3,948 matches
-
dând în același timp senzația auditoriului că are deplina libertate de gândire și decizie"99. Philippe Breton înțelege prin manipulare "o acțiune violentă și constrângătoare, care-i privează de libertate pe cei care i se supun"100. Manipularea, în această accepțiune, se bazează pe o strategie centrală, prin care se încearcă reducția maximală a libertății auditoriului în ceea ce privește posibilitatea de a discuta sau de a rezista la ceea ce i se propune. Această strategie trebuie să fie invizibilă, întrucât, în caz contrar, influența
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
studiau în școli, o foloseau în justiție și în politică. Aristotel identifica drept agenți ai persuasiunii ethosul credibilitatea sursei, pathosul emoția și logosul argumentele raționale. Preocuparea pentru studierea acestui concept a continuat în epoca modernă și în cea contemporană. În accepțiunea lui Immanuel Kant, aceasta presupune mijloace de ordin subiectiv care acționează pentru obținerea adeziunii. În acest sens, persuasiunea presupune apelul la emoții general umane ca frica, compasiunea, mândria, mânia, rușinea. De multe ori, în literatura de specialitate, sensul termenilor persuasiune
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
moralitate sau echitate, se valorizează această ambiguitate pentru impunerea unui punct de vedere sau anularea altuia. Impunerea intensiunii "apare când vorbitorul pretinde că intensiunea folosită de el este singura corectă"107, în condițiile în care se pot identifica mai multe accepțiuni. Putem ilustra prin termenul de dictatură, care, odată aplicat unei stări de fapt, anulează orice dezbatere. În exemplul "Odioasa dictatură a căzut!"108 nu mai poate fi vorba despre o negociere asupra sensului și realității celor spuse. Conceptul de odios
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
9 Ibidem, p.121. 11 8 pentru prima dată România și Uniunea Sovietică semnau un document care recunoștea starea de pace dintre cele două țări și avea la baza principiile Societății Națiunilor. În România semnarea acestui document a avut o accepțiune pozitivă. Ministrul de externe român G.G. Mironescu prezenta motivele care au condus la semnarea Protocolului de la Moscova: întărirea alianței care exista între România și Polonia, gruparea statelor cuprinse între Marea Baltică și Marea Neagră în scopul garantării păcii, o anumită clarificare a
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
9 Ibidem, p.121. 11 8 pentru prima dată România și Uniunea Sovietică semnau un document care recunoștea starea de pace dintre cele două țări și avea la baza principiile Societății Națiunilor. În România semnarea acestui document a avut o accepțiune pozitivă. Ministrul de externe român G.G. Mironescu prezenta motivele care au condus la semnarea Protocolului de la Moscova: întărirea alianței care exista între România și Polonia, gruparea statelor cuprinse între Marea Baltică și Marea Neagră în scopul garantării păcii, o anumită clarificare a
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
aceste "națiuni" studențești s-au prefăcut în "comunități de opinie", pe măsură ce studenții de proveniență și fundal lingvistic similare se solidarizau ideatic în cadrul dezbaterilor scolastice ce frământau viața universitară. Națiunea drept "comuniune de opinie" a concurat, astfel, în uzanțele universităților medievale, accepțiunea națiunii înțeleasă drept "comunitate de origine". Cu timpul, Greenfeld reperează definitivarea acestei prime permutări semantice: trecerea de la sensul I ("comunitate de origine") la sensul II ("comunitate de opinie"). Consacrarea noului înțeles poate fi datată cu exactitate ca intrându-și în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
III, națiunea ca elită reprezentativă pe plan eclezial, politic și socio-cultural, la o formă embrionară a sensului IV, națiunea ca popor purtător al suveranității. Analiza conținutului petițiilor semnate de Inocențiu Micu-Klein indică faptul că episcopul unit a operat cu două accepțiuni diferite ale termenului de "națiune". K. Hitchins (1987) reperează o tranziție de la semantica lui natio ca elită eclezială înspre o înțelegere mai inclusivistă a "națiunii" ca o "comunitate solidară prin origini comune, obiceiuri și religie" (p. 39). Petițiile inițiale adresate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
concret ceea ce L. Boia numește "mitul dinastic" (Boia, 1997, p. 239). Vom deosebi între două concepții ale noțiunii de dinastie: i) o înțelegere strictu sensu, de familie de suverani ai cărei membri se succed neîntrerupt la conducerea statului; ii) o accepțiune mai puțin strictă, de dinastie simbolică. Vom urmări cum cele două concepții converg înspre configurarea ideii de "dinastie națională" românească. Prima cărămidă a construcției dinastice a fost așezată de B.P. Hasdeu. În fruntea avangardei gândirii romantice, Hașdeu elaborează un "splendid
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aflate în opoziție unele cu altele, care conferă interpretări diferite unei aceeași Weltanschauung. Revenind la concepția marxistă, avem de-a face cu o singură realitate, dar care este distorsionată de diferitele interpretări care i se acordă. În viziunea lui Mannheim, accepțiunea negativă a ideologiei ca distorsionare a realității este eliminată odată cu anularea ideii existenței unei ordini unificate a lumii, a unei realități singulare care atrage interpretări diferite. Acesta este momentul în care se realizează trecerea de la concepția particulară, la "concepția totală
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
astfel de înțelegere a ideologiei, chiar dacă pare generală și neutră, încearcă în fapt să se constituie într-o explicație alternativă la cea care conferă ideologiei în tradiție marxistă caracterul negativ: "Acolo unde comentatorii nemarxiști au reținut dubla conotație peiorativă asociată accepțiunii metaforice inițiale a termenului, ei au generalizat-o și au oferit o varietate de explicații suplimentare pentru distorsionarea sistematică a cunoașterii și manipularea interesată a convingerilor, pe care vor să le sugereze atunci când caracterizează drept ideologii anumite sisteme simbolice orientate
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
de astăzi o constituie drogurile. Fie că e vorba de : tutun, alcool, prafuri magice de la ,,magazinele de vise ,,pastiluțe cu efect halucinant sau droguri mai puternice toate acestea au consecințe grave asupra organismului și a psihicului. Termenul -drogare mai multe accepțiuni. Cu alte cuvinte drogul este o substanță solidă,lichidă sau gazoasa, a cărei flosință se transformă de obicei în dependența. Cea mai gravă consecință a consumului de droguri .Mulți adolescenți încearcă din teribilism și apoi totul devine un obicei.Pe
Opreşte-te azi, până nu e prea târziu!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Siminciuc Stefania, Roxana-Ioana Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1989]
-
conștient sau inconștient dualitatea materie - spirit, Întruchipată În realitatea concretă prin dualitatea trup suflet. Această comuniune extraordinară exprimată prin mișcare a fost anticipată de Paulescu care susținând importanța sufletului (energie vitală) ca agent vital al existenței (duh de viață În accepțiunea biblică) spunea că sufletul: se hrănește cu senzații (percepute prin organele de simț); se manifestă prin emoții (teamă, bucurie, plăcere, satisfacție); se exteriorizează prin sentimente (iubire, prietenie, ură, indiferență); se traduce prin comportament și atitudine. Astfel comportamentul ar fi forma
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
într-o bună măsură în deceniul care a urmat. NEW JOURNALISM Sintagma a fost folosită în mod public de scriitorul Tom Wolfe în titlul unei culegeri de articole cu același nume, dar semnificația exactă este greu de stabilit, datorită diferitelor accepțiuni atribuite, precum și diferitelor orientări ce au ajuns să fie plasate în aria acoperită de acest termen umbrelă. Un detaliu important a fost, pe lângă implicare și o intenție fermă de investigare a resorturilor și motivațiilor, adoptarea unor tehnici din scrierea creativă
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
globală. Globalizarea poate fi văzută (Glynn, Sutcliffe, 1992) ca extinderea relațiilor capitaliste de producție sau ca interdependența crescută în cadrul sistemului economic mondial. Procesele de tranziție postcomunistă intră în prima categorie, iar accesul universal la informație - în a doua. În prima accepțiune a termenului, globalizarea presupune existența unei singure economii globale, cu politici macroeconomice globale (Glynn, Sutcliffe, 1992). Evident, o asemenea politică macroeconomică se bazează pe așa-numitul „consens de la Washington”1; globalizarea se identifică cu un set de politici liberale rigide
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
dacă etapele delimitate au un caracter ciclic), o fază însă departe de a se desfășura într-un mod unitar. 5.2. Diamantul lui Portertc "5.2. Diamantul lui Porter" Porter (1990) apreciază că avem două fundamente microeconomice ale competitivității (în accepțiunea de productivitate): sofisticarea strategiei și operațiunilor companiilor, respectiv calitatea mediului de afaceri microeconomic. Sofisticarea strategiei și operațiunilor companiilor este corelată cu stadiul de dezvoltare națională din statul-gazdă. Porter identifică patru astfel de stadii: - economie bazată pe factori - firmele exploatează factorii
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
încadreaz] în ceea ce înțelegem în mod obișnuit prin moral]. Hobbesienii susțin c] drepturile decurg din constrângerile necesare asigur]rii cooper]rii reciproc avantajoase, chiar și atunci când aceast] cooperare înseamn] de fapt exploatarea unor indivizi de c]tre alții. Totuși, în accepțiunea să curent], morală susține c] activit]țile reciproc avantajoase trebuie s] respecte în primul rând drepturile celorlalți indivizi, inclusiv drepturile acelora care nu se pot ap]ra singuri. Poate fi avantajos pentru cel puternic s] îl fac] pe cel slab
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
slab sclavul s]u, dar acesta are prioritate în c]utarea drept]ții. În mod normal, consider]m c] obligațiile noastre morale sunt înt]rite și nu sl]bite de vulnerabilitatea celorlalți. Avantajul reciproc nu poate constitui baza moralei în accepțiunea ei curent] deoarece exist] principii morale anterioare urm]ririi avantajului reciproc. Bineînțeles, acest apel la morală cotidian] ne poate induce în eroare. Esență abord]rii hobbesiene este c] nu exist] obligații naturale și c] nu exist] „o diferenț] moral] real
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
individul a f]cut exact ceea ce a dorit s] fac] (și-a urmat voința proprie). Aceast] obiecție afecteaz] egoismul psihologic, care, în loc s] constituie o teorie empiric] surprinz]toare prin ins]și concluzia c] suntem întotdeauna motivați de egoism (în accepțiunea obișnuit] a cuvântului), nu face decât s] atribuie „motivației egoiste” un sens nou și chiar derutant. În aceast] nou] interpretare, acțiunea are o motivație nu atunci și numai atunci cand individul este motivat s] fac] orice consider] el c] este spre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mijloc. 5) Holismul ecologic Anterior, s-a menționat c] orice etic] de natur] s] ne orienteze atitudinea fâț] de mediu poate fi considerat], la modul cel mai general, o etic] a mediului. Termenul de „etic] a mediului” poate avea uneori accepțiuni mai restrânse. Uneori este utilizat pentru a indica o etic] ce confer] valoare moral] altor indivizi decât ființelor umane, constituind astfel o bâz] solid] pentru revendic]rile morale ale ecologiștilor. Din aceast] perspectiv], etică vieții este o etic] a mediului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu implic] valori și, prin urmare, nu sunt decizii etice. Bebelușii, copiii de vârst] mic], persoanele cu deficiențe mintale, cei în com], bolnavii de Alzheimer ș.a.m.d. sunt, de asemena, incapabili de a lua decizii de ordin moral. În accepțiunea lui Fox, toate aceste ființe nu pot fi considerate membre ale comunit]ții morale. În consecinț], în conformitate cu logică să, animalele nu sunt singurele ființe pe care comunitatea moral] le poate folosi dup] cum dorește: „subdezvoltații mintal” sunt, de asemenea, țint
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
doar o surs] temporar] de salariu. De cealalt] parte a acestei imagini sumbre, se afl], totuși, reînnoirea accentului pus pe noțiunile de rol și responsabilit]ți ale angajatului, una dintre acestea fiind loialitatea fâț] de companie. Loialitatea are aici dou] accepțiuni: angajatul poate avea, prin natura meseriei sale, obligații speciale fâț] de companie, dar și compania are, la rândul ei, obligații fâț] de angajat. Este periculos ins] s] accentu]m concepte precum loialitatea f]r] s] clarific]m mai întâi faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar avea consecințe mult mai grave decât continuarea ei. Acest punct de vedere este totuși departe de adev]r. Pentru a vedea de ce este așa, cred c] ar fi util s] introducem un sens tehnic al termenului „r]zboi”. În accepțiunea comun] a termenului, un atac la care nu exist] r]spuns militar poate fi considerat r]zboi. Dar, pentru scopul acestei discuții, vom presupune c] un r]zboi implic] atacuri ale ambelor p]rți, una împotriva celeilalte. Termenul „conflict” poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]spuns militar poate fi considerat r]zboi. Dar, pentru scopul acestei discuții, vom presupune c] un r]zboi implic] atacuri ale ambelor p]rți, una împotriva celeilalte. Termenul „conflict” poate denumi fie un atac sau un r]zboi, în accepțiunea pe care noi o d]m termenului. Obiectivul principal al politicii de descurajare nuclear] este prevenirea pierderii sau compromiterii suveranit]ții și independenței unui stat, în prmul rând prin prevenirea atacurilor îndreptate împotriva acelui stat (atacul este cea mai probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nedescriptiviste. Acestea se deosebesc prin mai multe c]i, mai mult sau mai putin înșel]toare (Hâre, 1985b). Se spune c] descriptiviștii susțin c] judec]țile morale sunt adev]rate sau false, pe când nedescriptiviștii neag] acest lucru. Deoarece exist] o accepțiune valabil], dup] cum vom vedea, în care nedescriptiviștii pot folosi termenul „adev]rât” cu referire la judec]ți morale, acest mod de a vorbi complic] problemă. La fel și folosirea termenilor „cognitivism” și „noncognitivism”, insinuând c] primul face și al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a vorbi complic] problemă. La fel și folosirea termenilor „cognitivism” și „noncognitivism”, insinuând c] primul face și al doilea nu face, ne permite s] știm c] și alte judec]ți morale sunt adev]rate. C]ci, din nou, exist] o accepțiune valabil] în care nedescriptiviștii pot permite acest lucru, dup] cum vom vedea. La fel de înșel]tor este modul ontologic de a face distincția, spunând c] descriptiviștii susțin c] în lume exist] calit]ți și fapte morale, pe când nedescriptiviștii neag] acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]