7,201 matches
-
multiple interpretări și prin extensie unei doze de indecizie, susținându-se, „împotriva epistemologiei neopozitiviste că, în științe, metaforele sunt implicate în elaborarea de concepte.” (Ducrot, 1996:381). 3. 5. Direcția de adecvare a limbajului la lume Ideea unor direcții de adecvare între limbaj și lume este propusă de Searle și Vanderveken. Astfel, pentru ei există patru direcții posibile de adecvare: a limbajului la lume; a lumii la limbaj, combinarea lor și inexistența lor. (cf. Moeschler, 1999:61 și Romedea, 1999:30
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
implicate în elaborarea de concepte.” (Ducrot, 1996:381). 3. 5. Direcția de adecvare a limbajului la lume Ideea unor direcții de adecvare între limbaj și lume este propusă de Searle și Vanderveken. Astfel, pentru ei există patru direcții posibile de adecvare: a limbajului la lume; a lumii la limbaj, combinarea lor și inexistența lor. (cf. Moeschler, 1999:61 și Romedea, 1999:30). Ne interesează, aici, prima variantă, anume direcția de adecvare a limbajului la lume. Aceasta se realizează la nivelul dimensiunii
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și Vanderveken. Astfel, pentru ei există patru direcții posibile de adecvare: a limbajului la lume; a lumii la limbaj, combinarea lor și inexistența lor. (cf. Moeschler, 1999:61 și Romedea, 1999:30). Ne interesează, aici, prima variantă, anume direcția de adecvare a limbajului la lume. Aceasta se realizează la nivelul dimensiunii referențiale a limbajului, situație în care limbajul se ajustează astfel încât, în raportarea sa la lumea reală, să o reprezinte pe aceasta într-un mod cât mai fidel cu putință. Vanderveken
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
la nivelul dimensiunii referențiale a limbajului, situație în care limbajul se ajustează astfel încât, în raportarea sa la lumea reală, să o reprezinte pe aceasta într-un mod cât mai fidel cu putință. Vanderveken, vorbind despre cuvinte și modul lor de adecvare la lucruri, va afirma că „scopul lor este de a reprezenta modul de a fi al lucrurilor în lume” (apud Romedea, 1997:30). Așadar, pe dimensiunea sa referențială, limbajul se potrivește lumii pentru a „o prinde” și a o face
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de a reprezenta modul de a fi al lucrurilor în lume” (apud Romedea, 1997:30). Așadar, pe dimensiunea sa referențială, limbajul se potrivește lumii pentru a „o prinde” și a o face accesibilă mai întâi locutorului și apoi interlocutorului. Această adecvare este intermediată de gândire și presupune, dacă nu o identitate atunci cel puțin o asemănare de formă sau structură între limbaj, gândire și realitate. Cu alte cuvinte, acestea sunt compatibile deoarece regăsim la fiecare nivel corespondențe între: cuvânt, concept și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
formă sau structură între limbaj, gândire și realitate. Cu alte cuvinte, acestea sunt compatibile deoarece regăsim la fiecare nivel corespondențe între: cuvânt, concept și lucru (obiect); propoziție, judecată și stare de lucruri; frază, raționament și relațiile dintre stările de lucruri. Adecvarea limbajului la lumea reală este relevantă întrucât receptorul unei intervenții discursive nu este interesat doar de înțelegerea acesteia ci poate într-o mai mare măsură de înțelegerea și cunoașterea realității la care aceasta se referă; de adevărul celor spuse cu privire la
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
intervenții discursive nu este interesat doar de înțelegerea acesteia ci poate într-o mai mare măsură de înțelegerea și cunoașterea realității la care aceasta se referă; de adevărul celor spuse cu privire la aceasta. 3.5.1. Corespondența, condiție semantică a adevărului Adecvarea limbajului la lume poate fi înțeleasă ca fiind corespondența dinte un enunț de tip asertiv și realitatea sau starea de lucruri la care el se referă, ca „adecvare materială”. Corespondență ce este o condiție semantică a cunoașterii sau adevărului, care
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
celor spuse cu privire la aceasta. 3.5.1. Corespondența, condiție semantică a adevărului Adecvarea limbajului la lume poate fi înțeleasă ca fiind corespondența dinte un enunț de tip asertiv și realitatea sau starea de lucruri la care el se referă, ca „adecvare materială”. Corespondență ce este o condiție semantică a cunoașterii sau adevărului, care este totdeauna relativ la un enunț. Frege spunea că năzuința noastră către adevăr este aceea care ne face să trecem dincolo de sensul enunțului, către referința lui, cu alte cuvinte
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Cum, de cele mai multe ori, ideile filosofice devin ipoteze științifice, tot astfel și ideile de mai sus sunt exploatate de științele socio umane, vorbindu-se de „metafora terapeutică” și „metafora ca mod de înțelegere a interacțiunii umane”. 4.4. Direcția de adecvare a lumii la limbaj În întrebuințarea performativă a limbajului, locutorul folosește limbajul raportându-se la lumea reală, nu atât pentru a o reflecta (deși această reflectare poate fi co-prezentă), cât pentru a o transforma, a acționa asupra ei prin intermediul interlocutorului
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
reflecta cât mai fidel cu putință, în întrebuințarea performativă lumea trebuie transformată, ajustată și potrivită limbajului. Prima are drept scop reflectarea lumii, a doua transformarea lumii, atât a „lumii psihocomportamentale” a interlocutorului, cât și a lumii reale, externe. Ajustarea și adecvarea lumii la limbaj reiese din exemplul de mai sus. Când locutorul enunță: „Închide, te rog, ușa!”, interlocutorul închizând ușa va transforma lumea înconjurătoare, pentru ca aceasta să se potrivească enunțului. Ideea unor direcții de adecvare între limbaj și lume este propusă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a lumii reale, externe. Ajustarea și adecvarea lumii la limbaj reiese din exemplul de mai sus. Când locutorul enunță: „Închide, te rog, ușa!”, interlocutorul închizând ușa va transforma lumea înconjurătoare, pentru ca aceasta să se potrivească enunțului. Ideea unor direcții de adecvare între limbaj și lume este propusă de Searle și Vanderveken. Astfel, există patru direcții posibile de adecvare: a limbajului la lume, a lumii la limbaj, combinarea lor, inexistența lor. (cf. Moeschler, 1999:61 și Romedea, 1999:30). Adecvarea limbajului la
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
locutorul enunță: „Închide, te rog, ușa!”, interlocutorul închizând ușa va transforma lumea înconjurătoare, pentru ca aceasta să se potrivească enunțului. Ideea unor direcții de adecvare între limbaj și lume este propusă de Searle și Vanderveken. Astfel, există patru direcții posibile de adecvare: a limbajului la lume, a lumii la limbaj, combinarea lor, inexistența lor. (cf. Moeschler, 1999:61 și Romedea, 1999:30). Adecvarea limbajului la lume este direcția specifică întrebuințării referențiale, asertive a limbajului, rolul acesteia fiind aceea „de a reprezenta modul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
direcții de adecvare între limbaj și lume este propusă de Searle și Vanderveken. Astfel, există patru direcții posibile de adecvare: a limbajului la lume, a lumii la limbaj, combinarea lor, inexistența lor. (cf. Moeschler, 1999:61 și Romedea, 1999:30). Adecvarea limbajului la lume este direcția specifică întrebuințării referențiale, asertive a limbajului, rolul acesteia fiind aceea „de a reprezenta modul de a fi a lucrurilor în lume”. Ajustarea lumii la cuvinte este o direcție proprie întrebuințării performative a instanțelor de discurs
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
cât și din partea profesorului) „se pot deduce trei tipuri de relații profesor-elev: * relații de tipul democratic (elevul nu mai este identificat cu un obiect pasiv, asupra căruia se acționează, ci devine un actor care se implică activ în alegerea și adecvarea în actul de instruire. Elevului i se acordă un anumit credit, în acord cu gradul său de maturizare intelectuală și spirituală, preluând secvențial din atributele clasice ale profesorului. Comunicarea pe direcția elevi profesor se va intensifica; se va cultiva ideea
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
interesul fundamental al statului de a-și maximiza puterea, este afectată de contextul imediat în care este elaborată și aplicată. Astfel că pozițiile statelor în sistemul internațional se modifică, balanțele de putere se modifică și ele, ceea ce necesită implicit o adecvare a politicii externe, în vederea interesului fundamental, la noile condiții în care se regăsesc. Iar reconsiderarea politicii externe a statului trebuie făcută având în vedere legile obiective ale politicii provenite din natura umană și nu principiile morale abstracte (așa cum sugerează idealismul
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
o metodă de estimare care evaluează impactul diferitelor variabile independente asupra probabilității unei variabile dihotomice de a lua valoarea 0 sau 1. Transformarea rezultantă este nonliniară, iar probabilitățile sunt limitate între 0 și 1” (Bergman et al., 2010, p . 119) . Adecvarea folosirii regresiei logistice ca metodă de studiere a guvernelor minoritare este demonstrată și de Strøm: modelele. Variabile Pentru a testa ipoteza I.1.Guvernele minoritare se vor forma mai degrabă în statele în care votul de neîncredere este simplu am
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
nicio restricție indiferent de nivelul de vulnerabilitate al resursei sau severitatea restricției impuse în plan intern angajaților proprii. 11. Principiul evaluării analiză critică și sistematică, realizată după colectarea datelor, cuantificarea lor calitativă și cantitativă și utilizarea informației obținute, pentru aprecierea adecvării proceselor și a eficienței sistemului luat ca întreg. 12. Principiul consecvenței auditorul rămâne fidel misiunii de audit, fapt ce se concentrează pe atingerea obiectivelor; aplică propria logică de gândire coerentă cu respectarea regulilor și principiilor pe baza cărora și-a
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
de management; identificarea interacțiunilor dintre procese, inclusiv a legăturilor cu alte procese exterioare a elementului auditabil care se desfășoară în afara organizației; capabilitatea managementului de a ține sub control procesele și interacțiunile dintre ele; gradul de funcționalitate și performanță; nivelul de adecvare a deciziilor luate în cadrul elementului auditabil și pentru acesta; Auditul este comandat de un beneficiar care are nevoie de informații pentru a cunoaște starea elementelor auditabile în vederea luării unor decizii. Informare managementului sau beneficiarului asupra stării elementului auditat este definit
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
să fie efectuate de către un auditor extern. 5.3.3 Componența echipei de audit este aprobată astfel încât să se asigure independența și imparțialitatea membrilor față de procesul auditat. 5.3.4 Documentele relevante ale SMC, inclusiv înregistrări, sunt analizate în vederea determinării adecvării. 5.3.5 Pentru fiecare membru al echipei se alocă activități specifice desfășurării auditului. 5.3.6 Documentele de lucru necesare efectuării auditului sunt pregătite. 6. RESPONSABILITATE ȘI AUTORITATE 6.1. Responsabilități generale 6.1.1 Proprietarii procesului țin sub
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
precoce specifice copiilor cu diferite grade și tipuri de handicap (Nauras, Lehtinen, Kainnunen și Salonen 1992). Din punctul de vedere al copiilor cu nevoi specia le, deficiențele multor programe adresate unor populații largi de copii au fost cauzate de lipsurile adecvării programelor la etiologia și formele de manifestare ale deficitelor copiilor. Cicchetti și Wagner (1990 pag. 246) adaugă că insuccesul unor programe de intervenție se datorește parțial, lipsurilor instrumentelor de planificare și evaluare convenționale, cărora "le lipsește adesea capacitatea teoretică și
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
suficient. Tocmai de aceea multe dintre omisiunile întâlnite în lucrările scrise ale copiilor deficienți de auz în curs de demutizare pot fi considerate ca neconcretizări verbale ale gesturilor. Sunt deci omisiuni efectuate în lipsa găsirii operative a echivalentului verbal pentru gest. Adecvarea predării la complexitatea noțiunilor și la capacitățile de învățare ale deficienților de auz se referă la ceea ce trebuie să știe profesorul înainte de a le preda o noțiune. Învățarea școlară este o învățare procesuală compusă dintr-o succesiune de faze. 16
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
Detaliile informaționale sunt selectate în funcție de interesul manifestat de elevi pentru acestea. 5.3. Informația este oferită în raport cu nivelul de înțelegere al elevilor. COMPONENTA 8 UTILIZAREA DE MATERIALE DIDACTICE Descriere: Unitatea de competență se referă la folosirea de materiale didactice pentru adecvarea conținutului informațional la nevoile instructiv educative. Elemente de competență 1. Identifică situațiile care necesită folosirea materialelor didactice 2. Selectează materialele didactice complementare 3. Utilizează materiale didactice CRITERII DE REALIZARE 1.1. Situațiile de învățare sunt analizate pentru a se identifica
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
distanță, Internet etc.) * Numărul posturilor la care se pot face căutările * Ergonomia ecranelor (ușurința rulării ecranelor până la informația dorită) * Accesul intelectual (descrierea ordonată) Bernard Calenge enumera calitățile pe care le are un OPAC: * Accesibilitate (în funcție de tipul bibliotecii și de beneficiari) * Adecvare (mesajele conținute de ecran) * Coerența (adaptarea limbajului propus de către program la vocabularul utilizatorilor) * Înțelegere (calitatea limbajului de comunicare) * Eficacitate (pentru găsirea informației dorită, mesajele ajutătoare trebuie să fie clare, pentru a înțelege greșelile făcute) * Fiabilitate (a „ghici" comenzile făcute de către
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
științifică, economică. 140. Care sunt tendințele actuale în managementul de bibliotecă? R: Managementul trebuie să devină un sistem flexibil de interacțiune a tuturor compartimentelor în vederea realizării de servicii eficiente de informare și documentare. Tendința americană constă în acordarea supremației utilizatorului, adecvarea la nevoile și dorințele specifice diferitelor categorii de beneficiari. Bibliotecile europene consideră prioritară tehnologizarea și marketingul. 141. Care sunt componentele unui sistem managerial? R: Analiza mediului și a potențialului instituțional * Analiza SWOT (Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări) * Analiza PAST
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
parteneriat educațional; * disponibilitatea pentru formarea continuă și pentru perfecționarea profesională. Competențele specifice au în vedere: * asimilarea conținutului științific propriu disciplinelor biblioteconomice, metodelor și tehnicilor de informare; * realizarea corelațiilor interdiscipinare ale conținuturilor; * actualizarea, prelucrarea, esențializarea, ilustrarea și dezvoltarea conținutului; * capacitatea de adecvare a demersurilor didactice la particularitățile colectivului de elevi; * formarea modului de gândire specific activității desfășurate; * capacitatea de autoevaluare, de realizare a feedbackului în dezvoltarea profesională. Metodica predării biblioteconomiei și științei informării are în vedere stabilirea obiectivelor pedagogice generale și specifice
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]