din Bulgaria, ce locuia pe o stradă paralelă cu I. H. Rădulescu. Nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Alerandru Iliescu, băiatul cel mai mare al lui Vasili (...) s-a căsătorit în 1929 cu Măricica, o țiganca bulgăroaica, din neamul căldărarilor, analfabeta care vorbea prost românește, si care este adevărata mama a lui Ilici. Măricica era față lelei Stoica, țiganca din Oltenița venită- din Bulgaria, ce locuia pe o stradă paralelă cu I. H. Rădulescu. Nu se știe cine a fost tatăl ei. Ilici s-a născut la Oltenița, la 3 martie 1930, ăn în care Alexandru Iliescu a fugit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Ivanus, un bolșevic care era în închisoare cu el. Cu Maria, Alexandru a făcut un copil din flori, Eugen, fratele vitreg al lui Ilici, securist venit în cosciug sigilat din Orientul Mijlociu. În 1940, Alexandru lliescu s-a căsătorit cu Mărită, țiganca din Maramureș sora bună a mamei lui Ion Cioaba din Sibiu, bulibașa țiganilor, cu care a avut doi băieți, frații vitregi ai lui Ilici (Mircea și Crișan - veri primari ai lui Cioaba). Unul a fost atașat militar al României la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
știm bine cine lucra pe atunci: însuși Ion Cioaba a recunoscut, într-un interviu dat cu puțin timp înainte de a muri, că el și președintele "Iliescu" erau "veri". Înțelegem acum de ce Iliescu a scos-o, orwellian, din biografie pe Măricica, țiganca caldarareasa, pentru a o introduce pe post de mama pe Mărită (sora cu mama lui Cioaba) și de ce se afișa oficial cu ea: Mărită, avea dosar beton, luptase în Spania și a activat apoi în comerțul exterior. Spre deosebire de Măricica Stoica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
tot de la Ileana, că notarul nu accepta să întocmească actele de vânzarecumpărare, pentru că legile din vremea aceea nu dădea dreptul noilor veniți în sate, nici lor și nici rudelor apropiate, să cumpere pământ. „înseamnă că nici frate-miu Costache, nici „țiganca de la Cursești”, (adică cumnată-sa, Maria), n-au dreptul să cumpere pământ pe numele lor”. Mintea ei drăcească urzi un plan prin care săși satisfacă setea de răzbunare. I-l destăinuise și soră-si, Ileana, dar aceasta nu s-a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Maria, cu vocea ei sfioasă, le mulțumi cu recunoștință că s-au gândit și la ea, făcându-i parte, și-i trecu prin minte cum se vor strofoca cumnatele ei, care o batjocoreau fără să contenească, numind-o „venetica și țiganca de la Cursești”. Ca să nu stea degeaba schimbă așternutul din paturile bătrânilor și le strânse pe cele vechi, să le ducă acasă pentru a le spăla. Deși de felul ei nu era prea vorbăreață, Maria se hotărî să rostească și ea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
recunoscu postata pe care muncise și ea înainte de a se mărita. Acum era în stăpânirea lui Costache, dată de părinții ei și se vedea cum unduiește secara semănată de frate-su sub palele de vânt. „De ce să stăpânească Costache și țiganca lui venită de la Cursești, bunătate de pământ” gândește, plină de invidie, Marița. „Pământul acela trebuia să fie al meu sau, hai să zic, al soră-mi, Ileana, și nu în stăpânirea pricopsitului de Costache.” Strânseră sapele, Ion luă și pe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
rosti cu glasul sfârșit Costache; L-a ajutat să urce în căruță apoi luând hățurile îndemnă caii la drum. Ajunși în Rediu au cerut găzduire la unii gospodari, cu case mai răsărite , dar nu au fost primiți decât de o țigancă bătrână care locuia într-o căsuță amărâtă, parcă gata să se năruiască. L-au dezbrăcat de hainele ude și murdare, țiganca i-a dat altele uscate și curate și l-au culcat în patul ei, apoi au pus pe foc
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Rediu au cerut găzduire la unii gospodari, cu case mai răsărite , dar nu au fost primiți decât de o țigancă bătrână care locuia într-o căsuță amărâtă, parcă gata să se năruiască. L-au dezbrăcat de hainele ude și murdare, țiganca i-a dat altele uscate și curate și l-au culcat în patul ei, apoi au pus pe foc, să fie cald pentru a se usca hainele lui Costache, spălate de Maria ajutată de gazdă. − Pune, românco, pe foc, că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și curate și l-au culcat în patul ei, apoi au pus pe foc, să fie cald pentru a se usca hainele lui Costache, spălate de Maria ajutată de gazdă. − Pune, românco, pe foc, că ți se îmbolăvește bărbatul, glumi țiganca; nu te uita că-s lemne puține, că multe n-am avut niciodată. Astea leam adus cu spinarea din pădure, de la Olărie. Ne mai dau lemne și cei mai avuți, că și noi le muncim pământul când au ei nevoie
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pat, legat la cap cu un prosop de bumbac, deoarece încă nu se vindecase de răceala zdravănă căpătată după ce făcuse baia nedorită, în acea zi friguroasă de iarnă. își aduse aminte cu recunoștință de ajutorul primit de la acea amărâtă de țigancă, care deși săracă lipită, nu a pregetat să le dea ajutorul refuzat de creștini mai înstăriți din Rediu. Se apucă să citească încă odată scrisoarea primită de la Mihai, băiatul lor cel mare, care servea în marina militară și își aminti
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Era foarte deprimat și-mi spune clar: „Alecule, am crescut ca orfan de război și nici eu nu voi muri la casa mea”. Îl încurajez, dar el avea presimțirea fatală a dispariției - și după o săptămână cădea în luptele de la Țiganca, peste Prut! De atunci, de câte ori trec pe lângă această biserică, mă uit țintă la locul în care l-am văzut ultima oară! Sărmana lui mamă! A plâns 23 de ani după soțul mort în primul război, urmând să plângă până la sfârșitul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
este doar verbală : „Și-i trage țâchii o palmă, s-o năucească”. Femeile sunt arestate, sunt ținute nemâncate, parte a supliciului, și suntem lăsați să înțelegem că ancheta este una destul de dură, chiar dacă comisarul nu poate merge prea departe cu țiganca însărcinată de teama unui posibil avort. Ancheta, putem presupune, include bătaia, procedeu transcris într-o expresie plastică de către comisar „- Cu baba și cu fata, de ! merge să le mursici mai zdravăn ; dar cu țâca, nu prea, fiindcă, e pardon, în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
asupra chestiunii, un om format la școala unui empirism care nu are nevoie de documentare. „Așa, femeile rabdă mai mult, sunt mai piloase decât barbații. Dintre bărbați, bulgarii întrec pe toți la răbdare ; mai puțin ca toți rabdă țiganii și țigancele mai puțin de cât toate : cum le strângi puțin în corset, «stai că spui, mânca-te-aș !»” Este opinia unui profesionist cu o lungă experiență, prin urmare, dificil de contrazis. Între bărbați și femei diferența se instalează nu la nivelul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
nu la nivelul utili- zării unor mijloace mai brutale de obținere a mărturisirii, ci doar în privința rezistenței la tortură. Toate aceste amă- nunte sunt trecute cu vederea la lectură pentru că ne amuză comportamentul lui Lefter Popescu și văietăturile pitorești ale țigăncilor care însă nu exclud suferința și abuzul la care sunt supuse. Al treilea stadiu al violenței reprezintă doar o virtualitate a cărei concretizare este blocată. Disponibilitatea de a exercita violența pe care o demonstrează acest mic funcționar din categoria nevrico-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
numai după ce amicul își da cuvântul solemn de onoare că n-are să mai fie violent, n-are să mai facă nimic femeilor arestate”. Potențialul conflictogen și starea de excitație nervoasă a lui Lefter se descarcă în momentul când aceasta află că țigăncile au fost eliberate din arest. Furia își caută obiectul și îl găsește în proximitate. De data aceasta, expresia sa sublimată este invectiva, însă discursul a devenit prin preaplinul său expresie corporală : „Și apoi o cascadă, un torent de invective la adresa
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sublimată este invectiva, însă discursul a devenit prin preaplinul său expresie corporală : „Și apoi o cascadă, un torent de invective la adresa autorității, care e compusă din pungași, din zbiri complici cu briganzii ! exemplu : d. inspector, care s-a învoit cu țigancele...”. Inversiunea s-a produs, autoritatea este cea care a devenit tolerantă, per- misivă. Când pronunță sarcastic cuvântul „sublim”, Lefter Popescu nu este departe de o expresie a propriei stări apo- getice, de maximă surescitare. După ce a făcut o sumară radiografie
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]