66,867 matches
-
optime de organizare a intervenției comunitare prin agenți de dezvoltare locală este încă în fază incipientă. Deocamdată, diferitele ONG-uri sau fundații care susțin formulele alternative la modelul dominant (cu spațiu redus de intervenție pentru actorii netradiționali ai dezvoltării locale) acționează la modul intuitiv-optimist. Presupun că ceea ce fac este bun prin noutate și alternativă la ceea ce există. Evaluări sistematice ale eficienței sociale a noilor modele de dezvoltare comunitară sunt extrem de rare și cu o circulație restrânsă (Voicu et al., 2002). Este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Voi discuta în continuare cazul culturii implicate în participarea comunitară în baza apartenenței la comunitatea beneficiară a măsurii de dezvoltare. Care sunt valorile și, în genere, elementele culturale care susțin participarea voluntară la acțiunile DEVCOM? Probabil că în contexte diferite acționează configurații culturale diferite. La un nivel de maximă generalitate se poate presupune că: - valorile identitare, - propensiunea spre cooperare, - competența civic-administrativă1 și - abilitățile profesionale și/sau manageriale utile în raport cu natura proiectului comunitar au un rol esențial în susținerea culturală a participării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
va fi impusă, în principal, nu prin propria lor internalizare a acestor reguli sau prin controalele exercitate asupra lor de funcționarii administrativi superiori, ci prin amenințarea cu represalii politice: dacă oficialii nu se vor supune acestor reguli, protestul cetățenilor va acționa prin intermediul agențiilor politice. În acest mod, un grad înalt al competenței cetățenești ridică nivelul competenței dependente, însă nu schimbă relația individului cu administrația - el încă se prezintă ca un supus, deși unul competent, al cărui apel este către regulile democrației
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
participării locale și a DEVCOM în genere este departe de a fi o știință. Este o largă familie de practici în care arta de a găsi soluții sociale, ideologiile și puterea sunt principalele forțe structurante. Actori foarte diferiți ajung să acționeze la fel sau, deși asemănători, construiesc diferit în domeniul DEVCOM. Este câmpul ingineriei sociale, al practicilor de dezvoltare. Descifrarea regulilor de conduită eficientă este esențială pentru fundamentareaunor procese DEVCOM performante. Așa cum practica inginerească în genere se află între știință, tehnică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
trebuie să răspundă nevoilor și experiențelor comunității, ea trebuie să fie făcută atât de jos în sus, cât și de sus în jos. (...) 2. Toți agenții trebuie să fie implicați în practica de planificare și evaluare, iar abilitățile pentru a acționa astfel trebuie să fie dezvoltate. ș...ț Actorii principali sunt organizațiile comunitare și cetățenii activi, managerii și personalul agenției de dezvoltare, agenții finanțatori și cei care proiectează politicile. Consolidarea capacității este necesară la nivelul tuturor acestor agenți. 3. Cadrul ABCD
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de mediu. Aceasta urmărește acordarea de puteri comunităților locale, însemnând atât comunități geografice, cât și comunități de interes sau identitate, sau comunități care se organizează în jurul unor teme specifice sau inițiative de politică. Dezvoltarea comunitară întărește capacitatea oamenilor de a acționa ca cetățeni prin intermediul grupurilor, organizațiilor sau rețelelor comunitare și capacitatea instituțiilor și agențiilor (publice, private și nonguvernamentale) de a lucra în dialog cu cetățenii pentru a modela și determina schimbări în comunitățile lor. Ea joacă un rol crucial în sprijinirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și problematica ruralătc "Dezvoltarea comunitară și problematica rurală" 11. Dezvoltarea comunitară rurală trebuie să fie o prioritate specifică șiexplicită în cadrul programelor comunitare de dezvoltare socială și economică la nivel național și al UE. 12. Guvernele naționale și UE trebuie să acționeze în continuare pentru a sprijini acțiunea voluntară și comunitară în zonele rurale. Acest lucru trebuie să se bazeze pe o infrastructură rurală bine dezvoltată; acces pentru toți la servicii pe baza nevoilor; și pe o pregătire și un sprijin eficient
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
social prin: adoptarea unei misiuni de a crea și susține valori sociale (nu numai valori private); recunoașterea și urmărirea neobosită de noi oportunități pentru a împlini misiunea; angajarea într-un proces de continuă inovare, adaptare și învățare; curaj pentru a acționa și dincolo de limita strictă a resurselor disponibile și manifestarea responsabilității față de beneficiarii deserviți și în raport cu rezultatele produse 1. Aceasta este în mod clar o definiție idealizată. Liderii din sectoarele sociale pot exemplifica aceste caracteristici în diferite moduri și în grade
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de peste 8%; județele care au realizat cea mai spectaculoasă ieșire din starea de sărăcie severă se află în Oltenia (Mehedinți și Vâlcea), la care se adaugă Ialomița, Maramureș și Satu Mare; d) diminuarea decalajelor de dezvoltare: pe ansamblu pare să fi acționat un proces de reducere a disparităților sociale de dezvoltare rurală; numărul județelor care se aglomerează spre centrul scalei de dezvoltare crește de la 11 în 1992 la 15 în 2002; cele patru județe care în 1992 aveau gradul maxim de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comună este foarte mare, rezultă că o serie de bunuri comunitare ajung să fie asigurate preponderent pentru satul „cu primăria” tocmai în virtutea centralității sale administrative și, de multe ori, spațiale. Șansele sporite de comunicare cu orașul și de accesibilitate instituțională acționează ca principală forță de atracție a migranților dinspre satele periferice spre cel central în spațiul aceleiași comune. Migrația intracomunală ajunge astfel să contribuie la accentuarea decalajelor de dezvoltare dintre satele centrale și cele periferice. Ca urmare a acțiunii tuturor mecanismelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
varianta DEVSAT 2002 redusă, fără variabila „grad de izolare”, folosind scorul factorial rezultat din indicii UMANVIL, DEMPOT și QBUILD, normalizat cu scorul Hull. N = 12.092. Datele asupra celui mai apropiat oraș se referă la momentul 1998. Factorii ecologici menționați acționează cumulativ. Satele cele mai sărace sunt cele izolate, departe de drumuri modernizate și de orașe mari, cu statut periferic în cadrul comunei și localizate la câmpie. La polul opus, cu șanse maxime de dezvoltare socială, se află satele centrale, din apropierea orașelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
menținerea educației la un nivel redus 1. Ignorarea sărăciei comunitare în practica DEVCOMtc "Ignorarea sărăciei comunitare în practica DEVCOM" Deși este evident că nivelul de sărăcie este puternic diferențiat la nivelul CR, programele de ajutorare sau de dezvoltare comunitară au acționat neselectiv. Același procent de aproximativ 20% CR care au fost supuse unor intervenții de ajutor/dezvoltare apare și în cazul comunităților sărace și în cazul celor nesărace. Este o confirmare nedorită a necesității de a introduce tipologii de genul celei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pot apărea în timp, ca urmare a ignorării tramei ideologice a intervențiilor comunitare. Diversitatea de situații nu se reduce însă numai la ideologii sistematice și difuze. Există o variantă intermediară cu ideologii sistematice implicite. Cei care proiectează intervențiile comunitare nu acționează mai mult în temeiul unor forme incomplete, nesau parțial exprimate de ideologii sistematice. Diferitele variante de populism sau comunitarism sunt frecvent trama unor astfel de ideologii implicite în proiectele DEVCOM. Practicile de DEVCOM ajung să aibă conexiuni cu ideologiile modernizării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de optimism în rândul populației. Cu trei luni înainte de realizarea studiului avuseseră loc mari demonstrații ale minerilor și ale unor comunități rurale. În acest climat, dezbaterea despre modul în care ar trebui să se meargă mai departe și să se acționeze pentru rezolvarea problemei sărăciei și a dificultăților instituționale ale societății românești s-a activat extrem de mult. Din analiză a reieșit că dezbaterea s-a desfășurat nu doar în presă, ci și la nivelul majorității tăcute, după cum indică și datele studiului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
acțiunea publică prin soluții participative și democratice; b) acumularea unor niveluri mai ridicate de toleranță etnică și capital de relații ca forme specifice de capital social. 4. Ipoteza variabilelor intermediare: nu numai sentimentele de frustrare și mobilizare sunt cele care acționează ca variabile intermediare între IS și AAP. Orientările de valoare, cum ar fi modernitatea sau tradiționalismul individual, reprezintă alte variabile intermediare importante ce influențează relația dintre status și variabilele care compun atitudinile față de acțiune. Cele patru ipoteze sunt dependente de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
reprezentativ la nivel național. 2. Variabilele Conform ipotezelor de bază, în societatea românească din perioada de tranziție postcomunistă există cel puțin trei nuclee de reprezentare publică a soluțiilor la problemele publice: mișcările sociale sau comportamentele colective, liderii/partidele politice care acționează într-un mod democratic sau autoritar și individul în relație cu comunitatea mai largă. Acțiunile marilor grupuri din societate, activitățile diferiților lideri politici și ale partidelor pe care le reprezintă, precum și lucrurile pe care le gândesc oamenii despre sine în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sprijinit acțiunile minerilor a fost o proiecție a atitudinii conform căreia date fiind condițiile, comportamentul de protest colectiv este o metodă legitimă de rezolvare a problemelor publice și sociale. Liderii și partidele politice își pot juca rolul în viața publică acționând într-un mod democratic sau autoritar. Ne așteptăm de asemenea să existe diferențe destul de mari în rândurile populației în funcție de preferințele pe care le au oamenii pentru diferite stiluri politice. Preferința pentru o soluție politică autoritară a fost testată cu ajutorul unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
incluse în modelele de regresie orientarea spre anumite valori și variabilele de definire a situației se suprimă efectele inconsistențelor de status. Aceasta este o dovadă clară a faptului că frustrările legate de definirea situației și de orientarea spre anumite valori acționează ca variabile intermediare între inconsistențele dintre avere/educație și AAP. Dar chiar dacă se controlează variabilele subiective, atitudinile participative și rebele continuă să poată fi explicate prin IS. IS își are rădăcinile în anumite structuri ecologice și ale gospodăriei specifice României
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care misiunea socială este mai importantă decât profitul personal (Dees, 2001). Asistent comunitar (community worker) - „o persoană plătită sau neplătită care lucrează în parteneriat cu altele în cadrul unei acțiuni de cooperare. Un asistent comunitar trebuie să fie format pentru a acționa ca facilitator sau catalizator pentru acțiune, ca agent de energizare. El sau ea trebuie să fie capabil(ă) să asigure informații, suport și consultanță persoanelor astfel încât acestea să poată face alegerile pe care le doresc” (Harris, 2001, p. 310). Asistență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
capabil(ă) să asigure informații, suport și consultanță persoanelor astfel încât acestea să poată face alegerile pe care le doresc” (Harris, 2001, p. 310). Asistență comunitară (community work) - „un proces prin care oamenii oprimați obțin deprinderile, cunoașterea și încrederea pentru a acționa asupra surselor problemelor pe care le au și pentru a genera schimbările pe care le doresc” (Harris, 2001, p. 310). Bugetare participativă - „procesul prin care o mare diversitate de actori dezbat, analizează, stabilesc priorități și monitorizează deciziile asupra cheltuielilor și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
caracteristici ale zonelor centrale versus tradiționalismul zonelor periferice” (Sandu, 1999, p. 30). ONG operațional (operational NGO) - ONG cu funcții de proiectare, facilitare și implementare a subproiectelor, fără membri la nivelul comunității-țintă. Sintagma este folosită în special în limbajul Băncii Mondiale. Acționează mai ales la nivelul comunităților sărace și are caracter de „organizație cu bază comunitară” (CBO) fără membri în comunitate (Kamat, 2003, p. 66). Organizare comunitară (community organizing) - formă de dezvoltare comunitară orientată în special asupra mecanismelor de putere, asupra generării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
stație exact ca la Prundul Bârgăului. La început am fost furioasă, voiam să protestez, dar mi-am dat repede seama că ar fi o pierdere de energie, Silvia nu era omul care să se pună de acord cu cineva. Ea acționa mereu ca o suverană. Ca o suverană bună, generoasă cu vasalii ei. Am început să-mi restructurez energiile și dispozițiile după ale Silviei. Mi-am propus să mă uit la programul pe care mi-l face Silvia ca un mort
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
impresia că organele Miliției se mișcă prea încet. A trecut atâta vreme și ei nimic! Ancheta merge în pas de melc. Poate nici nu au întreprins o anchetă temeinică și noi așteptăm și așteptăm...! - Cum poți să crezi că nu acționează? - Orice e posibil, după cât se pare. Nu cred că cerându-i comandantului, în fiecare zi, ce se mai știe despre cazul nostru ar fi un gest condamnabil! Trebuie să-i impulsionăm, nu putem fi indiferenți acum când știm că un
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
unui tractor, dăruită de generosul Buciu. Socotind noi că 20 de scânduri de patru metri ar fi suficiente, ne mai trebuia sursa, care, din pură întâmplare, se afla în stiva din grădina mătușii Valeria, unde vărul Rică o ridicase. Am acționat ca-n filme, într-o noapte fără lună, când Rică lucra în schimbul trei. Împreună cu Lala și cu cei trei frați Cimpoieșu am spart stiva și am cărat 20 de scânduri acasă în fundul grădinii, într-un zmeuriș. A doua zi însă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
catalogat un fapt banal, omenesc, totuși uitat repede, care uneori ți se poate întoarce, conform zicalei: „bine faci, bine găsești”. Răul este omniprezent și ușor detectabil în jurul nostru, ca un fenomen necesar, eu laș denumi cu mâhnire „răul româno-român”. Oamenii acționează pe baza unor impulsuri necontrolate, care le întunecă rațiunea, lăsându-se pradă sentimentelor negative, care îi duc la pierzanie de obicei. Ei își ignoră total faptele, nu recunosc răul făcut, și-i acuză pe alții de eșecurile sau consecințele nefaste
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]