3,107 matches
-
victorioase În cel de al doilea război. Discriminarea socială a Înlăturat brutal o bună parte a intelectualității, din viața politică, din cultură, Învățământ, din aparatul administrativ, al ordinei publice și din oficiile de opinie În mase. A fost pusă sub acuzare Întreaga armată care a participat la Campania din răsărit de la mareșal până la ostaș. Dacă adăugăm și rudele apropiate deopotrivă Încriminate rezultă că majoritatea populației naționale a fost exclusă din sistemul funcțional al statului. În locul celor repudiați, români, devenise firesc să
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
teatrului de scandalul de la București, în care fuseseră implicați conducerea și artiștii, cu montarea Revizorului lui Gogol, spectacol suspendat după numai trei reprezentații, la solicitarea expresă a ambasadei URSS și din dispoziția, la fel de expresă, a conducerii de partid. Capul de acuzare erau "aluziile" la realitățile contemporane sovietice, dar și de la noi. I-am onorat pe minunații artiști cu o recepție, după spectacol, la ambasadă. Păstrez ca sfinte relicve o fotografie cu Toma Caragiu făcută cu acest prilej și o plachetă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
pentru raporturile românilor cu străinii și păstrarea secretului de stat, orice abateri fiind drastic sancționate cu privarea de libertate, pierderea locului de muncă, pedepse pe linie profesională și de partid etc. În Ministerul Afacerilor Externe angrenajul urmăririi, suspiciunii, delațiunii, falsei acuzări funcționa perfect, aidoma celebrei scene din "Timpuri Noi", în care Chaplin, strivit de automate, funcționează și el, în final, ca un automat. "Banda rulantă" și "malaxorul" Cooperativei "Ochiul și Timpanul" funcționau permanent, "pe verticală și orizontală", de la portar la ministru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
din Sevilla", ci și de cooperatorii cu ochi albaștri, ca șoferul subsemnatului. În afară de cunoscutele "variațiuni" cu relațiile neprincipiale, cu acțiunile protocolare cu persoane din emigrație, cu cadouri primite..., Don Basilio, respectiv șoferul..., mai introduce două noi și inedite "capete de acuzare": în unele situații, Săvescu A. pleacă în excursii cu soția (ex. la 15 octombrie a fost la Ligua și Valparaiso în interes personal) și a luat diurna, informând la MAE că a fost în interes de serviciu. (NB: 1. Ligua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ar fi fost "Tovarăși nu trageți de sfoară"!) Se pare că răposatul, conform presei austriece, ar fi fost șeful "filialei pentru Europa Occidentală" a "Cooperativei" și că știa multe despre conturile în valută ale lui Ceaușescu! Un alt cap de acuzare din "Dosar": În perioada când s-a aflat în Austria (12-17 MARTIE 1986) a stabilit că a avut loc la televiziunea austriacă o emisiune de circa o oră... Emisiunea a fost transmisă în luna FEBRUARIE a.c. și a fost concepută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ar fi trebuit, desigur, să le cerem sfatul, dar că ei apreciază atitudinea noastră de "tineri" cinstiți, Nu s-a întâmplat însă nimic, eram prea neînsemnați, nimeni nu ne-a mai luat în seamă, nu s-a mai repetat nici acuzarea familiilor noastre. Mândri, credeam că vom fi arestați, că vom fi cercetați, schingiuiți și poate condamnați la moarte. Anonimatul ne-a dezamăgit. * Refugiul îl găseam lesne în cărți. Pe la doisprezece ani aveam deja idoli, modele. Trăiam cu speranța că la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în revistă întreaga clasă. Negustorul ne-a recunoscut îndată, arătându-ne cu degetul: "ei sunt, ăștia, amândoi, sunt sigur". Fără nici o explicație, am fost duși "cam pe sus" la cancelaria directorului. În lipsa acestuia, secretarul a asistat la punerea noastră sub acuzare, procedură foarte simplă: comisarul ne-a întrebat dacă am fost la bijuterie, dacă am cumpărat un elefant, în ce scop, de unde am avut bani și pentru cine am luat bijuteria. Am fost atât de cavaleri încât am refuzat cu încăpățânare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
despre abuzurile „poliției legionare” și nu eu voi contesta că în multe locuri s-au făcut greșeli serioase. Pentru a se vedea însă în ce fel toate aceste greșeli au fost prezentate - umflate și speculate în folosul cauzei, adică al acuzării legionarilor, pentru deformarea adevărului - cred potrivit să amintesc de unul dintre cele mai semnificative „abuzuri strigătoare la cer” ale legionarilor și de reacțiunea lui Antonescu. La începuturile iernii 1940 (deși cred că era mai degrabă în luna Noiembrie decât în
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
că „este necesară apariția curentelor literare burgheze... și au adus injurii trupelor sovietice”. Procesul din 1958 are și surprizele lui: Georgeta Naidin - care a participat la toate întâlnirile „grupului Covaci-Labiș” apare, surprinzător, nu în boxa acuzaților, ci în cea a acuzării. Este martorul principal al acuzatorilor publici. La pagina 11 a sentinței se precizează că Georgeta Naidin (devenită prin căsătorie Dimisianu), actualmente directoare a editurii Albatros, are declarație susținută și semnată în fața instanței, la filele 195 și 202 vol. I și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
că nu cunoscuse pînă atunci dedesubturile afacerii Dreyfus, că dosarul îi fusese pus la dispoziție de prietenul său, senatorul Scheurer-Koestner, și că în prezența acestui monument de nedreptate, simțea că era de datoria sa să prezinte lumii actul său de acuzare... Uita însă că din primele momente se făcuse trîmbițașul nevinovăției lui Dreyfus în marele cotidian din sudul Franței, "Dépêche de Toulouse": nu numai că denunța aici eroarea judiciară comisă, ci numea fără ocolișuri pe adevăratul vinovat care, după părerea sa
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ureche, lupta să învingă această obstrucție pasivă a suveranului și suspenda orice măsură militară. În crescendo-ul recriminărilor, în sfera mea modestă de acțiune, eram adesea împroșcat cu noroi de către unii corifei al partidului liberal (în așteptarea faimosului discurs de acuzare al domnului Ion Brătianu către Maiorescu: "Ați pierdut trenul", respins de urmarea imediată a evenimentelor: mobilizare rapidă, intrarea în Bulgaria, o pace și mai rapidă, precum și recunoașterea drepturilor noastre prin Tratatul de la București...). Această agitație publică din România, chiar dacă uneori
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
simpatică a unei vârste mai tinere, însă îndepărtată, ireală, pierdută în negurile amintirii." Cei mai mulți foloseau împortivă-mi o altă noțiune, care prin falsificare a luat, în critică, un înțeles peiorativ. Afirmau că judecățile mele sunt "subiective". Atât de vehementă devenise această acuzare, încît și prietenii erau intimidați și convinși, iar unul din ei mi-a propus formula consolatoare că "îmi fac din subiectivitate o obiectivitate". Însă la mijloc era numai o neaprofundare a principiilor estetice, curentă în critica noastră. Este absolut admis
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și a răscolit sate, propovăduind cuvintele dumnezeiești ale Sfintei Scripturi. „Dumnezeu este pretutindenea de față, în ceruri și pe pământ, în adâncuri și în nemărginitul spațiu al Universului.” (Sf. Grigorie de Nissa) La proces, Părintele Nil Dorobanțu, din boxa de acuzare, refuzând să răspundă judecătorului, a strigat: „Înapoia mea, satană, piei, necurate!”. Sub această cămașă din câlți de cânepă bătea o inimă de român. Tatăl său a fost general, iar el ofițer care a participat la războiul sfânt împotriva bolșevismului. Se
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
puteri noi și credință în biruința adevărului legionar creștin. De la Închisoarea Văcărești am fost transportați la temnița Galaților pentru a fi judecați de Curtea Marțială a Diviziei 21 Infanterie. După un timp de detenție în temniță, am ajuns pe băncile acuzării. Procesul s-a judecat fugar, deoarece sentința era dinainte pregătită. Am avut mai mulți avocați în apărare, printre care și Radu Budișteanu, comandant legionar, fost ministru secretar de stat, avocat de mare valoare. Acesta a fost cel mai curajos, incisiv
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și susținând cauza noastră pe linie legionară, arătând că nu acești tineri au înființat Frățiile de Cruce, ci Corneliu Zelea Codreanu, Ion Moța, a căror oseminte zac la temelia statului de mâine. Și nu a exagerat. Noi, cei de pe băncile acuzării, vom lupta împotriva comunismului la el acasă, și vom muri până peste depărtări de margine răsăriteană, apoi în apus, până la Budapesta și Praga, pentru recuperarea Ardealului de Nord dăruit Ungurilor, fără lupte, de către „căzătura morală” Carol al II-lea și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
6. Imediat după ocuparea teritoriului național de către trupele bolșevice, legionarii împreună cu alți români aflați în exil au format Guvernul Național de la Viena și au continuat lupta împotriva cotropitorilor. 7. Tribunalul Internațional de la Nürnberg, prin comisia de Anchetă, a scos de sub acuzare Mișcarea Legionară. 8. După al doilea Război Mondial, Mișcarea Legionară a colaborat cu Biserica Catolică din Apus pentru ajutorarea refugiaților români urmăriți de comuniști. 9. Din anul 1949, Mișcarea Legionară a colaborat militar cu Statele Unite, Franța și Marea Britanie pentru dezrobirea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
responsabilitate, starea de lașitate care derivă de aici otrăvind toate proiectele personale. Apare rușinea de sine și individul se condamnă pentru eșec. Se conturează astfel complexul de eșec, este dramatizat eșecul personal, situațiile sunt abordate cu o stare de angoasă, acuzare de sine, autopersecuții. Idealizat, acest complex se leagă de puritatea morală, de umilință, de concepția că prin comportamentul personal, prin altruism, păcatul poate fi răscumpărat. În forma supracompensată, persoana nici nu bănuiește existența complexului, este mândră de sine, nu încearcă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
interceptate de Securitate. În 1958 Noica este închis împreună cu V. Voiculescu, Dinu Pillat, Sergiu Al-George, Al. Paleologu, Vladimir Streinu, Theodor Enescu. La 31 decembrie 1959 S. este convocat la Securitate și i se propune: dacă acceptă să fie martor al acuzării în procesul privind „lotul intelectualilor mistico-legionari” va fi lăsat în libertate; dacă nu acceptă va avea un loc în boxă alături de prietenii săi. Cere trei zile de gândire. Ce urmează este o frumoasă și emblematică parabolă morală, povestită în Autobiografia
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
după îndemnul părintelui arhimandrit Serafim Man”, duhovnicul său. În cele trei zile de gândire se duce la tatăl său pentru a-i cere părerea. Tatăl, un bătrân înțelept, îl ascultă cu atenție și îi răspunde că acceptând să fie martorul acuzării va avea zile liniștite și nopți cumplite, iar dacă nu va depune mărturie împotriva prietenilor săi, va avea nopți liniștite și zile teribile, așa că nu are de ales. S. a înțeles numaidecât raționamentul tatălui și îndemnul de a se purta
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
iar dacă nu va depune mărturie împotriva prietenilor săi, va avea nopți liniștite și zile teribile, așa că nu are de ales. S. a înțeles numaidecât raționamentul tatălui și îndemnul de a se purta curajos. Refuză propunerea de a fi martorul acuzării și, în consecință, este inclus de Securitate în „lotul mistico-legionar Noica-Pillat”. E judecat și condamnat la doisprezece ani muncă silnică pentru crima de uneltire împotriva orânduirii statului. Trece prin închisorile de la Jilava, Gherla, Aiud, până în august 1964, când este eliberat
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
sătucul de lângă Hunedoara, unde locuiam noi3. Socru-meu era invitat la noi, Împreună cu șeful lui. Acolo am cântat „colinde legionare”: „O, ce veste minunată!”, „Trei păstori se Întâlniră” și altele (râde - n.n.). De râsul lumii, ce să mai... Capetele de acuzare astea au fost. Pentru asta, eu, fiind recidivist, am primit 20 de ani. Socru-meu 15, cumnatu-meu 15, părintele Tarcea 254, mi se pare, a și murit la Aiud. Asta a fost... Deci, ați luat 20 de ani pentru „O
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
reproșat: „Ți-au fost mai dragi ei decât noi, așa că stai cu ei”... „Dați-mă În judecată că n-am vrut să colaborez cu Securitatea.” „Nu pentru așa ceva, Îți găsim noi ție destule.” Și mi-au găsit două capete de acuzare: anume, că În perioada contrarevoluției din Ungaria din 1956, la Leordina ascultam În grupuri aparatul de radio și ne manifestam intenția de a organiza și la noi o contrarevoluție. Eu În perioada aia eram militar... Ei nu s-au prins
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și ele băgate În lot - și printre ele și doamna de care vorbeam - au primit opt ani. Asta a fost cea mai mică pedeapsă din lotul nostru. Și În proces am aflat p-ormă că am avut cinci capete de acuzare: membru al organizației CNE, adică al Comitetul Național de Eliberare, traduceri și multiplicare de manifeste, tentativă de multiplicare a manifestelor, tentativă de a arunca În aer statuia lui Stalin din piața cu același nume, dețineri de muniție și armament. Astea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și ne iau cu duba și-atunci m-am revăzut cu colegii, pentru că eram În aceeași dubă și mergeam la proces. Cum a decurs procesul? Procesul a fost un simulacru... A avut loc la Negru Vodă... Au venit martori ai acuzării, a venit unu’ Dumitru Ganciu, țigan geamgiu din Frâncești, Vâlcea. Era mai În vârstă ca mine și era activist făcut... Și nevastă-sa a fost secretara ministrului Învățământului, a ajuns și ea cadru universitar. Și el a Încercat să-și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o să te cheme și pe tine ăștia, dar tu mă ai pe mine În spate. Eu te voi apăra pe tine”. Și zic: „Bine, domnule”... Eu sigur, Îl cred și pe ăsta... Când ajungem la proces, el ca martor al acuzării... I-a nenorocit pe ăia. Și vine la mine și zice: „Popa ăsta e cuminte, dom’le, nu trebuia băgat cu ăștia”... Da’ Îi zice procurorul: „Bă, da’ tu ai uitat ce declarații ai dat? Sau vrei și tu să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]