5,707 matches
-
în toate culturile o artă nobilă și sacră, încât toate panteoanele prezintă zeități ce vânează, vânătoarea are în zilele noastre o semnificație mai ambiguă. În sens pozitiv vizează concentrarea, acțiunea subtilă și strategia inteligentă, iar în sens negativ, violența și agresivitatea. Interpretarea depinde în mod fundamental de scenariu: - când cel ce visează urmărește o pradă, înseamnă că își atinge un obiectiv, dar și că are înțelepciunea de a aștepta, de a observa, întrucât vânătoarea cere răbdare și concentrare; - când este vânat
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
întreprinderi, unei școli etc.), a unui ministru sau a unui președinte trimite la relația pe care subiectul o are cu puterea. În funcție de scenariu, relația în cauză este armonioasă sau problematică. Visul poate compensa doleanțele reale. De exemplu, poate permite exprimarea agresivității, ostilității și a ranchiunii simțite în raport cu autoritatea. Dar șeful poate fi și o reprezentare simbolică a tatălui sau a mamei, un substitut parental ce reactivează prejudiciile suferite în copilărie. Când cel ce visează exercită în scenariul oniric rolul de șef
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
tinere), ceea ce constituie, în mare parte, semnificația sa negativă. Dinții pot fi clasificați în patru grupe, în funcție de proprietățile lor simbolice: - incisivii, care apar în prim-plan, sunt expresia deschiderii inimii (zâmbetul), renumelui și celebrității; - caninii, care sfâșie, sunt expresia ostilității, agresivității și ambiției; - molarii, care servesc la masticarea lentă și riguroasă, sunt expresia perseverenței și a solidității; - măselele de minte, care atestă maturitatea, sunt, după cum o indică și numele, expresia rațiunii și a cunoașterii. În studiul psihanalitic al stadiului oral, se
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
suptul inofensiv la mușcătura sadică. Apariția dinților, dându-i copilului puterea de a face rău (lui și celorlalți), determină mișcări afective distructive în a doua perioadă a stadiului oral, care este, din acest motiv, calificată drept sadic-orală. Dinții dezvăluie deci agresivitatea potențială sau manifestă a subiectului. În vis, ei exprimă tendințele ofensive, mai ales dacă cel ce visează și-i arată sau se servește de ei pentru a mușca. Colții animalelor au același sens de forță și exprimă puterea benefică ori
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
potențială sau manifestă a subiectului. În vis, ei exprimă tendințele ofensive, mai ales dacă cel ce visează și-i arată sau se servește de ei pentru a mușca. Colții animalelor au același sens de forță și exprimă puterea benefică ori agresivitatea morbidă. Spate Pentru că nu poate fi văzut de subiect, spatele reprezintă cuvintele sau acțiunile secrete, ascunse ori ipocrite. Ceea ce este făcut pe la spate este perceput ca o trădare («a lucra pe cineva pe la spate», «a pune cuiva ceva în spate
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
chiromanției, mâna dezvăluie personalitatea și chiar viața persoanei. Poate indica nevoia de a se cunoaște, de a-și afla viitorul. Mâna nu este întotdeauna binevoitoare, ea poate fi severă, poate lovi sau plesni. Pumnul este un semn de violență, de agresivitate, dar și de revoltă, de opoziție, de reacție la o situație. În sfârșit, ca orice altă parte a corpului, simbolistica se nuanțează în funcție de poli: mâna dreaptă acționează, mâna stângă este pasivă; mâna dreaptă dă, dispensează, mâna stângă primește, întâmpină. Degetele
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
o adresează altcuiva sau care îi este adresată; - inelarul, sentimentul, angajamentul și iubirea (este degetul pe care se poartă verigheta); - degetul mic, curiozitatea, cunoașterea, secretul («a avea pe cineva la degetul cel mic»). Unghiile, la fel ca ghearele animalului, dezvăluie agresivitatea subiectului. În vis, orice afecțiune a unghiilor (pete, fisuri, culoare ciudată etc.) poate revela lipsa de siguranță, de arțag, de combativitate a subiectului. Unghiile cu manichiura făcută semnifică seducția, folosită ca o armă de atac sau de apărare. Nas Nasul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
este mai ușor să treacă o cămilă prin urechile acului decât să intre un om bogat în Împărăția Cerurilor. Acul reprezintă măsurătorul sacru, trecerea inițiatică și le conferă experiențelor trăite o importanță nebănuită. Dar acul ascunde și o semnificație de agresivitate și are, din acest punct de vedere, aceeași simbolistică cu spinul (vezi acest cuvânt). Cât despre acul cu gămălie, el evocă amenințarea de a fi descoperit, prins în flagrant delict și sancționat. Cel ce visează se teme, poate, să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
plan psihologic, opoziția este un mod de a se afirma și de a separa interiorul de exterior. Bebelușul care mușcă sânul, copilul ce maltratează o jucărie, adolescentul care îi răspunde răstit părintelui sunt manifestări ale acestei puneri la încercare prin agresivitate. Este vorba de individualizare, de emancipare, de a deveni noi înșine. Turbarea, în schimb, exprimă faptul de a fi depășit, copleșit de emoții ostile sau de ură. Devine, prin urmare, aspectul negativ și obscur al mâniei, care distruge fără discriminare
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a provocat un accident rutier și în legenda fotografiei politicianului cu pricina să fie scris: „Pasibil de închisoare, după ce s-a suit beat la volan”. Atât legenda, cât și ilustrația trebuie să respecte reguli deontologice ferme. Altfel, ziarul câștigă în agresivitate și pierde foarte mult în credibilitate. Minciuna și falsul au picioare scurte. Presiunea timpului, stresul sau neatenția pot genera greșeli mai mult sau mai puțin grave. Oricât am dori, este cu neputință să le evităm. Important este ca aceste greșeli
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a spiritului, te îndeamnă să nu te mulțumești cu puțin și, înainte de toate, să-ți propui mereu pariuri serioase, îndrăznețe. Chiar dacă tânărul nu are un model, trebuie măcar să-l inventeze, depășind tentația măruntelor admirații: subtilitatea ușor ironică a lui Hurezean, agresivitatea ușor apelpisită a lui C.T. Popescu, cinismul violent și jignitor al lui Andrei Gheorghe. Modelul nu este o haină (de lucru sau de gală), ci un fel de a fi, o profesiune de credință. Ești ceea ce scrii Nu poți fi
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
voi iubi pân’la sfârșitul patului (1993; Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor), stă „sexul bărbatului acoperit cu plapuma nebuniei lui”. Metamorfoza limbajului urmărește nebunia sexuală, nebunia socială, „nebunia nesecată a lumii. Toate actele poetice stau sub semnul invenției, bizareriei, agresivității.” Iată câteva mostre din acel volum cu ecouri din Tudor Arghezi sau M. R. Paraschivescu („C-ai un umăr isteț și miștoc numai cute și rotunjoare/ Când l-aude izbit de cearceaf și dansând neica moare”), însă apropiat, ca stil
BANULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285612_a_286941]
-
spună: „Vreau doar să arăt cum într-o singură ființă aceste două stări sunt active și într-un echilibru relativ.” Într-adevăr, incontestabila deosebire dintre părți este totuși una relativă. De pildă, dacă la Dealu Ocna Antipa trăiește sub imperiul agresivității și al hazardului, dincolo, în Albala, maternei Felicia nu-i lipsește o anumită agresivitate a geloziei, după cum nu lipsesc nici accidentele ori catastrofele domestice. Deosebirea e că în timp ce la Dealu Ocna ele sunt grotești, la Albala sunt hazlii, burlești. Or
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
active și într-un echilibru relativ.” Într-adevăr, incontestabila deosebire dintre părți este totuși una relativă. De pildă, dacă la Dealu Ocna Antipa trăiește sub imperiul agresivității și al hazardului, dincolo, în Albala, maternei Felicia nu-i lipsește o anumită agresivitate a geloziei, după cum nu lipsesc nici accidentele ori catastrofele domestice. Deosebirea e că în timp ce la Dealu Ocna ele sunt grotești, la Albala sunt hazlii, burlești. Or, diferența dintre burlesc și grotesc nu este de ordinul opoziției, ci de acela al
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
slavonismului cultural, si in 1929 -Individualitatea limbii române și elementele slave vechi. Consacrându-se revistei „Arhiva”, reînviata în 1921 sub direcția să, va fi prezent număr de număr cu studii și articole, documente, note filologice și etimologice, imprimând publicației o agresivitate de temut. O bună parte din cercetările slavistului sunt legate direct de istoria literaturii române, B. atrăgând atenția că el este preocupat îndeosebi de „romanistica”. Curentele literare la români... este o sinteză a cercetărilor privind chestiunile controversate din epoca veche
BARBULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285631_a_286960]
-
Tendință agresivă Zona tipurilor pragmatice (activeă 2. tendința de inferioritate se raportează la pulsiunile primare, fundamentale, ale inconștientului și se caracterizează prin nevoia de libertate, dorința de schimbare, căutare, evadare, realizarea propriilor dorințe, apetențe, Înclinația către aventură; 3. tendința de agresivitate concentrează tendințele proiectate către viitor. Ele sunt specifice tipului anticipativ, reformator, care demolează vechea ordine sau ordinea existentă, reprezentând spiritul negator, dominator. Acest tip, de factură revoluționar-anarhistă În plan social, neagă valorile existente. Indisciplinat și autoritar, el vrea să schimbe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a acesteia, strict personală și individuală. Este viața trăită de persoana respectivă. În acest sens, autorul citat distinge următoarele patru modele de existență: modul de a fi prin iubire, modul de a fi În prietenie, modul de a fi al agresivității, modul de a fi În sine și pentru sine. Leonhardt, studiind modelele de personalitate și viața indivizilor, vorbește despre tipurile de personalități accentuate, evitând astfel să le suprapună categoriei afecțiunilor psihopatice, din nosologia clinico-psihiatrică. Acestea sunt modele de personalitate caracterizate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
este o conduită simbolică complexă, ritualizată, În care violența, desfășurată după anumite regului, devine instrument, nu scop În sine. Ea devine o datorie de onoare care urmărește, dincolo de aspectele formale ale confruntării, obținerea unei reparații morale a ofensei. Confruntarea transformă agresivitatea și violența, prin convertire sublimativă, În acte de eroism. Nu distrugerea adversarului, deși aceasta se va produce, ci eliminarea lui prin scoaterea din luptă, pentru a-l face să accepte, să recunoască faptul că a fost Învins. Eroismul este dăruire
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În contactul său cu victima. Această satisfacție Îi anulează sentimentul de culpabilitate sau cel puțin Îl face să se simtă Învinovățit de către alții, și În nici un caz de propria sa conștiință. Anestezia morală a agresorului este satisfăcută de actul de agresivitate comis. 2. Persoana care este prejudiciată Dacă se poate vorbi despre un profil psihologic al agresorului, acesta este perfect valabil și În cazul victimei. Nu oricine, oricum și oricând, poate cădea victimă. Există, ca și În cazul persoanei agresorului, anumite
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
goneam din casă atunci când o lua cu băutura...”. Spusele și comportamentul inculpatei din această perioadă relevă o scădere a toleranței la frustrare, o accentuare a depresiei, un nivel ridicat al resentimentelor, negativism, un nivel ridicat de instabilitate, o ostilitate verbală, agresivitate, o ostilitate indirectă etc. În această perioadă tensionată, pe fondul unei degradări psihice a inculpatei, are loc omorul. Victima este locatara (vecina) de la un etaj superior din același bloc: „Una de vreo 41 de ani, nu avea copii, nu a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
o determină să-și reconsidere atitudinea, să se implice în viața celor două nepoate și să plece la țară. În general, inculpata este o persoană rigidă, egocentrică, afirmativă, sigură pe ea, manifestând un spirit de independență, o tendință la duritate, agresivitate, autoritarism, nerecunoscând autoritatea altuia. Aceste trăsături ale inculpatei apar în modul în care ea structurează relația cu soacra, soțul și, mai târziu, cu victima. Pe de altă parte, se pare că este o persoană directă, naivă și sentimentală, fapt demonstrat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de coping; - nivel ridicat de negativism; - resentimente la un nivel ridicat; - ostilitate indirectă la un nivel ridicat; - agresiune fizică - nivel ridicat; - suspiciune, iritabilitate, instabilitate, ostilitate verbală - nivel ridicat; - intelect elementar, operativitate scăzută; - afirmativă, sigură pe ea, independentă, tendință la duritate, agresivitate, autoritarism - nu recunoaște autoritatea altuia; - egocentrică, rigidă, interesată de viața lăuntrică; - oscilează între a fi practică, a nu face nimic la întâmplare, preocupată de detalii, a avea sânge rece în fața pericolului, boemă, cu imaginație creatoare, nu acordă atenție oamenilor și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ceea ce vedem sistematic în schema narativă a serialelor americane difuzate și de televiziunile din România) - cu procedeul tehnic al filmării preferențiale în „plan apropiat” (deci asocierea dintre o anumită schemă narativă și anumite procedee de vizualizare), favorizează reprezentarea violenței și agresivității ca un fapt uman natural (mai puțin cultural), ceea ce conduce la o reprezentare a violenței din programul de televiziune într-o perspectivă apropiată darwinismului social. Consecința mai generală a acestei combinații de schemă narativă și de tehnică a filmării constă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
televiziunilor, analizate în două etape, corespunzătoare grilei de vară, respectiv grilei de toamnă. Efectele expunerii la violența televizată Deși efectul social al violenței televizate este un subiect controversat, studiile și dovezile științifice din ultimele decenii conturează trei efecte pricipale: Creșterea agresivității. Multe studii arată că violența la televiziune conduce la comportamente agresive, violente, de cele mai multe ori prin imitație. Cei care privesc fenomenul violenței la televizor pot avea schimbări în sistemul propriu de valori, preferând folosirea agresiunii în rezolvarea unor conflicte. Desensibilizare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a fost acuzat că ar fi comis un plagiat. Moș Teacă apare însă ca un personaj de cea mai autohtonă proveniență, ieșit dintr-o cazarmă românească. Pe cât de grotesc, pe atât de absurd, ridicol prin ignoranță, îngâmfare, automatisme, de o agresivitate tâmpă și grosolană, personajul și-a câștigat îndată o faimă care s-a dovedit trainică. Într-o manieră melodramatică sunt scrise schițele din volumul Din viața militară (1895), unde se dezvăluie atrocitățile vieții de cazarmă. Gazetar prolific și scăpărător, B.
BACALBASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285521_a_286850]