2,199 matches
-
voi atinge scopul final, la care îndelung tot râvnesc. Nu se poate trăi fără un ideal, nimeni nu poate. Iubesc adevărul mai mult decât orice pe lume, căci adevărul este idealul meu, idealul este moartea mea, iar moartea este găsirea absolutului, ce doresc să fie al meu. Și, pe zi ce trece, tind tot mai mult înspre acest lucru, fiindcă cine dintre noi nu vrea să fie stăpân pe ce-i al său, iar mie mi se ascute tot mai aprig
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
viață. Mai mult, cunoscând, după cum am mai spus, învățătura creștină, el știa limpede ce le așteaptă pe sufletele sinucigașilor: temuta damnare eternă! Însă acesta deloc nu era de condamnat, căci el nu-și dorea altceva, decât un singur lucru: căutarea absolutului și aflarea lui, care, de altfel, constituia rostul pentru care lupta, dar cu ce preț se putea obține... Totuși, el era hotărât și își dădea prea bine seama că trebuie să aleagă, din două, pe una, că trebuie să chibzuiască
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și, pe urmă, să las să-mi aparțină numai sufletul, în substanța căruia mă voi afunda și mă voi contopi pe deplin, căci doar el este, de fapt, acea palpitare de energie pură, ce te introduce în matricea primordială, redezvăluindu-ți absolutul, care pentru tine a fost creat, care dintotdeauna ți-a aparținut și care s-a ascuns vederii omului simplu doar din porunca unui tată atotputernic și egoist. Da! Însă, dacă m-ar auzi acum, toată gloata de teologi și-ar
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
este medic rezident la un spital dintr-un oraș de provincie, dar și el gândește la rându-i „ciudat și uimitor”, fiind un mare individualist, un idealist irecuperabil, un însetat de libertatea absolută „în acest regretabil veac”. Plecat în căutarea absolutului care i se refuză ostentativ, personajul are propria lui rețetă: întoarcerea către sine însuși, dublată de izolarea din cotidian, la fel ca și Silvestru din Patimă primejdioasă, care, cu inteligența sa remarcabilă, era un „idealist neegalat”. În Invidie mocnită, cadrul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Eu cred că perfecțiunea are probabilitatea de a fi întîlnită de miliarde de ori, atît de des și în multitudinile sale asemenea laturilor unui diamant și infinitelor sale nuanțe. Pînă la urmă, fericirea, cu gradele ei de profunzime sau cu excepția absolutului, este tot fericire, dacă e fericire... adică e una. Dă paginile înapoi să vezi ce-am spus deja despre fericire... Așa o fi?... Ei, mi-am dat și eu cu părerea... * (nume de cod: Elektra sau Angela; numitor: Romeo) Eu
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
noapte fierbinte, ireală, nebună, de neuitat și de nesperat, și am spus doar foarte puțin despre orhideea-perlă care de fapt mi-a adus atît de mult, atît de imensă încredere și acceptare... poate pentru că mulțumirea și fericirea, adevărul, infinitul și absolutul nu au nevoie de multe cuvinte... iar despre legendă ce să mai spun? ar trebui să-i dedic și ei ceva, ceva anume din ceea ce sînt astăzi, cum ar fi esențialul senin de primăvară... dar ea este deja aici în
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
deja. Morala pură este unică și universală. Ea nu suferă, În timp, nici degradare, nici adăugire. Nu depinde de niciun factor istoric, economic, sociologic sau cultural: nu depinde de absolut nimic. Nedeterminată, ea determină. Necondiționată, condiționează. Altfel spus, e un absolut. O morală care poate fi respectată În practică e totdeauna rezultatul amestecului În proporții variabile de elemente morale pure și de alte elemente cu origini mai mult sau mai puțin obscure, cel mai adesea religioase. Cu cât elementele de morală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
ea Îmi păsa mie În primul rând, fiindcă eu mă dădeam la negru: mai aveam să-i spun Încă atât de multe! Iar el se dădea la blondă, iar ea se dădea la alb. Și albul eram eu, Îmbujoratul de Absolut, votcă și energizant, vorbindu-i lui Alexi despre o altă blondă și golind Înc-un pahar. Confuz? Mda... fiindcă n-ai fost de față. Și chiar de-ai fi fost, cititorule, tot n-ai fi Înțeles! Cum de Alexi: cu mâini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Cântarea Cântărilor, iubirea fără seamăn dintre Solomon, fiul lui David, și Sulamita, și este construită ca un lung monolog adresat, în care iubita / iubirea, Dorador (un termen-ființă, inventat de mine - cum mărturisește autorul), este, concomitent, referentul, destinatarul, obiectul contemplației, promisiunea Absolutului, proiecția unui ideal de iubire, dincolo de contingent, dincolo de orice atingere impură (Te voi închipui toată numai din miresme: / ca o grădină clătinată de vânt, clătinată / de lumină vei fi, Dorador!), fiindcă, asumându-și atribute biblicpygmalionice, îndrăgostitul are harul de a
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
non (existent în cele ale naturii și în cele prin care omul caută - stângaci - să copieze natura, garanție, totodată a jurământului celui mai simplu: Jur pe verdele de mai / sfințit de ploaie...), albastrul (asociat cu iluzia, cu visul acvatic, cu absolutul din adâncuri și din zări), indigoul însoțind / acoperind ezotericul nopții (al înălțimilor ascunse de nori și al întunericului) și violetul, în care beția senzorială se manifestă, paradoxal, prin fragilitate, prin teamă, în ciuda faptului că, până la contactul cu toamna (singurul vizitator
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
română. Un cufăr greu și când era gol. Puteam vîrî în el puține lucruri și îl duceam mai mult pe umăr din pricina mânerului de fier care îmi intra în carnea degetelor. În schimb, mă învîrteam numai printre certitudini, convins că absolutul se găsea la vârful degetului meu mic. Eram sigur că puteam rezolva orice cu ușurința cu care rezolvasem problema aducerii alimentelor de la Lisa. Dubiile le-am descoperit mai târziu. Și tot târziu am descoperit că adaptarea mea în București nu
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
comutatorul. „Cum ai putut să spui că nu știi dacă ai iubit vreodată cu adevărat? Dacă e așa, ce-a fost atunci, În 1941? Și tu și eu știam. Cum nu știi?” - „Mă gîndeam la Ana”. - „Da, dar noi, sîntem absolutul, știai foarte bine. Dragostea nu poate exista decît În absolut. Acesta e oxigenul ei. Nu există dragoste relativă. Ana, cum bine știi, e numai mirajul a ceea ce aș fi fost eu dacă trăiam, deci Înșelarea ideii.” Și mă sărută iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
relația, de la Începutul lui și-al acestor introduceri, cu Izvorul Nou, cu monumentele, atunci se liniștește, se alienează, tace, numără petale, scrie postfețe. Memorii din cenacluri. Am scris despre Universitas ca să Înțelegeți În profunzime, prea sfioase cititoare, ce reprezintă rujul, absolutul, umilința, numărul 69, telenovela, clonarea, surdina, Îmbrăcatul În fața oglinzii, goana printre rînduri, mașini, nori de Coca Cola, sifonați, stele Întunecate de eșapamentul mitologic, anacolutul, Împăierea, jurnalul unui cinefil 4x4, iubirea pură, cititul orei pe cadranul ceasului, călăuzele, amintirile, cuvintele Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ursulețului koala. Căci să dublezi fals pînă-n suflet de femeie kilometri de bandă de-o falsitate situată dincolo de orizontul cunoașterii, iată steaua strălucitoare a psihiatriei pentru mase. Singurul lucru rămas neîmpins pînă la refuz, spre deosebire de toate celelalte pedale ale derizoriului absolut, este titlul: Cafea cu parfum de femeie, ceva mai mult ca perfect, din cauza delirantei trimiteri la o ceașcă cu cafea, În care tocmai a picat ceva intim, un tampax, de femeie. Sau o muscă, Musca fiind numele unui film care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
minute, În care montajul este infernal de previzibil, ritmul lent, acțiunea slinoasă și tema așezată rău de tot la stînga te obligă să caști gîndindu-te cu resemnare la Încă un mare regizor Înghițit de fabrica de absolut a Hollywoodului, un absolut ce n-are nimic de-a face cu fabrica lui Capek, fiind el un absolut mut, așadar, dacă adormi pe fotoliu cu gura ușor căscată din motivele expuse, pierzi un film foarte bun, poate ultimul, al lui Sidney Lumet. Sintetizez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
NKVD-ul, KGB-ul, Stalin, gulagurile, lumea Întreagă nu aveau În ultimă analiză aproape nici o importanță. Se putea duce dracului totul, uneori se și ducea, universul n-avea decît să se facă țăndări, praf, atomi, Richter căuta sunetul ideal. Puritatea. Absolutul. Căutare fără cea mai mică legătură cu dragostea, frumosul uzual sau ororile mari și mici, fleacuri. Alt univers. Pactul cu Dumnezeu. UN BOSNIAC LA CURTEA REGELUI SPIELBERG Albumul lui Goran Bregovic, Arizona Dream (voce, Iggy Pop), are zece părți (piese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a zăcut pe moarte în casa unui bhutanez de lângă Almora, dar că nu îi e teamă. Am întrebat-o așa, într-o doară, ce-a făcut-o să vină In India, și ea roșește puțin; apoi, brusc: ― Vreau să găsesc absolutul!... Mă ispitește un râs năprasnic. Simțul acesta al humorului, reînviat deodată în fața răspunsului necunoscutei, mă întristează și mă neliniștește. Credeam că nici o emoție și nici un ridicul nu mă mai poate impresiona. Credeam că am ajuns nesimțitor, și proporțiile sau nuanțele
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nici o emoție și nici un ridicul nu mă mai poate impresiona. Credeam că am ajuns nesimțitor, și proporțiile sau nuanțele nu mai îmi pot stimula atenția; treceam pe lângă ele cum ai trece pe lângă o piatră. Dar seriozitatea Jeniei, când a spus "absolutul", m-a deșteptat deodată la o lume de farsă și inepție, de păcăleală și somn, de ridicul și dramă. Lumea în care viețuisem și eu atâta vreme... Cu multă greutate am izbutit să schimb vorba, întrebînd-o ce crede despre Gandhi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
prea târziu ca să mai pot întîrzia în odaia ei și, după ce am întrebat-o dacă mai dorește ceva, m-am retras strîngîndu-i foarte sobru mâna și urîndu-i grabnică însănătoșire. M-am gândit multă vreme, în acea noapte, la iluzia acestui "absolut" pe care îl căuta biata muzicantă și am simțit o imensă milă reflectând că și-a părăsit un cămin și o libertate în civilizație, numai pentru că cetise cărțile acelui farseur englez cu pseudonimul de Ramacharaka. (Am aflat mai târziu că
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
timp că l-a iubit s-a logodit cu alta. Atunci a înțeles că numai i s-a părut că iubește. Ar fi vrut mult să cunoască experiența dragostei complecte înainte de a renunța la viața aceasta efemeră, pentru a căuta absolutul. Deci, înainte cu două săptămâni de a părăsi Africa, s-a dat unui camarad, un neamț simpatic, excelent dansator, care o curtase când va și care n-a vrut s-o creadă când i-a spus că era fecioară. Prietenul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Petrescu este un înnoitor. Întreaga sa creație stă sub semnul lucidității și năzuiește să întrunească atributele autenticității ca rezultat al unei minuțioase analize psihologice, dar și a unei profunde cunoașteri a complexelor probleme sociale. Romanele sunt fundamentate pe filozofia căutării absolutului, fiind construite modern: fac parte din opera literară "un dosar de existențe". Camil Petrescu își susține opera printr-o combativă teoretizare, iar talentul său scriitoricesc îi dă strălucire și trăinicie. Deși pare variată, opera prezintă unitate sub trei aspecte: al
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
după un plan. Pentru Camil Petrescu, memoria involuntară e singurul instrument în stare să reprezinte realitatea concretă. Înlocuirea observației prin intuiție are avantajul de a restitui drepturile lumii interioare în roman, unde importantă este profunzimea, din voința de transcedere spre absolutul concret prin <ref id="4"> 4 REVISTA FUNDATIILOR REGALE, ANUL II , NOIEMBRIE 1935 , NR. 11 , Petrescu, Camil , Noua structură și opera lu i Marce l Proust , p .401. </ref> Formulei estetizante, autorul îi opune pe aceea "artă pentru adevăr", încetățenind
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
combatanți și necombatanți în războiul cel adevărat. Drama se consumă în interior, la mari adâncimi. Aflându-se în centrul evenimentelor, eroul încearcă să dea unitate perspectivei, recreând lumea și supunând-o unui tipar de idealitate. Neconcordanța dintre acestea două, lumea absolutului și lumea reală, provoacă permanenta dărâmare din sufletul eroului. În efortul de recompunere a lumii, deci și a dragostei, în setea de a atinge absolutul, Ștefan e un învins, după cum afirma Tudor Vianu. <ref id="12">12 Vianu, Tudor , Arta
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
perspectivei, recreând lumea și supunând-o unui tipar de idealitate. Neconcordanța dintre acestea două, lumea absolutului și lumea reală, provoacă permanenta dărâmare din sufletul eroului. În efortul de recompunere a lumii, deci și a dragostei, în setea de a atinge absolutul, Ștefan e un învins, după cum afirma Tudor Vianu. <ref id="12">12 Vianu, Tudor , Arta prozatorilor români, Editura Pentru Literatură , București , 1966, p. 276.</ref> Continuând în fapt problematica pusă în primul roman, Camil Petrescu readuce în prim plan, în
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
analizate cu luciditate. Câtă luciditate atâta conștiință, câtă conștiință atâta pasiune și deci atâta dramă". Născuți din frământări, scepticism, tensiune intelectuală, etică umană, eroii lui Camil Petrescu sunt în căutare de certitudini pentru un sentiment puternic sau un concept al absolutului: "singura existență reală e aceea a conștiinței". Ei sunt hipersensibili, amplificând semnificația unui gest, a unei priviri, a unui cuvânt până la proporțiile unei catastrofe. Inadaptați superior, intelectuali intransigenți într-o luptă continuă cu ordinea socială, afacerismul, politicianismul, mondenitatea, ei sunt
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]