2,940 matches
-
de mișcări într-o unitate de timp dată). Dacă gestul îndoirii/întinderii degetului arătător nu este suficient de convingător pentru a-l determina pe interlocutor să se aproprie, emițătorul poate realiza gestul evantai cu întregul braț. Mărcile kinezice (mișcarea și accentuarea dinamică a brațului) sunt astfel amplificate și mult mai sugestive. Analiza sintactică a gestului chemării receptorului cu ajutorul brațului urmărește relația dintre braț-mână-degete, care trebuie să exprime congruență, pentru a sugera intenția de apropiere (imagine preluată din Desmond Morris, 1997). 2
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de la începutul lecției, este aceea de a-i trata cu respect și de a-i înțelege. Cele mai eficiente tehnici de persuasiune pe care profesorul le poate utiliza în interacțiunile cu elevii sunt: • intensificarea rolului de actor cu ajutorul intonației bogate, accentuării cuvintelor cheie, modulării vocii, strategiei tăcerii, expresivității mimicii și gesticii; • oferirea unor suporturi multiple de înțelegere a unităților de învățare și folosirea unui limbaj sugestiv (,,ar fi bine", ,,s-ar putea", ,,posibil", ,,se recomandă", ,,probabil" etc.); • stimularea motivației școlare și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesorii sunt moderni, în timp ce elevii sunt postmoderni. În acest caz, soluția este configurată de pedagogia postmodernă o pedagogie decentrată vizând marginalii care ,,nu înseamnă nici desființarea autorității și nici îndepărtarea profesorului devenit inutil, ci redefinirea autorității ca autoritate co-participativă și accentuarea laturii facilitator-ajutătoare a rolului de profesor"107. Contextul școlar devine scena unor schimburi și împărtășiri care pornesc de la inițiativele, dorințele, convingerile și dilemele elevilor, iar lecțiile sunt orientate și în funcție de curiozitățile și reacțiile elevilor. Remarcăm, astfel, în procesul instructiv-educativ încurajarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
motivele și intențiile folosirii comunicării nonverbale în interacțiunile umane. Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea (2004) sintetizează contribuțiile celor mai de seamă cercetători cu privire la funcțiile comunicării nonverbale: • Paul Ekman (1965) a identificat cinci funcții ale comunicării nonverbale: repetarea, substituirea, completarea, accentuarea/moderarea, contrazicerea; • Michael Argyle (1975/1988) ia în considerare patru funcții: exprimarea emoțiilor, transmiterea atitudinilor interpersonale, prezentarea personalității, acompanierea vorbirii, ca feedback; • Joseph A. DeVito (1983/1988) apelează la verbe în exprimarea funcțiilor limbajului corpului: a accentua, a întări, a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
D, E, H]; • formele stereotipe: neadaptare, nesiguranță, inexpresivitate [Anexa 4 C, H]; • trunchiul conturat cu linii difuze, întrerupte, îngroșate: ezitare, nesiguranță [Anexa 4 B, C, D]. În alcătuirea grupei profesorilor cu reactivitate scăzută la stres ne-au condus următoarele elemente: • accentuarea dimensiunii superioare: vivacitate intelectuală și spirituală, conștiință de sine, entuziasm, pasiune [Anexa 5 A, C, E, F, H]; • liniile curbe: semnifică sociabilitate, bunăvoință, blândețe, adaptare, jovialitate, entuziasm, exaltare [Anexa 5 A, B, C, D, E, F, G]; • ramurile simetrice și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
le întruchipeze profesorul în sala de clasă (partener, resursă, facilitator, evaluator, inovator, consilier, manager, specialist etc.); • presiunea termenelor limită, a numărului mare de cerințe din partea școlii și societății; • introducerea unei noi paradigme educaționale (educația centrată pe elev, școala pentru toți); • accentuarea segregării simbolice dintre școli (de elită și de periferie), dictată de integrarea elevilor cu cerințe educative speciale în învățământul de masă; • prezența conflictelor de rol (de exemplu: expert în domeniu partener al elevului, evaluator partener al elevului etc.); • neglijarea vieții
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
consilierii americane. În 1982 se înființează NBCC (National Board for Certified Counselors), care oferă teste standardizate la nivel național pentru certificarea consilierilor. Până în acest moment, NBCC a certificat în jur de patruzeci de mii de consilieri. Anii '90 constituie momentul accentuării interesului pentru aspectele etice, profesionale și multiculturale în domeniul consilierii. În 1995, ACA (American Counseling Association) și-a revizuit codul etic și a adăugat o serie de standarde practice. În lume nu a existat o preocupare pentru consilierea educațională înainte de
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
trece. Mai mult, experiența de lucru a clientului nu conține astfel de incidente înainte de începerea divorțului. În acest caz, consilierul va confirma dificultatea situației prin care clientul trece, utilizând abilitățile verbale și nonverbale de comunicare. De asemenea, încurajarea clientului prin accentuarea aspectelor pozitive ale experiențelor sale de muncă îl poate motiva pe acesta să se implice activ în procesul de consiliere în carieră. * Durata Durata situației poate avea un impact enorm asupra clientului, în funcție de caracterul său permanent, temporar sau recurent. Un
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
muncii la negru. * Supraocuparea anumitor segmente de populație (în special persoanele din categoriile de vârstă adulte), în condițiile în care economia parcurgea momente de recesiune. * Lipsa de experiență în câmpul muncii, care este, de multe ori, cerință obligatorie la angajare. Accentuarea fenomenului de șomaj în rândul tinerilor afectează acest grup al forței de muncă dar și comunitățile în general. Tinerii care nu își pot găsi un loc de muncă în conformitate cu nivelul de pregătire și aspirațiile lor vor fi descurajați și demotivați
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
forței de muncă. Astfel, numărul absolvenților de învățământ (în special cel preuniversitar), ale căror calificări obținute nu mai sunt cerute pe piața muncii, a crescut îngrijorător în ultimii ani. * Acordarea unei atenții sporite profilului practic al formării. Este absolut necesară accentuarea activităților de tip ucenicie la locul de muncă și a stagiilor de practică în întreprinderi. Deși noua legislație în domeniu (O.G. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, modificată și aprobată prin Legea 375/2003, noul Cod al Muncii
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
nou apărute pe piața muncii; * stimularea agenților economici pentru angajarea tinerilor absolvenți ai diferitelor forme de învățământ; * accesul la formare profesională finanțată din bugetul asigurărilor pentru șomaj al tuturor persoanelor în căutarea unui loc de muncă, înregistrate în evidența agenției; * accentuarea capacității de intervenție a serviciului public de ocupare în localități, zone geografice și perioade ale anului în care se înregistrează cele mai înalte niveluri ale șomajului. În acest sens: o dobânzile pentru creditele acordate întreprinderilor mici și mijlocii au fost
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
care analizează consecințele post-estetice ale receptării operei de artă contemporane este estetica comunicațională propusă de teoreticianul și artistul francez Fred Forest 34. Propunând această nouă formă de estetică, care să corespundă noilor cerințe de receptare și reflectare create în condițiile accentuării caracterului comunicativ al producției artistice, Fred Forest sesizează importanța conștientizării implicării active în analiza și critica societății contemporane, luând distanță față de presiunile economice impuse de forțele pieții de artă și față de sistemele instituționale. Având ca obiect de studiu "universul accesibil
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
își avea importanța sa în arta formalistă, câtă vreme una dintre funcțiile principale ale operei era aceea de a avea impact estetic. Contextul în care se propune arta conceptuală este "suportul lingvistic" care permite investigarea limbajului ca atare, în condițiile accentuării importanței informației artistice și a repudierii considerațiilor estetice formale. Arta nu se regăsește în obiecte, ci în completitudinea conceptului de artă propus de artist 168. Într-o altă scriere, Rolf Wedewer sesizează faptul că, în cazul artei conceptuale, procesul creativ
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
indicatorii de performanță" care ar da prioritate efectelor sociale în defavoarea calității artistice. În acord cu aceste tipuri de reprezentare a consecințelor înțelegeri practicilor colaborative ca practici artistice extinse, Claire Bishop constată că "turnura socială" din arta contemporană a dus la accentuarea rolului unei "turnuri etice" în critica de artă. Astfel, în multe dintre cazurile în care artiștii lucrează cu grupuri de participanți, măiestria și egocentrismul aplicate în realizarea proiectelor ar elimina posibilitatea dezirabilă a colaborării consensuale. Dând exemplul activităților inițiate de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
se află într-o relație interdependentă cu contextele și condițiile istorice și sociale de producere a lucrărilor de artă, suntem confruntați cu o multitudine de abordări interdisciplinare care reactivează un regim postestetic al evaluării. Condiția postestetică a discursului teoretic presupune accentuarea dimensiunii critice în abordarea fenomenelor culturale și artistice. În înțelesul său tradițional, critica s-a dezvoltat ca gen specific în condițiile istorice, politice, culturale și instituționale care au contribuit la asigurarea statutului și valorii specifice artei în societate. În aceste
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
S.A.: ...fără a participa foarte mult la efortul general de a crea prosperitatea asta... M.I.: ...ceea ce îi adâncește complexul de inferioritate și resentimentul. Din cauza asta, cei care au participat la atentatele de la 11 septembrie erau oameni cu educație, occidentalizați. Dar accentuarea influenței elementului islamic în rândurile tinerilor de acest fel se leagă și de accentuarea, chiar inventarea unei percepții a diferenței ireconciliabile între Islam și Occident. S.A.: Sigur, cu cât sunt mai occidentalizați - într-un mod superficial și destul de traumatic, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
M.I.: ...ceea ce îi adâncește complexul de inferioritate și resentimentul. Din cauza asta, cei care au participat la atentatele de la 11 septembrie erau oameni cu educație, occidentalizați. Dar accentuarea influenței elementului islamic în rândurile tinerilor de acest fel se leagă și de accentuarea, chiar inventarea unei percepții a diferenței ireconciliabile între Islam și Occident. S.A.: Sigur, cu cât sunt mai occidentalizați - într-un mod superficial și destul de traumatic, fiindcă e centrat pe accesul la consum și e lipsit de un suport educativ și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
și scrierea cu eîn cuvinte precum ecou, efemer, ecran, educație, elan, epocă, elegie, coexistență, poem etc.; * scrierea cu m înainte de p și b, regulă explicabilă prin caracterul bilabial al celor trei consoane: împiedica, amplasa, împărat, bomboană, emblemă, combate, umbla etc.; * accentuarea alternativă, ca dublete acceptate în DOOM, 2005, a unor cuvinte precum: antic/ antic, acatist/ acatist, jilav/ jilav, trafic/ trafic, gingaș/ gingaș, profesor/ profesor etc.; * pronunțarea și scrierea, ca în limba de origine, a unor neologisme precum: loess, jeep, bluff, lied
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a limbajului, opusă funcției sale cognitive sau semantice" (Pierre Guiraud, apud Genette, 1994, p. 162), studiul fenomenelor lingvistice reperabile la fiecare nivel al limbii: la nivel fonetic/ fonologic modificări de sunete, sunete împrumutate, elidări ale unor sunete, lungiri de sunete, accentuări diferite, simbolismul fonetic etc.; la nivel lexical valorile unor arhaisme, regionalisme, termeni de jargon, formații sufixate/ prefixate, forme compuse, creații de cuvinte etc.; la nivel morfologic valorile stilistice ale tuturor claselor semantico-gramaticale, frecvența anumitor părți de vorbire în context etc.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tradiție, măcar istorii de succes ale cărților pentru copii." (Matei Martin, Florentina Sâmihăian editoare, coordonatoarea Colecției de carte pentru copii a Editurii ART, Dilemateca, anul VII, nr. 72, mai 2012) (m) "În funcție de uzul literar actual, normele actuale recomandă o singură accentuare la cuvinte precum !adică, !aripă, !avarie, caracter, călugăriță, doctoriță, duminică, fenomen, ianuarie, lozincă, miros, !regizor, sever, șervet, unic. La unele cuvinte mai vechi sau mai noi se admit variante accentuale literare libere (indicate în Dicționar în ordinea preferinței), cu unele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mai noi se admit variante accentuale literare libere (indicate în Dicționar în ordinea preferinței), cu unele deosebiri față de DOOM1: !acatist/acatist, anost/anost, !antic/antic, !gingaș/gingaș, !hatman/hatman, intim/intim, !jilav/jilav, !penurie/penurie, profesor/profesor, !trafic/trafic. Unele accentuări respinse de normă sunt inculte (butelie), în timp ce altele sunt tolerabile, nereprezentând propriu-zis greșeli, ci variante livrești, mai apropiate de unul dintre etimoane, uneori cu încercarea de specializare semantică sau de domeniu (caracter, fenomen), ori accentuări mai vechi (călugăriță, doctoriță) și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
profesor/profesor, !trafic/trafic. Unele accentuări respinse de normă sunt inculte (butelie), în timp ce altele sunt tolerabile, nereprezentând propriu-zis greșeli, ci variante livrești, mai apropiate de unul dintre etimoane, uneori cu încercarea de specializare semantică sau de domeniu (caracter, fenomen), ori accentuări mai vechi (călugăriță, doctoriță) și/sau regionale (bolnav, dușman)." (DOOM, 2005, pp. L-LI) (n) "Poate că acesta-i vestitul Ochilă, frate cu Orbilă, văr primare cu Chiorilă, nepot de soră lui Pândilă, din sat de la Chitilă, peste drum de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
persoana a III-a plural; rar = adjectiv/ adverb. 9 Cf. Dimitriu, 2004, p. 12; Turculeț, 1999, p. 16 ș.u.; Șerban, 1997, pp. 13-16 etc. 10 Vezi Iordan & Robu, 1978, p. 167 ș.u. 11 Cf. Iordan & Robu, 1978. 12 Accentuare conform DOOM, 2005. 13 Cf. Iordan & Robu, 1978, pp. 177-180. 14 Vocalele sunt "sunete sonore, regulate, muzicale, rezultate din trecerea nestânjenită, continuă a curentului de aer fonator prin cavitatea bucală" (Toma, 2004, p. 9). 15 "Vocalele [...] se definesc ca sunete
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
definite ca fiind entități de sine stătătoare, deosebindu-se unele de altele prin prezența anumitor caracteristici. În studiul politicii globale se recunoaște că menținerea comunităților politice se datorează pretențiilor de exclusivitate și că majoritatea acestora și-au format identitățile prin accentuarea diferențelor față de 'străini'. Grupurile au tendința de a se autodefini nu referindu-se la propriile lor caracteristici, ci prin excludere, adică prin comparației cu "Alții". Pentru unele comunități, "străin" și "inamic" a însemnat același lucru. Cu toate că nu toate identitățile reclamă
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a domiciliului, plecarea părinților la muncă în străinătate, toate se răsfrâng în comportamentul puberului. 2.2.1. Metodologie Perioada pubertății (10/11-14 ani) se caracterizează prin tipul său fundamental de activitate - învățare și instruire (teoretică și practică), dar și prin accentuarea diferențelor dintre sexe. Este vârsta la care se leagă prietenii, crește interesul pentru sexul opus, perioadă caracterizată printr-o sensibilitate emoțională; noțiunile abstracte sunt înțelese mai ușor prin perfecționarea gândirii. Pubertatea este vârsta speranțelor, pasiunilor ascunse, tinerii se descoperă și
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]