4,105 matches
-
arhitect, scenograf de film, prof. univ. dr. Cristina Beligăr jurnalist Transilvania Reporter Cristina Corciovescu critic de film, redactor Cinema Cristina Modreanu critic de teatru, fondatoarea revistei scena.ro, lector univ. dr. D. I. Suchianu critic de film D.R. Popescu romancier, dramaturg, academician, director al Editurii Academiei Române Dan Nemțeanu scenograf Dan Vasiliu teatrolog, prof. univ. dr. Dana Dogaru actriță de teatru și film Dana Duma critic de film, prof. univ. dr. Dinu Kivu critic teatral, redactor Contemporanul Dinu Săraru critic teatral, romancier Doina
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
francmasoni, ședințele se desfășoară de patru ori pe an, cu o masă și o conferință după aceea; dar nu există nici ierarhie, nici ritual, nici templu. Acolo, conferințele sînt ținute întotdeauna de specialiști. Societatea filomatică cuprinde un număr important de academicieni în științe, iar dacă cineva ține o conferință reușită, își are asigurate voturile pentru Academie. E deci anticamera Academiei de științe. Trei din patru conferințe sînt foarte interesante, două din patru, minunate. Nu prezintă mereu francezi, dar se țin întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
1996, Paris. 141 Frază citată de Jean-Jacques Salomon în Science et Politique (Știință și Politică), Seuil, 1970. 142 Jean-Jacques Salomon, Science et Politique (Știință și Politică), op. cit. 143 Condorcet, Éloge des académiciens et de l'Académie royale des sciences (Elogiul academicienilor și al Acade-miei regale de științe), avertisment, ediția din 1773, p.1. 144 J.G.Crowther, Francis Bacon, the first Statesman of Science (Francis Bacon, primul om de stat și de știință), The Cresset Press, Londra, 1960. 145 Jean-Jacques Salomon, Science
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
din Cartal, de Pompiliu Pârvescu) a fost publicat în cursul aceluiași an. între anii 1908 și 1931 sînt publicate următoarele 39 de volume, cu o scurtă pauză în timpul Primului Război Mondial. Succesul este explicabil. Ideea nu a apărut nici ca deziderat al academicienilor, nici ca „doleanță a Partidei Naționale“ (cum fuseseră cu șase decenii în urmă Dicționarul și Gramatica limbii române), ci ca răspuns la nenumăratele colecții de folclor și cercetări etnografice care asaltau Academia ca urmare a publicării lucrărilor de acest gen
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în câteva rânduri: "șansa de a-l fi cunoscut rămâne unul din evenimentele capitale ale vieții". Prozatorul nu uită detaliile ceremoniei funebre, acasă, la biserica românească, la cimitirul Montparnasse, oferindu-ne un ferpar aproape monden, chiar dacă mâhnit. Decorațiile și însemnele academicianului, jerbele cu numele expeditorilor (președintele Franței, al Germaniei, ministerele culturii francez și român, Academia Franceză, actori de la Théâtre de la Huchette, Societatea Autorilor Dramatici, Editura Gallimard, dramaturgul Arrabal, Cioran care era deja internat în spital). Au participat în afara soției și a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
loc în franceză și română. Preoți români, prin aspect și dicție, nu-l conving pe necruțătorul martor, drept care se aleg cu o caricatură pe cinste. Preotul catolic scapă mai ușor, căci zice "cu dragoste, dar fără emoție". În schimb, un academician și conte francez "cu mutră de țap", improvizează neinspirat. La cimitir este zărit și Goma "cu o figură de dement" căruia, în altă parte a cărții, deși îi recunoaște meritele pentru Charta 77 ("un moment istoric de indubitabilă importanță a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de Al. Cistelecan într-o discuție din 1996, Gelu Ionescu își pune la bătaie totala intransigență în ceea ce privește necesara revizuire a ierarhiilor istoriei noastre literare. Sub semnul întrebării sunt puse scrierile lui Geo Bogza (cu excepția ediției neadulterate din "Cartea Oltului"), acest academician, profesor sinecurist, care i se pare un autor minor dacă nu mărunt. Discernând valoarea estetică și ideologică implicită sau explicită, criticul și istoricul literar polemizează cu afirmația lui N. Manolescu, conform căreia limbajul esopic adoptat în carantina totalitară drept panaceu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ar fi Octavian Paler, Alexandru Paleologu, S. Damian, Ion Ianoși, prietenul său Radu Cosașu (parțial). Exigentul critic nu uită să dezavueze, în aceeași ordine de idei, publicistica "dezgustător-propagandistică" a lui G. Călinescu, omagiie pe adresa lui Ceaușescu scrise de privilegiatul academician Al. Rosetti, colaborator al revistei securității, Săptâmâna. Nu sunt cruțați totodată nici Paul Goma, ca autor al unor jurnale "imunde, semidemente și expresii exclusive ale unor enorme resentimente", Marin Sorescu, pentru o metaforă apologetică dedicată aceluiași "cârmaci" (apărută în "România
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
la Redacția Emisiunilor Cultural Artistice. Va difuza în eter emisiunea "Odă limbii române" vreme de 25 de ani, studioul de radio devenind mult visata sa catedră. Invitații săi vor fi practic totuna cu profesorii și scriitorii acelor ani, începând cu academicianul, poetul și eseistul Alexandru Philippide (pe care a reușit să-l scoată din muțenia și izolarea pricinuite de vitregia vremurilor) până la foștii săi profesori Al. Piru, Șerban Cioculescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga etc. Din lunga listă de colegi, scriitori, profesori sau prieteni
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Socialiste și membru supleant al Comitetului Central al PCR, uitând de bârna din ochii lor de "disidenți" frauduloși, antrenați să se înfrupte din "ciolanul" oferit de prăbușirea prin implozie a comunismului, nu fără sacrificiul a peste 1 000 de români. Academicianul Alexandru Balaci a văzut lumina zilei în 1916 în localitatea Aurora (Mehedinți). Dupa absolvirea liceului la Craiova și a Facultății de litere din București, viitorul profesor își va lua doctoratul cu o teza despre Neoclasicismul italian, figura focalizată fiind celebrul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a existenței acesteia, redarea în desen a obiectelor observate sau a părților acestora și utilizarea informațiilor dobândite în situații concrete. În unitatea de învățare Figuri geometrice se va urmări în ce măsură elevii aplică în practică cunoștințele de geometrie. Sunt actuale cuvintele academicianului Mircea Malița în lucrarea Aurul cenușiu: „Dacă elevul nu-și însușește organic odată cu și prin însăși cultura generală conceptul de linie dreaptă, de exactitate, tot ce va produce ulterior: artizanat, industrie, fabrică, viață casnică, gospodărie...totul va ieși strâmb.”1
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
culturale în condițiile social-economice din a doua jumătate a secolului al XIX-lea sunt reduse la minimum. Învățământul superficial dă naștere la o mulțime de intelectuali semidocți care cultivă vorba goală, frazeologia bombastică. Caragiale își recrutează eroii din acest mediu. Academicianul arată că ceea ce caracterizează limba literară din secolul al XIX-lea este îmbogățirea ei cu un mare număr de cuvinte împrumutate. După revoluția de la 1848, izvorul împrumuturilor îl reprezintă limba franceză. Influența franceză capătă, pe vremea lui Caragiale, o mare
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
stilul personajelor lui Caragiale alcătuiesc un moment al realismului în literatura română. Se remarcă faptul că procedeul folosirii dialogului și narațiunii prin notarea particularităților de vocabular sau de construcție ale acestora nu este prea vechi. Apariția lui e semnalată de academician odată cu „Ciocoii vechi și noi“ al lui N. Filimon, cu unele schițe ale lui C. Negruzzi, cu comediile lui V. Alecsandri, cu scrierile lui Ion Ghica. Creangă și Caragiale au dus procedeul la perfecțiune. Limba vorbită și stilul oral au
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
retrospectivă Mihai Cămăruț. 2001 La 7 decembrie, în „Sala Voievozilor de la Palatul Culturii din Iași, au avut loc manifestările prilejuite de împlinirea a 20 de ani de la trecerea în neființă a pictorului Mihai cămăruț. Au evocat personalitatea scriitorului Val Condurache, academician C. Ciopraga, dr. C. Paradais, pictorul D. Hatmanu și profesor dr. H. Aldea. A fost prezentat un film „Mihai Cămăruț, iar expoziția a cuprins lucrări inedite din colecțiile Hortensiu Aldea, Radu Vataman, Nicolae Georgescu, Adrian Aldea, Adina Berneagă,
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
Între timp, în Uniunea Sovietică, aflată tot timpul în competiție propagandistică de cealaltă parte a cortinei de fier cu americanii, Sokoleanski și colectivul său au dovedit că "nu sunt nici ei mai prejos". Olga Skorohodova (1912-1982) a devenit chiar și academician. În cadrul aceleași aceleași "competiții"185, în România, "Vasile Adamescu este cel mai de succes și mediatizat caz de surdocecitate, deficiența multiplă de care suferă circa 9.000 de români și circa 2,5 milioane de persoane în lume. Surdocecitatea este
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
lucrările ei, în care arăta starea în care se găseau monumentele și făcea propuneri pentru conservarea lor, organizarea muzeelor regionale și 47 Pompiliu Teodor, Alexandru Lapedatu, în ,,Magazin istoric”, nr.12 (225), București, 1985, p. 7 9. 48 Ioan Scurtu, Academicienii cei noi în secția istorică, în “Minerva”, an II, nr.527, București, 5 iunie 1910, p.32. 49 Dorina N. Rusu, Istoria Academiei Române în date (1866-1998), Editura Academiei Române, București, 1997, p. 190-202; Idem, Membrii Academiei Române 1866-1996. Mic dicționar, Fundația Academică
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Științifică, București, 1996, p. 247. 12 Alexandru Lapedatu, op.cit., p. 42. 13 Ibidem, p. 38. 67 și al Italiei fasciste, prin care țării îi era răpită partea de nord a Transilvaniei 14. Alexandru Lapedatu, alături de un grup de cincizeci de academicieni, printre care Ioan Lupaș, Ion Nistor, P. P. Negulescu, O. Gusti, S. Mehedinți și I. Rădulescu au promovat propuneri în sensul reorganizării vieții academice, pentru a răspunde necesităților timpului. Ei considerau că se impunea o intensificare a culturii naționale pentru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
personajul-fluviu Povestea jidovului rătăcitor de Jean d'Ormesson (roman deja apărut la noi în 1995 la Editura Univers) este reeditat de Editura Minerva (2006, 496 p.), excelenta traducere aparținând aceluiași Toader Saulea, care semnează prefața și o foarte utilă cronologie. Academician la doar 48 de ani, deja intrat în legendă prin vastitatea operei și a preocupărilor, Jean d'Ormesson (n. 1925, Paris) este autorul unor romane și eseuri memorabile, între care cităm: "La gloire de l'Empire" (Marele Premiu pentru Roman
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
despre lucrările ei, în care arăta starea în care se găseau monumentele și făcea propuneri pentru conservarea lor, organizarea muzeelor regionale și 47 Pompiliu Teodor, Alexandru Lapedatu, în ,,Magazin istoric”, nr.12 (225), București, 1985, p. 7-9. 48 Ioan Scurtu, Academicienii cei noi în secția istorică, în “Minerva”, an II, nr.527, București, 5 iunie 1910, p.32. 49 Dorina N. Rusu, Istoria Academiei Române în date (1866-1998), Editura Academiei Române, București, 1997, p. 190-202; Idem, Membrii Academiei Române 1866-1996. Mic dicționar, Fundația Academică
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Științifică, București, 1996, p. 247. 12 Alexandru Lapedatu, op.cit., p. 42. 13 Ibidem, p. 38. 67 și al Italiei fasciste, prin care țării îi era răpită partea de nord a Transilvaniei 14. Alexandru Lapedatu, alături de un grup de cincizeci de academicieni, printre care Ioan Lupaș, Ion Nistor, P. P. Negulescu, O. Gusti, S. Mehedinți și I. Rădulescu au promovat propuneri în sensul reorganizării vieții academice, pentru a răspunde necesităților timpului. Ei considerau că se impunea o intensificare a culturii naționale pentru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
o estetică nouă cea a aparentei. Conform acestui program, ea își construiește viața că opera de artă162. În ipostaza să creatoare, de artist, Pariziana privilegiază partea estetică a căutării propriei identități. Cât privește femeia, teatralitatea ei este inerentă, așa cum afirma academicianul Mihai Cimpoi în contextul unei fenomenologii a spiritului teatral al lumii, vorbind despre "teatralitatea ființei feminine" [Esență ființei, p.245]. Femeile franceze, sub Napoleon al III-lea, au "pasiunea aparentei"163, observă Françoise Giroud [p.75]. La nivelul personajului, universul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
et quand elle veut. Oh! elle est fine, adroite et intrigante comme aucune, celle-là. En voilà un trésor pour un homme qui veut parvenir" [Maupassant, Bel-Ami, p.121]. Duroy cunoaște puterea femeilor, el îi spune doamnei Walter că femeile aleg academicienii: C'est vous qui leș nommez, mesdames, et vous ne leș nommez que pour leș voir mourir..." [ibidem, p.104]. La Paris, mai mult decât în altă parte, femeia este scopul activităților bărbatului și măsură valorii acestuia. Prin acest fapt
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
La Comédie humaine, așa cum este el expus în scrisoarea Evei Hanska din 26.X.1834, Balzac recurge la o metaforă elocventa: "Leș moeurs șont le spectacle, leș causes șont leș coulisses et leș machines. Leș principes, c'est l'auteur." Academicianul Mihai Cimpoi consemnează această latura a creației balzaciene: "Artă balzaciana constă într-o abia supravegheată creare și dozare de efecte scenice, într-un joc diabolic al luminilor și umbrelor, în mizarea pe ceea ce scoate în evidență contrastul. Din grăuntele melodramatic
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
propune o ficțiune impozantă, demnă de o antologie a prozei erotice, Les Perroquets de la place d'Arezzo (Papagalii din piața d'Arezzo). Cu mare emoție și plăcere a fost așteptat ultimul (sperăm că nu și cel din urmă) roman al academicianului Jean d'Ormesson, scriitor vîrst nic și împuținat fizic, dar la fel de savuros și incisiv ca întotdeauna, Un jour je m'en irai sans en avoir tout dit (Într-o zi voi pleca fără să fi spus totul)... O altă apariție
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
unei cărți. Dragostea, poveste veche... Si în 2013, maratonul tomnaticelor premii literare pariziene a debutat pe 10 octombrie, cu Marele Premiu pentru Roman al Academiei franceze. Unele voci malițioase (cum ar fi cea a laureatului Goncourt de acum opt ani, academician de altfel, François Weyergans) susțin că "Nemuritorii" curăță terenul pentru cel mai plebiscitat premiu, Goncourt (decernat pe 4 noiembrie), eliminînd potențialii candidați inconfortabili de pe lista scurtă a celeilalte Academii. Același ironic scriitor a adăugat că era firesc să i se
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]