102,424 matches
-
dacă îți spun că (poate) dificultatea de a publica în presă este norocul dumitale?... Curaj. O să reușești. "Și, peste o lună, după ce îi releva, iar și iar, dificultatea criticilor literari de întîmpinare, care-și scot, periodic, volume de articole (Numai, adaug eu, Nicolae Manolescu a refuzat acest drum, lăsînd în periodice cronicile sale literare scrise timp de 32 de ani), îl sfătuia pe deziluzionatul său corespondent: "Eu am în vedere un volum inedit și unitar care să releve personalitatea lui Simuț
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
oprește, brusc, prin 1986, trei ani mai tîrziu prozatorul dispărînd în exitul tuturor durerilor și neputințelor sale. Dl Simuț n-a uitat gestul extraordinar al lui Paul Georgescu. I-a publicat, sobru adnotat, într-o succintă ediție, toate scrisorile primite, adăugînd o mișcător recunoscătoare prefață. Fapta îl onorează, reamintindu-ne tuturor celor ce i-am fost prieteni și l-am stimat mult, de personalitatea fermecătoare și cuceritoare a lui Paul Georgescu. Paul Georgescu, Învățăturile unui venerabil prozator bucureștean către un tânăr
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
instrumenta bagajul lexical al lucrărilor, cu enormul său potențial expresiv, în limitele unei gramatici coerente. Piatră, lemn, bronz, dintre care unul ( un relief adosat unui suport de lemn) nici nu pare a fi al lui Apostu, cărora li se mai adaugă un număr semnificativ de desene, sînt literalmente sufocate într-un spațiu mult prea mic, prea agitat și într-o contradicție profundă cu anvergura lucrărilor și cu respirația lor adîncă. Prin natura lor frustă, prin materialitatea nereprimată și prin urmele ostentative
Noul exil al lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17269_a_18594]
-
de materialele ingenue, neprelucrate, prelevate nemijlocit din natură, în special de lemn și de piatră, asupra cărora se poate interveni aproape organic, prin tehnici care au rămas, practic, neschimbate de la începuturile lor, cum ar fi cioplirea directă, sculptorul nu a adăugat realului forme noi, nu a civilizat amorful, ci doar a eliberat ceea ce materia însăși ascunde misterios în sine, ceea ce este înscris fatalmente în codul ei genetic. Prin vîrsta viziunilor sale și prin firescul desăvîrșit cu care se așază în lumea
Noul exil al lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17269_a_18594]
-
Manolescu și Gabriel Liiceanu sunt marii antisemiți români și după ce în același Le Monde se spune că nu avem voie să alăturăm (cu pioșenie) victimele gulagului victimelor holocaustului, acum, deci, mă simt tentat să rog, cu modestie, să-mi fie adăugat numele pe lista de "antisemiți". N-o fac fiindcă și în ghilimele cuvântul rămâne sinistru. N-o fac ca să nu-i jignesc pe prietenii mei evrei. N-o fac din respect pentru autori ca Vladimir Tismăneanu (a se citi, între
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
ale terapiei. Până în debutul acestui capitol cititorul nu realizează ce grad de realitate au ciudățeniile acumulate în primele două. Lucrurile se vor limpezi însă acum. Dar nu în întregime, căci, dovedind o deosebită cunoaștere a manierei de interpretare psihanalitică, autorul adaugă permanent noi straturi de semnificație, care reorientează ansamblul către o lumină mereu mai favorabilă înțelegerii. În fond, se știe, psihanalizele nu se termină niciodată. Ceea ce era ieri un adevăr de natură să despovăreze pacientul, mâine va deveni mai puțin adevărat
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]
-
satisfăcut să aibă posibilitatea să treacă prin toate volumele lui Nichita Stănescu într-o singură carte (antologia alcătuită de Alexandru Condeescu în 1985 e mult mai voluminoasă, cuprinde două volume, imposibil de găsit la bibliotecă împreună). Mai mult, Alex. Ștefănescu adaugă o serie de poeme puțin cunoscute din volumele postume Argotice (1992). Tînjiri după firesc (1993) și Cărțile sibiline (1995), volume alcătuite de Doina Ciurea și de alți apropiați ai poetului, apărute la edituri mai mici și deci mai greu de
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
construcții forestiere din Curtea de Argeș, atunci creată 1961 - intră la Facultatea de Filologie din Cluj, Secția limba și literatura română 1962 - debutează cu o poezie în "Contemporanul"" etc. O carte atât de bine gândită constituie la noi o raritate. Mai trebuie adăugat ceva: specialistul care a conceput antologia este Nicolae Prelipceanu. Poezia unui sceptic Nicolae Prelipceanu nu și-a schimbat foarte mult modul de a scrie, de-a lungul deceniilor. însă și-a schimbat atitudinea față de poezie. în volumul de debut din
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
a scrie. Nicolae Prelipceanu nu s-a complicat niciodată inutil. Deși este un filolog experimentat (sau poate tocmai de aceea), a mizat pe simplitate. Gheorghe Grigurcu a și comparat poezia sa cu "o strângere de mână scurtă, bărbătească". Trebuie să adăugăm însă că este vorba de o simplitate jucată. Poetul știe foarte multe despre poezie, despre comunicarea lingvistică în general, dar alege dintre toate posibilitățile de exprimare un limbaj direct, firesc, asemănător cu acela din viața de fiecare zi. Cu atât
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
oameni care au pierdut o patrie fără să găsească o alta. Un autor migrant nu e niciodată nostalgic, el doar scrie despre personaje nostalgice după țara de origine. 2. Pe hârtie ai două identități: română și canadiană. Sufletește, s-a adăugat și o a treia:cea din Quebec. Cum le împaci? În aparență se poate crede că între cele două sau trei, ar fi o stare conflictuală. În ce mă privește, singura perioadă când am simțit acea discrepanță între mine și
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
depășesc raționalul. Dacă la el apare aspectul pozitiv al tradiției, tu ai optat pentru unul negativ. La întrebarea: Cine a ucis-o pe Dina?», un adevărat fir roșu al romanului, răspunsul este: «Noi toți. Tradiția a omorât-o». Și, aș adăuga că a fost o dublă ucidere: nu numai fizică, dar și interioară. De ce această opțiune? Pentru multe femei care trăiesc într-o societate patriarhală, cum este încă cea românească, mai ales la sat, tradiția este o cămașă de forță, ceva
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
și prin tentativa, și ea programatică, de a restitui cărții calitatea, atîția ani pierdută, de obiect estetic, de formă artistică de sine stătătoare. Cu aproape doi ani în urmă, însă, mai exact, la sfîrșitul lui 1998, acestora li s-a adăugat încă o casă editorială care a reușit, într-un timp record, să se individualizeze net în peisajul românesc al producției de carte: Editura Brumar din Timișoara. Că ea s-a adăugat celorlate edituri este doar un fel de a spune
Cartea ca obiect estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17285_a_18610]
-
exact, la sfîrșitul lui 1998, acestora li s-a adăugat încă o casă editorială care a reușit, într-un timp record, să se individualizeze net în peisajul românesc al producției de carte: Editura Brumar din Timișoara. Că ea s-a adăugat celorlate edituri este doar un fel de a spune, un mod de inventariere sumară și mecanică, pentru că, în esență, Editura Brumar și-a găsit un spațiu de acțiune și o formă de exprimare absolut inconfundabile. Dacă în cazul celorlalte edituri
Cartea ca obiect estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17285_a_18610]
-
ale picturii sale, este o mărturie completă, uneori chiar supraabundentă, despre om și artist. Textele ample ale lui Paul Barbăneagră și Marcel Tolcea sunt însoțite cam de tot ce s-a scris în timp despre Oravițan, iar acestora li se adaugă un C.V. impresionant și o amplă galerie foto. Dacă autoportretul pe care Oravițan și-l face aici, ușor voluntarist și presărat din loc în loc cu pusee acute de narcisism, poate fi discutat, sau chiar este discutabil, calitatea albumului ca obiect
Cartea ca obiect estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17285_a_18610]
-
nerevăzute și neautorizate de profesor, constituie totuși o operă, pe deasupra dovedită ca vinovată de împrumuturi nemărturisite. Apoi, dl Dan Zamfirescu vorbește de tentativa profesorului de a crea un "sistem personal de metafizică, înrădăcinat deopotrivă în viață și în transcendență". Și adaugă decis: Putem spune, astăzi, cu certitudine, că a reușit! Și dacă pentru această reușită a ales altă cale decît a cărților scrise și tipărite, lăsîndu-i-o pe aceasta lui Lucian Blaga, Nae Ionescu nu înseamnă mai puțin în istoria filosofiei românești
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
oralitate apăsată de predare ("Va să zică, vedeți d-voastră, ființa în genere, ființa ca atare, este, ca să zic așa, nu definită, dar, în sfîrșit, încercuită oarecum prin faptul că asupra acestui ceva eu pot să fac afirmații.") Revenind la curs, să adaug precizarea profesorului că "prima problemă a metafizicii este aceea a ființei în genere". Merită, de asemenea, semnalat și punctul său de vedere în tratarea chestiunii substanței, în care, prin delimitarea sa, putem recunoaște o opinie originală: "D-voastră știți, nu
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
a alăturat dl Dan Zamfirescu, face treabă bună; cum ne-a obișnuit în edițiile pe care le-a îngrijit, de editor competent, adnotînd succint, dar eficient unele chestiuni pe marginea textului. A rezultat o ediție bună, căreia editorii i-au adăugat un supliment generos, notele de la acest curs luate, în acel an universitar, de dl Nestor Ignat. Nae Ionescu, Tratat de metafizică. Curs inedit stenografiat și transmis de Dumitru Neacșu. Ediție îngrijită de Marin Diaconu și Dan Zamfirescu. Cuvînt înainte și
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
țării să umilească, să bată măr și să zdrobească(sic!) alt segment. Iar după ce totul s-a sfîrșit așa cum știm, i-a adunat pe vandali și... le-a mulțumit zîmbitor, în văzul lumii întregi!!! La această performanță inegalabilă se mai adaugă, din păcate, ceva. Într-o țară care - începînd de pe la 1848 încoace - a fost practic inventată, proiectată, construită și așezată în rîndul lumii de intelectuali de toate formațiile, Ion Iliescu i-a etichetat insolent pe oamenii de cultură ai nației drept
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
discreditarea noțiunii de societate democratică, stimulată să penduleze în percepția publică într-o alternativă fără speranță: la o extremă haosul, bunul plac, liberul arbitru etc., la cealaltă, liniștea garantată de despotismul luminat - sinonim reciclat al paternalismului de tip stalinist. Să adăugăm războiul eficient împotriva ideii de economie de piață, a proprietății sacrosancte, inalienabile și garante a libertății individuale. Plus brevetarea ciocoismului post-comunist - întruchipat de neomiliardarii îmbogățiți pe spezele economiei-privatizate-de-stat. Pentru că în cursul celor două mandate (!) a aruncat România înapoi și ne-
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
Pavel Gheo, dar toți cei întrebați au fost de acord că "e foarte bun". Să-i reținem numele, pe care l-am dori și în paginile revistei noastre. *JURNALUL LITERAR a împlinit un deceniu de serie nouă, prilej cu care adăugăm la aprecierile și complimentele făcute de crema intelighenției române actuale, publicate în numărul din ianuarie, urările noastre colegiale și asigurarea că sîntem cititori fideli ai "revistei de opinie și atitudine intelectuală", în special pentru "recuperările" ei materializate și în volume
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
Memorii este, paradoxal, cartea cea mai citată - Lovinescu este, și nu în ultimul rând, propriul său comentator. Tocmai această latură este pusă discret în evidență - patronul Sburătorului și-a construit necontenit imaginea, nuanțele savuroase pe care el însuși le-a adăugat propriei personalități neputând lipsi dintr-o carte care îi este dedicată. Sub aparența unei simple monografii se ascunde un interesant decupaj al operei lovinesciene: citate lungi din cărți scrise în registre diferite dialoghează nestingherit, supravegheate cu fals ochi academic de
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
în condițiile în care "mahalagismul cultural" și "verbozitatea metisă" identificate de Camil Petrescu în literatura din a doua parte a secolului XIX cunosc o șocantă revitalizare din 1989 încoace. Țintelor de natură literară subliniate de Camil Petrescu li se pot adăuga cele de natură ideologică pe care le-a avut în vedere E. Lovinescu. Apelul la ordine și la rațiune a redevenit actual în confuzia de astăzi a valorilor artistice, morale și ideologice. Dacă ne întoarcem la esența concepției maioresciene asupra
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
e definirea, în același DEX, a cuvântului "bulevardist" (ceea ce dl. Cristoiu recunoaște singur a fi fost, măcar în perioada în care era directorul ziarului bulevardier "Evenimentul zilei"!) drept "derbedeu, haimana" (1996, p. 117). "Dicționarul de neologisme" (1978, p. 162) mai adaugă un sens: "om de nimic". Or, conform DEX-ului, prima semnificație a cuvântului "haimana" este "om de nimic"! (p. 442)! Și cu aceasta, cercul s-a închis! Pentru orice vorbitor de română, e greu de găsit o sinonimie mai desăvârșită
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
slujba tezei. Logosul îmbracă toate varietățile: monologul, dizertația, conferințele, discursurile, predica, omilia, caterisirea". Bun cunoscător al operei părintelui Galaction și experimentat editor al operei acestuia, dl. Teodor Vârgolici ne-a dăruit o bună ediție a acestui roman, avînd grijă să adauge, în final, o secțiune, bine aleasă, despre receptarea, în epocă, a cărții. Acest bun coleg al meu, Teodor Vârgolici, împlinește, acum, 70 de ani. Îmi revin în memorie cei douăzeci de ani de apropiată colaborare la Editura Minerva și îi
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
întrebat destul de sever: "Și ce citiți?" Și eu i-am răspuns, ce catastrofă! că-l citesc pe Dessila, și el a rămas tablou, nu-i venea să creadă, m-a și pus la insectar... Noroc că după două secunde am adăugat... și Doamna Bengescu... ochii i-au licărit într-un fel anume... crescusem, era mai bine... Citeam și literatură străină, ce se traducea curent... La Lovinescu mi-am corectat și cultivat gusturile... O.G.: Nu mai Dumneavoastră... Și critica, critica v-
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]