1,926 matches
-
Medic veterinar debutant S 647*1) 199. Inginer agronom, zootehnist, pedolog I S 679 1.309 200. Inginer agronom, zootehnist, pedolog II S 666*1) 1.146 201. Inginer agronom, zootehnist, pedolog III S 660*1) 1.125 202. Inginer agronom, zootehnist, pedolog debutant S 647*1) 203. Administrator financiar (patrimoniu) grad I****) S 745 1.466 204. Administrator financiar (patrimoniu) grad II****) S 732 1.174 205. Administrator financiar (patrimoniu) grad III****) S 711 1.081 206. Administrator financiar (patrimoniu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267286_a_268615]
-
care Îl Împărtășeau specialiști În inginerie socială și agricultură planificată din Întreaga lume. Ca și arhitecții din cadrul CIAM (Congrès Internationaux d’Architecture Moderne), aceștia țineau legătura prin intermediul publicațiilor, conferințelor de specialitate și expozițiilor. Relațiile cele mai puternice erau cele dintre agronomii americani și colegii lor ruși, neîntrerupte chiar și În timpul Războiului Rece. Lucrând În condiții economice și politice mult diferite, rușii aveau tendința să invidieze capitalul de care beneficiau fermele din Statele Unite, mai ales În materie de mecanizare, În vreme ce americanii și-
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și s-au adaptat la necesitatea istorică”. În spatele acestor afirmații admirative la adresa Rusiei se afla nu atât o ideologie strict politică, cât o credință extrem-modernistă comună, Întărită de un fel de program improvizat de schimburi. În Statele Unite au venit mulți agronomi și ingineri ruși care priveau această țară ca pe o Mecca a fermelor industriale. În cursul vizitelor lor, aproape Întotdeauna făceau o incursiune la Montana Farming Corporation a lui Campbell și se Întâlneau cu M. L. Wilson, care, În 1928
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
care vizitaseră Rusia, printre care și Ezekial, priveau cu admirație fermele de stat sovietice care, În 1930, făgăduiau deja o agricultură colectivizată la scară largă. Americanii erau impresionați nu doar de mărimea fermelor, ci și de faptul că personalul tehnic - agronomi, economiști, ingineri, statisticieni - părea să dezvolte producția țării după principii raționale și egalitare. Criza pieței occidentale din 1930 a făcut experimentul sovietic și mai atrăgător. Toți vizitatorii, fie ruși, fie americani, se Întorceau În țara lor crezând că ceea ce văzuseră
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
elabora un plan care ținea cont prea puțin de cunoștințele și condițiile locale. În martie 1930, un reprezentat oficial venit În vizită scria Înapoi la Moscova, din Urali, pentru a se plânge că, „la ordinul Comitetului Executiv al Raionului, doisprezece agronomi au petrecut douăzeci de zile făcând un plan de producție concret pentru o comună inexistentă În raion și fără a-și părăsi vreodată birourile sau a merge pe teren”. Când o altă monstruozitate birocratică din Velikie Lukie, În Vest, s-
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
creșterea acestora reveneau altei ferme. Logica ce stătea la baza colhozurilor și a specializării regionale era, În linii mari, aceeași ca În cazul zonificării funcționale a orașelor. Specializarea reducea numărul de variabile pe care trebuiau să le ia În calcul agronomii și creștea, În același timp, gradul de rutină a muncii și, deci, puterea și nivelul cunoștințelor celor de la centru. Aproprierea a urmat un proces de centralizare comparabil. Pornind de la nevoile planului și de la o estimare - de obicei, nerealistă - a recoltei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
furnizat pe piață produse de Înaltă calitate era practic nulă. Cooperativele de stat reprezentau, Într-un fel, fațada agriculturii moderne, dar nu și substanța ei. Fermele erau extrem de mecanizate (conform standardelor internaționale) și erau conduse de funcționari cu diplome de agronomi și ingineri, iar cele demonstrative produceau Într-adevăr cantități mari, deși, adesea, cu niște costuri colosale. În cele din urmă, nimeni nu a mai putut ascunde numeroasele neajunsuri ale agriculturii sovietice. Menționăm aici doar trei din cauzele acestora, deoarece vom
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să crească două sau mai multe culturi pe un același teren (tehnică numită policultură sau cultură intercalată). În zonele unde se cultiva cafeaua, de pildă, arborii de cafea erau amestecați cu bananieri, fasole și alte plante anuale. Or, pentru cei mai mulți agronomi, această practică reprezenta o greșeală gravă. După cum explica un specialist „serviciul de dezvoltare agricolă Îi Încurajează pe țărani să aibă plantații pure de arbori de cafea și consideră această practică o condiție sine qua non a agriculturii moderne”. De asemenea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Deși dovezile empirice pledau Încă de pe atunci În favoarea abordării ecologice și a productivității unor regimuri de culturi combinate, lucrurile și-au urmat netulburat cursul. Ceea ce e sigur, Însă, este că plantarea În șiruri și monoculturile facilitează considerabil munca administratorilor și agronomilor. Aceste două tehnici fac mai ușoară inspectarea culturilor și calcularea suprafeței și producției, simplifică experimentele, reducând la minim numărul de variabile ce intervin pe un același teren și, În sfârșit, facilitează controlul asupra recoltelor. Culturile simplificate și lizibile oferă funcționarilor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
aveau legătură directă cu sănătatea și productivitatea speciilor cultivate. Această concentrare a atenției asupra unui singur rezultat - invariabil, cel care prezenta cel mai mare interes din punct de vedere comercial sau fiscal - conferă o putere analitică ce permite silvicultorilor și agronomilor să urmărească atent influența altor factori asupra acestei singure variabile dependente. În sfera ei de acțiune, nu se poate nega puterea extraordinară pe care o are acestă metodă de a spori producția. Totuși, după cum vom vedea, această perspectivă eficientă, dar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
industrializat și cu climă temperată, a eșuat de atâtea ori În lumea a treia. În ciuda rezultatelor mediocre, modelul a fost impus de coloniști modernizatori, de state independente și agenții internaționale. În Africa, unde consecințele au fost deosebite de grave, un agronom cu foarte multă experiență spunea că „una din lecțiile cruciale ale ultimilor cinzeci de ani de cercetare În domeniul ecologiei agriculturii africane este aceea că varianta «modernizării dramaticeș are un trecut atât de descurajator, Încât acum trebuie luate În considerare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
uniforme de iarnă, vândute În pachete de câte patru, care au dominat rafturile magazinelor decenii la rând. Gustul și calitatea nutrițională erau mai puțin importante decât compatibilitatea cu folosirea mașinilor. Sau, dacă e să ne exprimăm În termeni mai generoși, agronomii au făcut tot ce au putut pentru a obține cel mai bun soi de tomate posibil, În condițiile extrem de restrictive ale mecanizării. Imperativele legate de maximizarea profiturilor și, În acest caz, de mecanizare au avut o contribuție majoră la transformarea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
rituale și gusturile culinare; nu este vorba doar de o strategie de producție pe care un Întreprinzător hotărât să maximizeze profitul să o fi luat direct din paginile unei lucrări de economie neoclasică. Estetica și ideologia extrem-moderniste adoptate de majoritatea agronomilor coloniști și a succesorilor lor formați În stil occidental au respins analiza obiectivă a practicile agricole locale, considerându-le obiceiuri deplorabile, pe care agricultura modernă și științifică venea să le corecteze. Critica ideilor hegemonice de acest gen vine - dacă vine
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mixte a fost susținută În cea mai mare parte de figuri marginale, ce nu făceau parte din curentul de gândire dominant. Probabil că cea mai deosebită dintre aceste persoane a fost Albert Howard (devenit, mai apoi, Sir Albert), un cercetător agronom care a lucrat În India, sub patronaj local, mai mult de trei decenii. El a devenit cunoscut În mare măsură datorită procesului Indore, o metodă științifică de obținere a humusului din resturi organice, și, spre deosebire de majoritatea specialiștilor occidentali, era un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
numeroasele strategii agricole existente, chiar și În condițiile În care se viza obiectivul limitat al producției eficiente, cum a fost În cazul agronomiei occidentale. Faptul că, după o examinare superficială, a fost descalificată de către toți, cu excepția unui număr restrâns de agronomi, este un tribut adus atât ideologiei imperialiste, cât și esteticii vizuale a modernismului extrem În agricultură. Cazul policulturii mai ridică Încă o problemă, relevantă și din punctul de vedere al practicii agricole, și din cel al structurii sociale, o problemă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din rădăcini copacii sau buturugile mari, Însă acest obicei care limita eroziunea și menținea structura solului era calificat de funcționarii agricoli drept dezordonat și inestetic. Cu câteva excepții, terenurile arse erau pregătite cu sapa sau cotonoaga și nu cu plugul. Agronomilor occidentali li se părea că acești agricultori de-abia „zgârie suprafața” solului, dintr-o profundă ignoranță sau lene, iar acolo unde vedeau terenuri arate În adâncime și monoculturi, considerau că au de-au face cu o populație avansată și mai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
acestui rezultat. În schimb, vreau să subliniez puterea și utilitatea activității științifice În domeniul său și să Îi recunosc limitele În ceea ce privește abordarea acelor probleme pentru care tehnicile sale sunt inadecvate. Unghiurile moarte Dacă revenim la cazul policulturii, putem vedea că agronomii au motive atât estetice, cât și științifice să o respingă. Formele complexe de cultură intercalată introduc prea multe variabile deodată pentru a exista multe șanse să se obțină dovezi experimentale clare cu privire la relațiile de cauzalitate. Se știe că anumite tehnici
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Îngrășămintele și semințele - făceau ca o parte a terenului arabil să nu poată fi Însămânțat sau să producă mult mai puțin decât de obicei. Yaney, The Urge to Moblize, pp. 515-516. Yaney consideră uimitoare continuitatea aspirațiilor Între ceea ce el numește „agronomii sociali mesianici” din vremea regimului țarist și bolșevicii care se ocupau de colectivizare. În unele cazuri, era vorba de același persoane. Figes, Peasant Russia, Civil War, p. 250. Foametea și fuga din orașe a redus numărul de muncitori din industrie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
observat, aceste influențe se exercitau relativ direct, deoarece mulți dintre cei care lucrau la Organizația pentru Hrană și Agricultură (FAO), la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, la Banca Mondială și În agențiile de dezvoltare din cadrul Națiunilor Unite erau economiști, agronomi, ingineri și funcționari americani. Vezi, de exemplu, Lionel Cliffe și Griffiths L. Cunningham, „Ideology, Organization, and the Settlement Experience of Tanzania”, În Lionel Cliffe și John S. Saul, ed., Policies, vol. 2 din Socialism in Tanzania: An Interdisciplinary Reader, East
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Sense of Time, Yale University Press, New Haven, 1994, p. 190. Pentru această observație Îi sunt foarte Îndatorat lui Colin Ward și lucrării sale, Anarchy in Action, Londra, Freedom Press, 1988, pp. 110-125. Notele personale de la primul congres al Asociației Agronomilor, „Agrarian Reform in the USSR”, organizat la Moscova, 24-28 iunie 1991. Birgit Müller, Toward an Alternative Culture of Work: Political Idealism and Economic Practices in a Berlin Collective Enterprise, Westview Press, Boulder, 1991, pp. 51-82. Herman E. Daly, „Policies for
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de fapt el a acționat În serviciul Comunității evreiești: „Din ordinșulț Comunității evreiești din Tg. Frumos XE "Tg. Frumos" au ieșit mai mulți evrei la făcut gropile pentru a Îngropa pe evreii morți din Iași unde au lucrat sub supraveghierea agronomului de pe lângă primăria Tg. Frumos, Pavel Constantin. Nu am bătut pe nimeni și nici nu am făcut niciun rău nimănui”169. Tinerii evrei au săpat două gropi comune de 2,5 m adâncime și 4 m lățime 170. Cine a fost
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
comerț (hârtie pentru tipografie și birou) Cazul 32: inginer, născut În 1946 Înainte de 1989: director al unei Întreprinderi de construcții, apoi subprefect După 1989: proprietar al unei firme farmaceutice Cazul 33: interviu insuficient Cazul 34: interviu insuficient Cazul 35: inginer agronom, născut În 1934 Înainte de 1989: subprefect, apoi ministru al Agriculturii După 1989: președinte al unui holding polono-italian Cazul 36: născut În 1950, sociolog la Universitate Înainte de 1989: ????????????? După 1989: asociat la un cabinet de consultanță Cazul 37: inginer la Academia
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și au produs semințe hibride de sorg și îngrășăminte, care au fost apoi folosite la producerea principalelor culturi ale Revoluției Verzi, sorgul și grâul, destinate exportului. În plus, băncile sprijinite de guvern au oferit credite, utilaje și personal tehnic, respectiv agronomi, topografi și specialiști în dezvoltare agricolă, fermierilor care produceau aceste culturi. Culturile hibride de grâu și sorg ale Revoluției Verzi au înlocuit culturile de subzistență, ca porumbul și fasolea, și au strămutat sute de mii de țărani, care nu mai
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de-al tatălui său nu va fi clintit din loc și executa fel de fel de manevre prin intermediul articolelor lui, Echipa legionară a Morții, care avea să-l asasineze pe Iorga, era deja alcătuită 26. Șeful Echipei Morții era inginerul agronom Traian Boeru din Hîrșova (Dobrogea), directorul legionar al Institutului Național al Cooperației, o cooperativă agricolă. Am avut șansa să am o lungă conversație cu Boeru, în 1985, într-un sanatoriu-pensiune de la Garmisch-Partenkirschen (Bavaria), cu cîteva săptămîni înainte de moartea acestuia. De la
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
despre anatomia umană rămân în mare parte aceleași, dar magazinul ca atare, gusturile și comportamentele cumpărătorului continuă să evolueze. Așa cum fermierul din anul 1900 avea mai multe în comun cu strămoșii lui de mii de ani, decât cu nepotul lui agronom din 1950, tot așa și comerciantul din anul 1900 ar avea multe de recuperat în ziua de azi. Dacă ne uităm la situația din anii ‘70, vedem că mulți dintre comercianții de succes de atunci nu mai există, sau nu
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]