21,363 matches
-
zis „Nu plânge!”? Eu cred că s-a întâmplat anume așa, pentru că sentimentul de milă și de compătimire pe care îl simți față de femeia ce plângea, era mai presus de toate. Dacă ar fi fost invers, s-ar fi pus accentul pe puterea pe care o avea ca Dumnezeu, nu pe sentimentul de milă. „Milă voiesc, nu jertfă” - ne zice Mântuitorul. Mila este un sentiment nobil. Dac-am fi toți plini de milă pentru cei din jur, poate viața lor nu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
pentru demararea unui proiect comunitar, atunci hramul poate avea o funcție de DEVCOM. Exemplul trimite la marcarea distincției dintre „DEVCOM”, „acțiune comunitară” și „acțiune cu funcție de DEVCOM”. Ceea ce se cheamă „asistență comunitară” (community work) este un gen de DEVCOM în care accentul se pune pe mobilizarea comunității în special pentru a rezolva probleme ale grupurilor vulnerabile (Harris 2001, p.1). Dar organizarea unei mișcări sociale pentru oprirea unei investiții poluante sau pentru obținerea unor drepturi civice în cadrul comunității - se subsumează ea DEVCOM
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitatea care are anumite nevoi. În special în spațiul american, primul tip de acțiune este desemnat prin „organizare comunitară”, iar cel de-al doilea prin „DEVCOM”. În fapt, ambele tipuri de acțiuni sunt forme ale DEVCOM (caseta 1), prima punând accent pe organizare, pe gestionarea conflictului, pe generarea unor instituții prin mișcări sociale, iar cea de-a doua fiind focalizată pe organizarea grupurilor comunitare pentru folosirea eficientă a unor resurse prin intermediul unui program. „Organizarea comunitară radicală” este o variantă de organizare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sfârșitul prezentului volum în „Dicționar de termeni folosiți în analiza dezvoltării comunitare/DEVCOM”). Caseta 1tc "Caseta 1" Putere și program în DEVCOMtc "Putere și program în DEVCOM" „Există două abordări ale dezvoltării comunitare: una, centrată pe putere (power approach), pune accentul pe comunitățile sărace care se autoorganizează și folosesc strategii de confruntare pentru depășirea obstacolelor și a avea acces la aceleași oportunități ca și comunitățile bogate. Abordarea centrată pe programe subliniază cooperarea dintre comunitățile sărace și cei care dețin resurse - guvernele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitate.” În fine, facilitatorul „asistă comunitatea în realizarea scopurilor sale, aduce deprinderi și cunoștințe pentru orice proces în care este implicată aceasta, pentru a duce la realizarea scopurilor ei”. În funcție de interesele și resursele pe care le au, instituții diferite pun accente diferite pe anumite roluri cerute de îndeplinirea acțiunilor de dezvoltare comunitară. În esență, se poate nota că: - „facilitatorul” are un rol secundar, în sensul că ajută, dar nu dă soluții, lansează, dar nu duce procesele până la capăt; acesta este sensul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
participativ pare să fie cel mai puțin susținută. Ponderea cea mai mare revine persoanelor care vădsoluționarea problemelor sociale ale țării prin măsuri de tip autoritarist, cu un lider ferm. O pondere însemnată revine și orientării de tip democrație reprezentativă, cu accent pe ceea ce ar trebui să facă instituțiile statului. În fine, o a patra orientare este cea care susține că nici liderul național, nici instituțiile democratice, nici participarea comunitară nu pot duce la rezolvarea dorită. Alternativa pe care o susțin adepții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nu accentua situația lor de dezavantajare. În varianta propusă de Centrul Scoțian pentru Dezvoltare Comunitară (vezi caseta 8) reapar cerințe de acțiune eficientă formulate de Societatea pentru Dezvoltare Comunitară - participare la luarea deciziei, consolidarea capacității instituțiilor implicate etc. Specific este accentul pus pe importanța evaluării rezultatelor proiectelor sau acțiunilor de DEVCOM și pe ideea că regulile menționate au un caracter indicativ, și nu imperativ. Caseta 8tc "Caseta 8" Principiile Centrului Scoțian pentru Dezvoltare Comunitară 1tc "Principiile Centrului Scoțian pentru Dezvoltare Comunitară1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
un cadru de dezvoltare holistică pe termen lung, orientarea spre rezultate, componenta participativă (country ownership) și parteneriatul coordonat de țara beneficiară a ajutorului. ș...ț Strategiile de dezvoltare trebuie să fie holistice și modelate după o viziune pe termen lung. Accentele puse anterior pe stabilizare macroeconomică pe termen scurt și pe presiuni ale balanței de prețuri au blocat considerațiile sociale și pe termen lung (extinderea și îmbunătățirea facilităților pentru educație și sănătate, îngrijirea infrastructurii și trainingul pentru o nouă generație de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
blocat considerațiile sociale și pe termen lung (extinderea și îmbunătățirea facilităților pentru educație și sănătate, îngrijirea infrastructurii și trainingul pentru o nouă generație de funcționari publici, spre exemplu). Performanțele dezvoltării trebuie să fie evaluate prin rezultate măsurabile, identificate în teren. Accentul tradițional pe proiect și nivelurile de eliberare a fondurilor au măsurat alocarea resurselor și consumul. Ceea ce realmente contează este impactul asupra populației și asupra nevoilor sale. Strategiile și scopurile dezvoltării trebuie să fie «asumate» (owned) de către țară, bazate pe participarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
existența unor contexte naționale diferite (politice, culturale, istorice), să le recunoască și să reacționeze corespunzător. 16. Toți oamenii din zonele care trebuie regenerate trebuie să aibă dreptul de participare în fiecare etapă din acțiunea de regenerare și din viitor, cu accent special pe grupurile excluse social și pe cele care în mod tradițional nu s-au implicat în aceste procese. 17. Pentru regenerarea urbană durabilă și cuprinzătoare este nevoie ca toți actorii implicați să fie deschiși la schimbare și să o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sociale și dezvoltarea economică a comunității locale. 25. UE trebuie să încerce să disemineze experiența și practica existentă atât în cadrul UE, cât și în afara acesteia; (inter)comunicarea experienței sale în domeniul economiei sociale trebuie stimulată și sprijinită în cadrulUE, cu accent specific pe țările integrate și pe cele care doresc să se integreze în viitorul apropiat. 26. Comunitățile locale trebuie recunoscute ca parteneri activi și legitimi în elaborarea planurilor, structurilor și politicilor de dezvoltare economicălocală. Dezvoltare comunitară, minorități, migrație, rasism și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
toate formele sale. 28. În sprijinul acestor scopuri, UE și statele membre trebuie să creeze și să sprijine structuri și agenții care urmăresc scopuri de egalitate rasială și de înțelegere și conștientizare interculturală. UE și statele membre trebuie să pună accent în același timp pe aspectele pozitive ale unei Europe mai largi și mai diverse. 29. UE și statele membre trebuie să recunoască, prin dezvoltarea de politici și finanțare, că dezvoltarea comunitară joacă un rol-cheie în implicarea oamenilor în cadrul unor comunități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dezvoltare comunitară trebuie să colaboreze pentru a promova cooperarea transfrontalieră și națională referitoare la poziția minorităților și la provocările specifice cu care acestea se confruntă în cadrul contextelor locale specifice. aprilie 2004 Despre antreprenoriatul socialtc "Despre antreprenoriatul social" Următoarea definiție combină accentul pe disciplină și responsabilitate cu noțiunea de valoare luate de la Say, referirea la inovație și agenți de schimbare de la Schumpeter, urmărirea oportunității în sensul împrumutat de la Drucker și accesul la resurse în sensul dat de Stevenson. Pe scurt, această definiție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comportamentele sociale de alegere ale populației la nivel comunitar (tabelul 9). Satele cu un nivel ridicat de stoc educațional sunt mai bogate nu numai în capital uman, ci și în capital relațional și în orientări valorice de tip modern, cu accent pe raționalitate și deschidere la schimbare. Pornind de la aceste criterii se poate avansa ipoteza metodologică a unortipuri culturale de sate pentru România anilor 1990-2000 structurate în funcțiede: - diversitatea etnico-religioasă; - stocul de educație sau de capital uman; - gradul de izolare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
capitalurilor de tip uman, simbolic și relațional: tradițional, izolat, cuminorități religioase, cu minorități etnice (maghiară, în special), moderne, de imigrare. Tipurile trebuie să fie înțelese nu în sensul de „clase”, ci de „tipuri ideale”, de clasificări în care se pune accent diferențiat pe caracteristici diferite ale clasei, în funcție de opțiunile teoretice sau de argumentele empirice. Același sat poate fi, spre exemplu, și izolat, și cu stoc redus de educație, dar el va fi considerat de tip izolat dacă abaterea sa de la media
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mediului rural românesc, așa cum rezultă ea din analizele propuse prin acest studiu, și harta tipurilor de sociabilitate în mediul rural poate fi notată o puternică suprapunere (Sandu, 2003, pp. 239-240). • Tipologia culturală avansată în legătură cu experiența de migrație a satelor pune accent pe rolul „străinului” în dinamica socioculturală rurală. Tipul cultural de comunitate pare să fie structurat prin raportare la tipul social al străinului în varianta apropiată de cea schițată de Simmel (1971, pp. 143-149). Este vorba de „străin” ca actor social
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
naționaliste, ONU. În societățile dezvoltate, DEVCOM ia în special forma „dezvoltării economice locale” și este asociată cu combaterea sărăciei. Lansarea mișcărilor sociale de tip DEVCOM a fost asociată la nivelulțărilor sudice sărace în special cu teoriile și ideologiile modernizării, cu accentul lor pe schimbările globale, raționalitate, bunăstare materială, participare. În fapt, în începuturile mișcărilor de DEVCOM sunt implicate ideologii multiple- de la cele comunitariene care elogiază virtuțile micii comunități și ale tradiției la cele instituționaliste care trimit la rolul statului, naționaliste, religioase
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sate, efectele acțiunilor comunitare fiind reduse. Contrareacțiile de critică socială au dus la înlocuirea parțială a mișcărilor DEVCOM cu mișcări de contestare a ordinii sociale, de activism social, de reorganizare comunitară. În anii ’80, DEVCOM intră sub influența afirmării neoliberalismului. Accentul nu se mai pune pe cooperare locală, ci pe antreprenoriat, pe reducerea intervenției statului în producerea bunurilor publice. Interesul major este orientat spre dezvoltarea capitalistă locală ca mijloc de ieșire din sărăcie. De la soluțiile de tip cooperare comunitară se trece
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fost acela de a duce la diminuarea activităților economice necesare pentru DEVCOM. Postmodernismul a susținut mai mult acțiunile de reorganizare comunitară decât pe cele de dezvoltare economică locală. Mișcarea esențială a ideilor pare să fi pornit dinspre DEVCOM tradiționalistă, cu accent pe cooperare, stat, activități economice, modernizare, înspre neoliberalism orientat spre capitalismul comunitar, ambele contestate de către mișcările postmoderniste. Atât neoliberalismul, cât și postmodernismul au slăbit DEVCOM, susțin Midgley și Livermore (2005, p. 162), în special în varianta economică. Ideologia care încearcă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cu afirmații de genul „îmi place limba română”, „îmi place România”, „sunt mândru că sunt român”, „simt că România este țara mea”, dar cu un foarte accentuat dezacord față de orientările de segregare etnică (tabelul 27). Naționalismul identitar are intensități și accente diferite în funcție de situația economică percepută și de nivelul de dezvoltare al zonei de rezidență. Nivelul moderat al naționalismului identitar se manifestă în regiunile în care nivelul mediu de dezvoltare este mai ridicat și pentru persoanele care au o percepție pozitivă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și cu picioarele. Ea a zis OK. Pe drum a început să-mi prezinte orașul, cartierele prin care treceam și, curios, înțelegeam foarte bine ce îmi spunea. Pronunția ei se apropia de cea cu care eram obișnuită, o engleză cu accent "rusesc". Rând pe rând ne-am destins amândouă. A oprit de câteva ori pentru a-mi arăta coasta. De aici de sus se vede ca o dantelă pătrunsă de golfuri de apă. O rețea de debarcadere face legătura între centrul
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
o zi magnifică. Am sporovăit toată ziua, am făcut politică, am început să-i spun cum trăim în România, Kati mi-a povestit cum o ajută pe mama ei de la Budapesta. Situație destul de similară cu sărăcia din România. Diferență de accente. Istoria celor două țări vecine pare, privită din Australia, o istorie comună. Acasă ne-am mânca de vii, ungurii cu românii din Transilvania, îi spun femeii din dreapta mea. "Din această otravă trăiesc bine politicienii. Așa câștigă alegerile", spune Kati cu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pe fiecare bârnă, astfel că atunci când gimnasta ajunge la timpul 8 al frazei muzicale, începe deplasarea următoarei gimnaste. În acest fel a fost asigurată și o bună densitate a lucrului la bârnă, mărindu-se timpul de execuție. S-a pus accent în permanență asupra perfecționării ținutei corecte a execuției, fiecare exercițiu fiind repetat în funcție de necesități. Lucrul pe părți artistice și pe exerciții artistice integrale „8”. În perioada precompetițională antrenamentul de pregătire artistică a gimnastelor a cuprins și lucrul pe părți artistice
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
56 Rezultatele studiului experimental constatativ ne demonstrează durata mică alocată pregătirii artistice în cadrul antrenamentului sportiv al gimnastelor, folosirea insuficientă a unor mijloace specifice acestei componente, fără o sistematizare judicioasă.. Aceste aspecte ne permit formularea următoarelor ipoteze: 1. Dacă vom pune accent pe dezvoltarea expresivității mișcărilor, elementelor și combinațiilor artistice cerute de Codul de punctaj FRG, vom perfecționa ținuta corectă și estetică a execuțiilor gimnastelor prin aplicarea structurii și conținutului modelului de pregătire artistică, atunci vom îmbunătăți performanțele gimnastelor la toate aparatele
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
elementele acelei probleme. * Dezvoltă o strategie organizațională în consonanță cu misiunea organizației. * Determină o strategie de comunicare pentru a atinge obiectivele propuse. * Planifică acțiuni, teme și apeluri către publicuri. Pentru a elabora o strategie funcțională, planifică unde va fi pus accentul: pe reclame, pe informare publică și / sau pe promovare. * Dezvoltă un plan de responsabilități organizaționale cu bugete și orare. * Decide care sunt cele mai potrivite tactici pentru strategia aleasă și cum vei monitoriza fiecare aspect. * Evaluează rezultatele sau eficiența programului
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]