3,981 matches
-
vreme ploioasă, constituie o plăcută modalitate de omorâre lentă a timpului: „Dugheana e plină de amici, toți funcționari publici și profesiuni liberale. Așteaptă aici de mult să se oprească potopul, și, așteptând, ca să le pară timpul mai scurt, iau aperitive, Țuică, mastică, pelin, mișmaș și gustă mezeluri, salam, ghiudem, cașcaval, măsline... [...] ...Și aperitive, și mezeluri, și vorbă, și discuție...” (Monopol...). Grăitoare e și nota de plată: „Nu-i mult! Mezeluri și măsline, 3.15; băuturi, 17.05; total 20.20.”. Așadar
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
timp ce restul lumii e „cu borcane de băutură În mâini.”. Moftangioaica, tip generic, participă - poftită sau nepoftită - la toate balurile curții și... abuzează de mâncare și de băutură. În taverne, fiecare muștiriu de la aceeași masă bea altceva: coana Zamfira - Țuică, domnul Iancu Bucătarul - „rachiu de drojdii cu picături de pelin”, iar domnul Tomița Barabanciu - „rachiu de izmă cu piper”; ultimii doi află În băutură remediu pentru afecțiunile lor (Ultima emisiune...). Tratamentul de cârciumă e administrat cu dichis: domnul Iancu „a
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
marinate cu tarhon, ciorbă de schimbea, ciulama, cataif etc.), lista băuturilor eroilor lui Caragiale - În diferitele situații În care se află - e aproape la fel de variată: bere, mastică, vermut (franțuzesc), șampanie (Pommery extra-sec frappé), lichioruri, curaçao („triplesec”) coniac, pelin, Țuică, marsala / vin (alb, negru), macmahon, mișmaș, bragă, sifon, limonadă, ceai (cu sau fără rom), cafea (gingirlie), șvarț, marghiloman, cappucino, ciocolată (fierbinte), apă (minerală). Lapte bea, după toate aparențele, doar Bùbico și «mamițica» lui: „- Cui i place lăptic? Bùbico (lingându-se
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
romanice moderne, în română, domeniul preverbal găzduiește atât focus constrastiv (56a), cât și focus informațional (56b) (v. discuția la Ledgeway 2012: 162-166; v. Zafiu 2013b pentru română): (56) a. DOAR PE VASILE l-am văzut ieri. b. Ce bei? O țuică beau. Astfel, structura domeniului C propusă de Rizzi (1997: 297) este următoarea, simbolul * marcând caracterul recursiv al proiecției de topic 38: (57) FORCEP > TOPP* > FOCP > TOPP* > FINP > IP Proiectarea ambelor centre C nu este întotdeauna obligatorie; de exemplu, complementizatorul că
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2013b). 12 Româna modernă permite doar interpolarea adverbelor clitice (Dobrovie-Sorin 1994; Avram 1999; Alboiu 2002; Ledgeway 2015a; Mîrzea Vasile 2015), care au statut de centru (elemente X0): (i) a. A cam greșit. b. Omul ar (mai) fi (mai) cerut o țuică. 13 Structura cu recomplementarea complementizatorului să (v. Fontana 1993:163-165 pentru definirea termenului recomplementare, care circulă și sub denumirea dublarea complementizatorului) este atestată din româna veche (i) și păstrată în româna modernă. Aceste structuri nu reprezintă dislocări de tipul celor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
comercianți sunt obligați să lichideze stocurile de țigarete și de produse din tutun, nemarcate. Începând cu data de 1 mai 1998 se introduce sistemul de marcare pentru următoarele grupe de băuturi alcoolice**): a) alcool etilic alimentar și băuturi spirtoase; ... b) țuică și rachiuri naturale; ... c) vinuri; ... d) băuturi pe bază de vin. ... Stocurile de băuturi alcoolice nemarcate, existente la agenții economici care desfășoară activitate numai în rețeaua comercială, vor fi lichidate până la data de 1 iulie 1998. Nu sunt supuse sistemului
NORME METODOLOGICE*) nr. 213 din 5 februarie 1996 *** Republicată de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114919_a_116248]
-
comercianți sunt obligați să lichideze stocurile de țigarete și de produse din tutun, nemarcate. Începând cu data de 1 mai 1998 se introduce sistemul de marcare pentru următoarele grupe de băuturi alcoolice**): a) alcool etilic alimentar și băuturi spirtoase; ... b) țuică și rachiuri naturale; ... c) vinuri; ... d) băuturi pe bază de vin. ... Stocurile de băuturi alcoolice nemarcate, existente la agenții economici care desfășoară activitate numai în rețeaua comercială, vor fi lichidate până la data de 1 iulie 1998. Nu sunt supuse sistemului
NORME METODOLOGICE*) nr. 213 din 5 februarie 1996 *** Republicată de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114917_a_116246]
-
comercianți sunt obligați să lichideze stocurile de țigarete și de produse din tutun, nemarcate. Începând cu data de 1 mai 1998 se introduce sistemul de marcare pentru următoarele grupe de băuturi alcoolice**): a) alcool etilic alimentar și băuturi spirtoase; ... b) țuică și rachiuri naturale; ... c) vinuri; ... d) băuturi pe bază de vin. ... Stocurile de băuturi alcoolice nemarcate, existente la agenții economici care desfășoară activitate numai în rețeaua comercială, vor fi lichidate până la data de 1 iulie 1998. Nu sunt supuse sistemului
NORME METODOLOGICE*) nr. 213 din 5 februarie 1996 *** Republicată de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114918_a_116247]
-
lucrări de infrastructură din România (tronsonul de drum european Deva-Simeria, de exemplu). Scaunele sale sunt deci un subprodus al așteptării, al marilor aglomerări umane din timpul vacanțelor estivale. Vara, propune spre vânzare căpșunarilor diverse suveniruri din lemn : butoiașe, servicii de țuică lucrate „artistic”, ciuperci din lemn, colorate în roșu aprins, masca lui Vlad Țepeș - marketingul popular al dorului de casă. A lucrat chiar și o perioadă în Italia, ca pădurar, dar s-a speriat după ce a asistat la un accident de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de Marginea, special gândite pentru coacerea la cuptor a sarmalelor. Sarmale pregătite după toate regulile artei, se poate vedea chiar și capacul vasului de lut etanșeizat cu mămăligă, așa cum eu am văzut că făcea pe vremuri bunicul meu când fabrica țuică la „cazan”, produse cu o puternică încărcătură nostalgică, cam ceea ce francezii denumesc produit du terroir. Când începe distribuția efectivă a sarmalelor, jandarmul care are în grijă acest sector al rândului îi spune preotului coordonator „să fiți atent, Părinte, să nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
util decât aceasta și- ar putea dori un ucenic în ale antropologiei ca mine ? Este vorba de patru sarmale frumos așezate într-o caserolă de plastic, un sfert de pâine de tip franzelă și un pahar de vin sau de țuică plus, suprem rafinament, un șervețel de hârtie. Sarmalele miros minunat, nu știu cum au reușit să le transporte la temperatura cea mai bună pentru servit, parcă ar fi făcut focul sub chiupuri de-a lungul drumului de la Botoșani la București. Părintele a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la Iași, „fără femeie, fără copchii, ai venit așa de unul singur? Că verighetă văd că porți pe deget ! Le face bine la copii să treacă pe la Sfânta !”. După ce mâncăm, un bărbat din grup ne servește tuturor un pahar de țuică aspră, cu gust tare de prune, „să fie de sufletul lui tata, Paraschiv îl chema, după Sfânta Cuvioasă”. După un pahar de vin și unul de țuică primite de la acești necunoscuți simpli și calzi, încep să simt cu adevărat această
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Sfânta !”. După ce mâncăm, un bărbat din grup ne servește tuturor un pahar de țuică aspră, cu gust tare de prune, „să fie de sufletul lui tata, Paraschiv îl chema, după Sfânta Cuvioasă”. După un pahar de vin și unul de țuică primite de la acești necunoscuți simpli și calzi, încep să simt cu adevărat această stare specială de comuniune pe care doar pelerinajul ți-o poate da. Mă simt pelerin, parte dintr-un trup mare și viu, pelerin și el. O femeie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
că este vorba de ultimii pelerini de acest gen. Cei ce vin din urmă, cu autocarele de la București, nu m-ar fi invitat niciodată la masă, să mănânc hribi, pâine pe vatră și să închin un pahar de vin și țuică, pentru strămoși. Noaptea de 13 spre 14 octombrie 2010. Ora 20.00. După o scurtă pauză de refacere, îmbrăcat bine, cu bateriile aparatului foto schimbate, acumulatorul video încărcat, rezerve de apă, un sendviș, haine groase în rucsac, bocanci în picioare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un hobby, am vrut să perpetuez memoria bunicii mele, ea era mare gospodină, de la ea am rețete...”. Trecerea de la bucătărie la marketing se face firesc, sunt invitat de autoarea delicateselor „să gust din fiecare și să experimentez”. Alt producător propune „țuică mănăstirească”, se văd în sticlă niște firișoare lungi, vegetale, sunt rădăcini de schinduf, o iarbă aromatică pe cale de dispariție. Sticlele sunt scumpe (60 de lei litrul, adică 15 euro), fiind produse și propuse spre vânzare de către o mănăstire din jurul Iașiului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în considerare. Este dificil de realizat un inventar al mirosurilor și „locurilor” odorifere din cadrul perimetrului pelerinajului. Miros busuiocul și tămâia folosite în timpul ritualului religios, miros florile aduse spre vânzare sau depuse pe racla sfinților. Miros sarmalele oferite la rând pelerinilor, țuica fiartă sau vinul din paharul de plastic. Miros a naftalină, șifonier și bătrânețe hainele de piele, uscate și scorțoase ca o piele uriașă de șopârlă, ale pelerinilor de la sate care au scos la iveală „hainele bune”, de nuntă sau înmormântare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fript sau prăjit, friptură de pui, mici (o singură dată am văzut așa ceva), cozonac, prăjituri diverse, covrigi, biscuiți cu cremă de tip „Eugenia” (moștenire memo rială a perioadei comuniste ?), înghețată (rar). În ceea ce privește lichi dele, ar fi vorba de vin și țuică (rar), bere nealcoolizată la cutie (rar), ceai cald, sucuri carbogazoase, apă minerală. Porția „standard” de pomană ar arăta cam în felul următor : trei sau patru sarmale învelite în frunze de varză, așezate pe o farfurie de plastic, însoțite de o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prin fermentarea alcoolică a lichidelor zaharoase rezultate din materii prime agricole de origine vegetală, urmată de distilare și de rafinare, având concentrația alcoolică minimă de 95,5% în volum; b) băuturile alcoolice naturale ... În subgrupa băuturilor alcoolice naturale sunt cuprinse: țuică și rachiurile naturale care se obțin prin distilarea sau redistilarea, după caz, a lichidelor zaharoase fermentate din fructe, a drojdiei de vin, a tescovinei de struguri și a vinului. În această subgrupa sunt cuprinse și distilatul din vin și orice
LEGE nr. 196 din 27 octombrie 1998 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122087_a_123416]
-
locuim În două camere, din trei case. Ei au venit mai mulți, apoi s-a instalat În casele noastre un fel de comandament coordonator - colaborau cu trupele horthysto-germane. Prea multe n-am știut. Știu că am avut pământ, vie, vin, țuică, batoză, cazan de țuică, tractoare, un fel de combină, pentru că tata era un bun mecanic, și am rămas fără nimic. În martie ’44 ne-au grăbit deportarea și depunerea În Cluj, la fabrica de cărămidă, În ghetou. Fără să Întrebe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
din trei case. Ei au venit mai mulți, apoi s-a instalat În casele noastre un fel de comandament coordonator - colaborau cu trupele horthysto-germane. Prea multe n-am știut. Știu că am avut pământ, vie, vin, țuică, batoză, cazan de țuică, tractoare, un fel de combină, pentru că tata era un bun mecanic, și am rămas fără nimic. În martie ’44 ne-au grăbit deportarea și depunerea În Cluj, la fabrica de cărămidă, În ghetou. Fără să Întrebe nimic, Într-o noapte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Sinaia, cu ocazia unei Conferințe internaționale în domeniul instalațiilor, în compania străinilor, cu confort la hotel de lux, mașină la scară și excursii în împrejurimi. Așa se face că la celebra „Șura Dacilor” de la Poiana Brașov, după câteva căni de țuică fiartă vorbeam în toate limbile și mi se părea viața roză. Îmi închipui din cele scrise de tine, că au fost momente înduioșătoare - de neuitat - cu ocazia serbărilor la liceu 610. Îți mulțumesc pentru revistă, aș fi dorit să am
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
corvezi, întreținere și la măturatul orașului pe timp de noapte, sub pază strictă. Iar dimineața toți deținuții de drept comun erau beți. Aveau dreptul să intre în penitenciar cu unul sau doi litri de lapte. Sticlele, având dop dublu, conțineau țuică. Trucul a fost descoperit. Astfel au pierdut dreptul de a mai introduce alimente în închisoare. Morți înviați Cel cu care s-a săvârșit minunea următoare m-a rugat să nu fac cunoscut numele lui, deci nu voi satisface curiozitatea cititorului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a fost fiul lui Pătrașcu cel Bun (un domn al Valahiei), ci fiul ilegitim al unei "rachierițe". "Cît de elegant a democratizat profesorul Panaitescu originea lui Mihai Viteazul!" remarca Iorga. "Mihai Viteazul a ieșit deci din pîntecele unei vînzătoare de țuică beată criță și a căzut pe dușumeaua unui han. Poate că și el era beat din cauza țuicii și nu a fost cu adevărat rănit atunci cînd și-a dus ostașii la victoria în lupta de la Călugăreni"172. Panaitescu și-a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Cît de elegant a democratizat profesorul Panaitescu originea lui Mihai Viteazul!" remarca Iorga. "Mihai Viteazul a ieșit deci din pîntecele unei vînzătoare de țuică beată criță și a căzut pe dușumeaua unui han. Poate că și el era beat din cauza țuicii și nu a fost cu adevărat rănit atunci cînd și-a dus ostașii la victoria în lupta de la Călugăreni"172. Panaitescu și-a amintit că Iorga nu l-a prezentat întotdeauna pe Mihai Viteazul într-o lumină favorabilă, numindu-l
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
într-o lumină favorabilă, numindu-l condotier și criticîndu-i comportarea avută în Transilvania. Panaitescu întreba dacă Iorga ar fi cumva mai mulțumit dovedind că Mihai Viteazul a fost fiul bastard al unui domnitor și nu al unei hangițe care vindea țuică 173. Nu exista nici o lege care să asigure succesiunea liniară în principatele române și erau foarte multe controverse în legătură cu originea lui Mihai Viteazul, cu acțiunile, motivațiile și contactele lui cu structura grecească a puterii de la Constantinopole sau cu faptul dacă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]