96,467 matches
-
similitudini; predomina însă diferențele, mai ales în punctele în care textele noastre detaliază cauzele răului și metodele de remediere. Dacă publicului canadian i se oferă doar cititul în cărți, în stele sau în palmă, cel românesc pare mai pregătit să accepte pitorescul suprarealist al asocierilor: vrăjitoarele spațiului tradițional românesc "dezleagă de frică, de răsăritura, boala copiilor, de argintul viu", "rezolva cazuri de cununii legate, făcut de urît", "lucrează cu magie albă", "cu magie albă, neagră", "cu plante", "cu talisman", "lucrează cu
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
apără pe dl. președinte, cât din spaimă difuza că urmașul sau ar putea fi cine știe ce dement! Merg mai departe și spun: primejdiile sunt la fel de mari. Pentru că a proteja impostura lăcomiei drapate în haină democrației e tot atât de grav că și a accepta proliferarea discursului extremist. Sunt uluit că oameni în toată firea pot fi duși de nas cu atâta ușurință, după ce-au trecut prin sinistra experiență iliesciană. A invocă necesitatea păstrării la putere a actualei găști așa-zis "democratice" doar de
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
traducător și prozator helvet al generației de mijloc (s-a născut în 1958, în Valais), părea să dețină cîteva din atuurile majore ale cîștigătorului, într-un spațiu cultural (cel romand) nu o dată parcimonios în elogii și dificil în a-și accepta (dar și în a-și construi) particularitatea: "literatură de expresie franceză", pentru care tăcerea, adică tocmai "ceea-ce-e-de-nespus" în limbă, este consacrată ca topos de mai bine de un secol. Pîinea de tăcere - prin aluziile, de o violență cu greu reținută
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
asta din pricină că ultimele două decenii ale picturii lui Corneliu Baba au fost tocmai o asemenea oglindă, adică o cronică a disperării și un șir de avertismente. Dar acum nu prea sînt semne că înlăuntrul conștiinței noastre, individuale sau de grup, acceptăm privirile severe și vocile neprefăcute. "Coșmarele nopților de bătrînețe, mărturisește artistul în jurnalul său, cu o astfel de voce neprefăcută și cu un sentiment în care luciditatea, împăcarea și melancolia se amestecă în doze sensibil egale, readuc monștrii goyești din
Corneliu Baba, în absența aniversării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17413_a_18738]
-
și "ca un avertisment ămpotriva a ceea ce acest cuvânt poate ănsemna an franceză: ănfrăngere. An după an, din promisiuni an neămpliniri și din speranțe an dezamăgiri, spectrul ănfrăngerii se conturează la orizontul României. A ne lamenta privindu-l pasivi, a accepta că pe o fatalitate faptul că, ăntr-o zi, ne-ar putea zdrobi sub teribilă lui greutate e cel mai mare deserviciu pe care al putem face țării și nouă ănsine". Din numărul inaugural, cel mai interesant material ni s-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
lichelele" din partid...Să-i amintim exegetului sau o vorbă, anca una, a lui Amiel, din Fragments d'un journal intime: Există două feluri de orgoliu: unul an care te-aprobi pe tine ănsuti, celălalt an care nu te poți accepta. Acesta din urmă este probabil cel mai rafinat". De ce să nu presupunem că "sofisticăria", "falsele argumente" ale lui Cioran - daca săntem dispuși a le taxa ca atare - pleacă tocmai dintr-o nemulțumire de sine sinceră și nu neapărat publicitară? Dintr-
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
presa literară, cu poeme și eseuri, în 1919, A. L. Zissu, care întemeiază, la București, ziarul evreiesc, de accentuată coloratura sionista, Mîntuirea, îl invită pe Fundoianu să-i devină colaborator, ca redactor. Tentația a fost prea mare pentru a nu acceptă, mai ales că, în acest fel, scăpa de provincie, mutîndu-se în Capitală. Aici, la Mîntuirea, începe să scrie despre multiplele chestiuni ale iudaismului, continuate la publicații de acelasi profil precum Hatikvah, Lumea evree, dar și în altele trecînd de aceasta
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
pe dl Constantinescu în 1996, când, în pofida tuturor evidentelor și a bunului-simț, l-a numit consilier pe fiul d-nei Zoe Petre, motivând că popularitatea îl îndreptățește la orice abuz, mă întreb ce altceva decât nerușinarea și ciocoismul îl fac să accepte numirea propriului cumnat că prefect de Argeș? Aceeași arie o cântă, vai, însăși doamna prim-ministru, simpatică, de altfel, Măriucă Vasile. Cu aplombul lui Ludovic al XIV-lea, dar și cu țâfna despletita a madamei Bovary, vocea blondă din alcovul
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
sînt deductibile din sensul de bază, ar trebui studiate și indicate în dicționare: în cazul dat, s-ar evita astfel mai ales riscul de a fi luată în serios explicația formelor de adresare cetățene! cetăteanco! - pe care e greu de acceptat că le-am putea folosi pur și simplu pentru o persoană "al cărei nume nu-l cunoaștem".
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
Nimeni nu-și pune problema ce se rezolvă cu asta. Nici macar ministerul cu pricina, care ori e condus de niște imbecili, care nu și-au dat seama până acum că au nevoie de unsprezece autocamioane, ori de niște ticăloși, care acceptă astfel să intre într-un joc primejdios. De la adăpostul conturilor în dolari, al benzinăriilor și al firmelor de import-export pe care le administrează cu măiestrie, politicienilor români le vine greu să conceapă că în România se poate muri de foame
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
Prostia este, după Marin Tarangul, folositoare: Dacă o recunoaștem că pe un dat, pentru că e omenească prin excelență, ea ne poate ajuta; și ne poate ajuta, în primul rînd, să scăpăm de forma ei rigidă, de vanitatea prostiei. Dacă o acceptăm că pe o valoare cu adevarat omenească, ea însăși se transformă și începe să alunece limpezindu-si părțile opace. Dacă nu, ea rămîne rigidă; și atunci, prostia ei nu ne mai ajută. Atunci cînd rămîne rigidă, prostia se numește stupiditate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
din Kosovo." Ceva mai reținut, Dumitru Tinu scrie "este important, e un succes să ai președinția OSCE, dar să nu facem din țînțar armăsar". Pentru directorul ADEVĂRULUI semnificația deosebită pe care o atribuie președintele Constantinescu faptului că România a fost acceptată în unanimitate nu e deloc deosebită: Evident că e unanimitate, întrucît hotărîrile se iau la OSCE prin consens (adică fără voturi împotriva, numai în unanimitate). Extraordinară este pentru Dumitru Tinu șansă care i se oferă României de a dovedi că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
pentru că mi-a insuflat curiozitatea de a călători în teatru pe meandrele cărărilor lăturalnice înainte de a reveni la drumul principal ca să reevaluez descoperirile. M-a ajutat să privesc unde trebuie, să caut ceea ce nu e ușor vizibil și să nu accept răspunsuri prefabricate." O parte din drumul lui Andrei Șerban este dezvăluită și supusă analizei în cartea lui Ed Mentă. La 28 de ani, Șerban era un artist exilat. Călătoria teatrală americană începe în 1971, la teatrul La MaMa. Lucrînd la
Andrei Serban si lumea magicã by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17451_a_18776]
-
indiferent dacă valoarea actului artistic îl îndreptățește sau nu, breaslă artiștilor plastici a decis acum că cel care nu mai are atelier trebuie sancționat ontic, adică își va pierde calitatea de artist prin excluderea lui din statutul socio-profesional convenit și acceptat în viața publică. După cele două cazuri amintite mai sus, prin acțiunea împotriva lui François Pamfil, UAP inventează încă unul: sancționarea unui aspect economic nu numai prin soluții adecvate naturii lui, ci și prin represalii morale, administrative, profesionale și, în
O executie sumarã by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17452_a_18777]
-
an ORIZONT nr. 10, tema discuției la care al provoacă Mircea Mihăieș și Horia Patapievici este bătrânețea. Pentru altcineva, curiozitatea cuadragenarilor pentru o experiență anca departe de ei ar fi părut o nedelicatețe. D-lui Paleologu subiectul ai place și accepta bucuros să vorbească despre el, fiindcă e de părere că modul cum ămbătrăneste un om depinde de inteligență lui: "Prostii ămbătrănesc prost. Asta e clar. Fiindcă se cramponează de ceea ce li se pare lor minunat, adică tinerețea". Trecerea anilor nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
anumita naivitate infatuata care are hazul și farmecul ei ("la tineri infatuarea merge bine, la bătrâni e odioasa!"), dar odată cu maturitatea se câștigă alt tip de grație, melancolica, atunci când an trup ăncepe să se insinueze lent moartea. Dl Paleologu nu acceptă corectările artificiale ale acestui proces natural, la care recurg azi an special femeile și care le fac "să rateze șansă glorioasa de a deveni babă! Fiindcă mai frumos și mai nobil lucru decât o babă nu există! Babele ajung la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
ce-am avut și ce-am pierdut" nu se transformă nici o clipă an lamentație, ăntregul interviu fiind o pledoarie pentru acceptare lucida: Dacă bătrânul nu-și exagerează ambiția de a părea anca valabil că mascul - ceea ce este ridicol -, și dacă acceptă starea lui de om bătrân, dacă o acceptă cu un anumit stil, cu o anumită cochetărie stilistica, reușind să asume și o oarecare majestate, un caracter august, e bine. El ar trebui să ăncerce să dobândească aceste calități. Dar daca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
se transformă nici o clipă an lamentație, ăntregul interviu fiind o pledoarie pentru acceptare lucida: Dacă bătrânul nu-și exagerează ambiția de a părea anca valabil că mascul - ceea ce este ridicol -, și dacă acceptă starea lui de om bătrân, dacă o acceptă cu un anumit stil, cu o anumită cochetărie stilistica, reușind să asume și o oarecare majestate, un caracter august, e bine. El ar trebui să ăncerce să dobândească aceste calități. Dar daca ăncearcă prost, e pierdut. Dacă n-are talent
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
intruși. Contractul ăncheiat ăntre Fundațiile Regale și Mateiu I. Caragiale la 19 ianuarie 1934 privea predarea manuscrisului până la 25 mai al aceluiași an, sub amenințarea unor penalități. ămprejurarea că un scriitor așa de grijuliu cu ultima formă a scrisului sau acceptase un termen scurt ne lasă impresia că el consideră a avea anca foarte putin de lucrat la carte. Cum Sub pecetea tainei este o narațiune cu sertare, autorul ar mai fi putut-o ămbogăti cu alte episoade, ansa ținând seama
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
avea anca foarte putin de lucrat la carte. Cum Sub pecetea tainei este o narațiune cu sertare, autorul ar mai fi putut-o ămbogăti cu alte episoade, ansa ținând seama de ăncetineala cu care scria, de termenul pe care-l acceptase, ănclinăm a crede că intenționa să sfârșească românul cu episodul Lenei Ceptureanu, dus an acel moment ăntr-un punct ănaintat. O ănsemnare văzută de Perpessicius conținea trasarea de portrete personajelor Mielușica și Baronul Flaimic, de unde logic rezultă că aceștia urmau să
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
de rigoare), Ionesco exclama patetic: ăE pentru totdeauna...a (787). Mai poate să scape, dacă va comite vreo infamie, că generalul Pétain, al consolează Cioran. Ionesco:ăMai șanț speranțe, deciă. Doi români cu umor. Profund neserioși. Ionesco, regretând că a acceptat să fie academician (905). Avea și de ce, dar numai după primul Ionescu, din Nu, din Cântăreața cheala. După cum a evoluat mai ăncolo, a avut ce a meritat. Cam de dupa Rinocerii semăna, bucățică ruptă, a academician". Sau:"Alți câțiva români. Scrie
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
lui de hârtie, sau la București mă cătarăm pe fotoliul sau, inventând cele mai năstrușnice și stupide diminutive. Lui E. Lovinescu să-i susuri la ureche 'tăticontule', ideea mi se pare acum deliranta. Nu și atunci. Nu și lui: mă accepta pesemne că pe pisică noastră persana, Djala (adusă cu avionul de Cella Delavrancea din Egipt), prin blană căreia își trecea mâna când scria la birou. Cu condiția să nu-l surprindă cineva, cu toate că întreaga casă știa că locul Djalei, acordat
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
unui stat discreționar, a cărui ambiție supremă pare a fi aceea de a-i batjocori și de a-i persecuta la nesfârșit. A cădea în capcana petițiilor, a revendicărilor și a ăprotocoalelor" mai mult sau mai putin relevante înseamnă a accepta să fii părtaș, cu inconștiență, la un șir de fraude care, pe termen, lung, se vor întoarce împotriva ta. Nostalgia statului-uger și a presedintelui-tătuc se cultivă mai ales prin astfel de stratageme politice. Intrând în acest joc, guvernanții de azi
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
structurile complicate ale primei mișcări. ăntelege ansa cam ce este melancolia de toamnă despre care tot vorbim când vine vorba despre Brahms. Vom mai auzi, probabil, numele oaspetelui spaniol (din Țară Bascilor) care a ănteles să se alăture necazurilor Filarmonicii, acceptând banderola albă purtată de toți instrumentiștii. Ei deplâng conjunctură nefavorabilă an care și cultură muzicală se află pe meterezele nesfârșitei noastre tranziții. 1999-2000. Notate pe filă albă, lucioasa, a unui program de sală al Orchestrei de Cameră Radio, datele extreme
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]
-
de faptul că și el, profesorul, e o parte a opiniei publice pe care o alarmează adversarii manualului de la Sigma. Dar se pare ca pe cei care subsemnează condamnări ale acestui manual o anxietate de tip paternalist ai ămpiedică să accepte că discernământul nu se termină la ei. Probabil că nu peste mult timp tot acest scandal al manualelor alternative ai va face pe mulți să roșească sau să compună o literatura a justificărilor târzii, daca nu cumva, vom fi, ca
Pestele cu cap de Motoc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17508_a_18833]