2,739 matches
-
bruscă și melodia reîncepe de undeva mai jos și din nou, aceeași alternare nebună a sunetelor înalte cu pauze și reînceputuri tumultoase, într-o simfonie fascinantă, produsă de un singur om cu o singură muzicuță. Pășesc într-o lume minunată, acompaniată de sunetele extraordinare. Intru într-o pădure strălucitoare, sunt înconjurată de creaturi luminoase care se adună în jurul meu, mă ating încercând să înțeleagă din ce sunt făcută. Conversăm, ne atingem, râdem împreună fără să pronunțăm cuvinte într-o limbă anume
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
aruncă o privire de control după care pare să capete o postură semi indiferentă, semi atentă. Facem cunoștință, îmi exprim admirația pentru grădină și pentru munca lui foarte apreciată de Jose și îmi răspunde cu o nouă privire jumătate ascunsă acompaniată de un mârâit vag. Am învățat de-a lungul călătoriilor că obi ceiurile europene nu sunt aceleași cu ale indigenilor din America de Sud așadar ignor aparențele și continui să-mi exprim aprecierea, plus dorința de a învăța câte ceva de la o persoană
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
simt nimic, îl golesc fără să-mi definesc o senzație anume și mă întorc la locul meu. Fiecare trece prin același procedeu apoi suntem din nou cufundați în liniște, înconjurați de fumul de mapacho. Eric începe să cânte un icaros, acompaniindu-se la tobă, apoi continuă cu câteva icaros-uri, unul după celălalt. Sebastian cânta și el, apoi Cindy acompaniindu-se la charango Sunt în continuare cu o minte foarte clară, îl simt pe Udita drept „punct solid” în adunare și mă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
trece prin același procedeu apoi suntem din nou cufundați în liniște, înconjurați de fumul de mapacho. Eric începe să cânte un icaros, acompaniindu-se la tobă, apoi continuă cu câteva icaros-uri, unul după celălalt. Sebastian cânta și el, apoi Cindy acompaniindu-se la charango Sunt în continuare cu o minte foarte clară, îl simt pe Udita drept „punct solid” în adunare și mă relaxez ascultând muzica stranie în negura nopții. Udita scoate câteva sunete armonioase ușoare din când în când și
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
o baie și ascultând legende despre sirene care locuiesc în apele liniștite, apar seara în fața unor pescari care se aruncă în apă după ele și dispar pentru totdeauna. Dis-de-dimineață, a doua zi, plecăm către o cascadă undeva pe un deal, acompaniați de un ghid care știe drumul mai bine decât Cindy. După cam patru ore prin soarele ucigător, ajungem într-o pădure răcoroasă, urcăm un perete abrupt și ne pierdem brusc în strălucirea și huruitul unei perdele de apă înalte de
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
unor prietene de suflet: Karen Juggins, pentru sfaturile înțelepte și pentru inima deschisă în fiecare moment; Laura Moldoveanu, pentru încurajări animate și găzduirea în prima călătorie. Gratitudine profundă domnului profesor Gheorghe Neagu și doamnei profesoare Aurelia Neagu, care mi-au acompaniat firul vieții chiar de la început, în calitate de prieteni și mentori, și fără de care această carte nu ar fi apărut. Mii de mulțumiri doamnei profesoare Maria Croitoru pentru interesul, timpul și efortul depus în corectarea prezentei scrieri, și domnului profesor universitar doctor
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
foarte multe albume cu muzică creștină, o parte din sumele strânse din vânzarea lor folosindu-le în diferite proiecte sociale în cadrul mai multor asociații și fundații: ADRA, Fundația Alinare, Biserica A.Z.Ș. Bethel-Buzău, Bodeștijud. Neamț dar și alte proiecte. Acompaniați la pian de tânărul Damian Vlad, tinerii din grupul vocal Elogio au fost extraordinari. De asemenea, pe aceeași șcenă a interpretat laude la adresa lui Dumnezeu și solistul Cătălin Gâțan, care, cu vocea sa puternică, a reușit să-i trezească și pe
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
merg la adunarea premilitarilor; − Da, bădie Costică, se vede bine de aici, mergi fără grijă; − Am încredere în tine că ești fată isteață, încheie Costică și plecă cu Gheorghiță spre școală. în urma lor a rămas Lențâca mai mare peste grădinărie, acompaniată de corul orăcăielilor de broaște. Dând atenție sporită misiunii de pază și supraveghere, Lențâca lasă animalele să-și vadă de păscut și se îndreaptă către drumul ce taie capetele de șes cu loturi de fânețe ale oamenilor. De-a lungul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la libertatea lor » Apoi se interpretează de către violonistul Gheorghe Gheorghiu , Balada, de Ciprian Porumbescu, bucurându-se de o puternică admirație din partea auditoriului. Cea de-a treia piesă, a fost din opera eminesciană, intitulată « Sara pe deal » interpretată de Costică Abaci, acompaniată de cele două viori, ce a creat în sufletele auditoriului emoții și plăceri rare, de o sensibilitate deosebită. După terminarea aplauzelor la piesa mai susamintită, o voce din sală se impune cu un anunț deosebit de îmbucurător pentru tineret. Directorul școlii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
perceptive : auzul. La finele articolului, semnatarul lui propune niște urechi de cauciuc capabile să reziste acestui zgomot insuportabil. Zgomotul a făcut mereu parte din partitura stradală a cotidianului. Caragiale pare deodată să sesizeze că dina- mis mul vieții urbane este acompaniat de tot mai mult zgo- mot. Nota bene, autorul a crescut în tumultul levantin, în zumzetul capitalei, satul cu liniștea lui patriarhală nu-l interesează și nu rezonează o clipă cu el. Când a devenit acest zgomot insuportabil ? O lectură
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
subliniază prin accent ironic. Prima serie integrează sintagme precum „impresiile miri- fice”, „un potop de impresii și amintiri”, o colecție admi- rativ- exclamativă de locuri comune pe care le debitează conaționalii. Intemperanța este consubstanțială spiritului lumii caragialești și declamativul este acompaniat adesea de exclamativ : „Ah, mamițo ! Menuetul lui Pederaski... mă-nnebunesc !”. Cea de-a doua serie este mai interesantă pentru că privește un anumit tip de literatură sentimentală a amintirilor privilegiind momentul regăsirii locului natal, implicit al copilăriei ca vârstă de aur
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
semnificativă transfor- mând cuvântul „român” prin reduplicarea acestei con- soane, „rromân”, într-un mârâit. Dar să ne întoarcem la B, avem două cazuri în care B-ul își face zgomotos intrarea în scenă pentru a crea un efect sonor care acompaniază o deformare semnificativă : B care ia locul consoanei V în cuvântul Popor și același B care înlocuiește consoana V în pronunția eronată a dictonului latin, Vox Populi, Vox Dei, ca „Box Populi, Box Dei”. Cuvântul „popor” este pre- zent în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cel politic. Un anumit tip de a face oratorie vehiculând grandiosul, un trăirism congestionat împrumută tropii specifici curentului literar pentru a-i reinvesti și aici ne află în proximitatea clișajului ca punere în scenă a unei exorbitări retorice. Gesticulația care acompaniază acest retorism s-a pierdut, sunt puține spre mai deloc înregistră- rile unor discursuri parlamentare. Poate că oratoria dezechi- librată a personajelor caragialiene nu ar mai părea doar un exercițiu estetic de deformare. Filmul avea să evidențieze peste puțin timp
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de soarele blând al Ieșilor. Eram cu toții la fel, ne diferențiam doar prin notele de la examene și nicidecum prin "țoale, celulare, merțane" etc. Când trăgeam câte un chef, o făceam "lată" cu câteva pahare de "molan" de 5 lei litrul, acompaniate de hamsii marinate tot de 5 lei și o pâine mare, de același preț, fără spirtoase, droguri, kenturi. La fel de minunați erau și dascălii, străduindu-se, în limita "indicațiilor" și a opreliștilor de tot felul, să ne învețe o istorie cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Seara am participat la un inedit ospăț, unde ni s-a servit "curanto", specialitate pe bază de carne de vită, porc și pasăre și fructe de mare, puse într-o groapă acoperită cu pietre încinse în foc. Am savurat-o acompaniați de "milcao" turte din cartofi și faină și "chicha" suc de mere proaspăt ieșit din teasc. A doua zi de dimineață am pornit în explorarea pădurii virgine din Parque Nacional Chiloe, rezervație forestieră de 43.057 hectare. Clima umedă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mulatru, îmbrăcat în livrea, care ne-a oferit câte o cupă de șampanie, prezentată pe un platou de argint. A fost o "decolare" de clasă, urmată de un dejun de 5 stele cu caviar, somon fumé, cremă de sparanghel, stroganoff, acompaniate de excelente vinuri și... am adormit. Nu știu cât timp a trecut, dar la un moment dat, trezindu-mă, am tras puțin perdeaua pentru a privi "afară". Ce-am văzut m-a determinat să trag perdeaua rapid la loc o furtună cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și îmbunătățirea raporturilor cu emigrația. Nu era nimic nou, dar le-am solicitat colaborarea și le-am atras atenția că intenționez ca împreună să și concretizăm sarcinile primite din centrală. Ulterior acestei întrevederi, am trecut la inspectarea clădirii Consulatului General, acompaniat de primul colaborator și administrator. Construcția, situată în cartierul Laranjeiras (Portocalii), la poalele binecunoscutei stânci Corcovado, era impunătoare, cu o arhitectură studiată, plăcută, răsărind albă ca o insulă într-o oază de verdeață. Pentru toate aceste motive făcea parte din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de la brazilieni cum se alege un restaurant bun pe șosea acolo unde sunt multe camioane parcate înseamnă că mâncarea e "pe cinste". Că e așa aveam s-o constat chiar în drum spre Curitiba și gratarul servit de "tio Nelson", acompaniat de ceapă și ardei copți pe plită, nu l-am uitat nici astăzi! Într-un restaurant cu rodizio, de obicei la intrare, pe perete, sunt prezentate două secțiuni una a unei vaci, alta a unui porc, zonele "anatomice" fiind clar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
aici câștigându-se și pierzându-se peste noapte sume uriașe. De reținut că alături de Eva Peron, Ali Khan,Orson Welles, John F. Kennedy puteau fi întâlniți printre locatarii de la Copacabana Palace și fostul rege al României, Carol al II-lea, acompaniat de "Duduca", Elena Lupescu! Aflați în exil, după 4 ani petrecuți în Mexic (1940-1944), cei doi aveau să se transfere la Rio de Janeiro, unde vor rămâne până în octombrie 1947, când vor pleca în Portugalia. În hotelul Copacabana Palace avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în vedere importanța Flandrei, economică și politică, în cadrul Belgiei, vizitei i s-a acordat o importanță specială, oaspetele fiind primit de președintele Emil Constantinescu și fiind delegat să-l însoțească permanent Ulm Spineanu, ministru de stat, ministrul reformei. L-am acompaniat la aeroport, la sosirea oaspetelui, făcând și serviciile de translator. De la aceasta vizită, în afară de discuțiile politice și tehnice de rigoare, îmi amintesc de două momente unul plăcut, altul neplăcut. Cel plăcut a fost inaugurarea cu acest prilej a fabricii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ferestre mari prin care parcă pătrund valurile, e o încântare, mobilierul vechi, soba de teracotă și mica bibliotecă, îmbiindu-te la conversație. Să mănânci aici un "caldo de mariscos", "cipironi a la plancha", "anillos de calamar", un dorado sau lenguado, acompaniați de un "blanco" uruguayo, argentino o chileno, e o desfătare. Jose Ignacio e o oază de pace și frumusețe, lipsită de aglomerație, poluare și mașini care gonesc, inscripțiile pline de farmec din fața caselor pescărești avertizându-te: "Aici nu gonește decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
lucraserăm În plină arșiță a deșertului, uneori chiar uitând să mâncăm și să bem apă, nu ar fi fost posibilă fără o rezervă de energie pe care nu știam că o posedam. O energie ce părea nelimitată, care m-a acompaniat În condițiile de lucru cele mai grele, când nu există nici siguranță, nici confort. Luându-mi rămas-bun de la colegii cu care Închegasem o prietenie solidă, o camaraderie care durează și azi, am simțit pe umăr o atingere blândă, gestul inconfundabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
sunau ca lacrimile sau ca stropii de ploaie, transmițând În același timp o suferință sfâșietoare. În ziua În care am aflat vestea morții mamei ploua. Să fi fost o coincidență? După Electra am făcut două călătorii importante, În ambele fiind acompaniat de Priscilla. Prima a fost În Bali și Japonia, iar a doua În Brazilia. Pe urmele lui Artaud Doream să am un contact direct cu arta balineză pe care Artaud o diviniza În scrierile sale. La Începutul anilor ’70, Bali
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
baza unei structuri ritmice repetate, corul răspunzând spontan schimbărilor de energie propuse de fiecare solist aflat În interiorul cercului. De câte ori am asistat la o reprezentație de teatru de umbre (wayang), prima imagine m-a impresionat cel mai mult: umbra copacului vieții, acompaniată de o melodie simbolizând răsăritul soarelui, apărea Înaintea reflecțiilor produse pe ecran de păpușile numite kayon, În licărirea flăcării aprinse de partea cealaltă a ecranului. Apoi toate păpușile care participau În povestea Ramayanei erau scoase și prezentate ca umbre magice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
cei trei ani ai directoratului meu. Formând un număr magic, directoarea vorbește cu Opaschi. Iliescu tocmai dădea să plece În Africa, dar, din simpatie pentru maestru (adică eu), Opaschi va face tot posibilul, deși nu ne promite, să-l putem acompania pe președinte nu până-n Africa, dar măcar până la Otopeni și pe drum, În mașină, să avem ocazia să-i spunem ce ne doare. „Puteți ajunge În curte la Cotroceni În zece minute?“ Zis și făcut. „Cum vă descurcați cu tehnica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]