2,202 matches
-
vis îmi intri, mă aștepți cuminte, Iar eu te învălui, alergând cu haz. Ce n-aș da, iubite, să mă chemi la tine Când e mai dulce clipa și zilele-s fierbinți, Când totul e o joacă și tu mă alinți, Mângâindu-mi chipul, gândul ți-e la mine. Iubite, vino, astăzi e ziua noastră, Plin e pământul de soare strălucitor, Iar cerul e brăzdat de o iubire mare. Nu pot să uit că și noaptea e albastră, Și parcă se
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
amândoi; rămaseră atemporali, nemișcați cu fața agățata de cer, dezgoliți de sentimentul inutilității, privindu-se și tăinuindu-și nehotărârile. Razele lumii se scăldau pe chipurile lor radioase. Se întoarse spre el cercetându-l cu atenție; începu să-l mângâie și alinte, întărâtându-l: - Îi așteptăm sau le-o luăm înainte? Se furișară înapoi printre copaci ca două umbre fugare ținându-se iarăși de mâini dar grupul răsfirat se apropia; fuseseră zăriți... de acum nu se mai fereau și alergau ca două
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
apăsam, mai ții minte, nu, cu genunchiul, dar nu prea tare, asta era, ca să nu sară, în pula mea, în partea cealaltă, și să declanșeze al treilea război mondial de zgomote. Unde am rămas? A, la zăvor, "zăvorulălamare", cum îl alintam eu. E dimineață. Am ieșit de la slujba de noapte, am băut o sticlă de șampanie că să-mi fac curaj, până au plecat ai ei la serviciu, am ascuns sticla în boschete ca să o vând mai târziu (trei lei luam
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
care o penetrează zi de zi. Nici nu se gândesc la alți pantofi. Mulți, săraci, sigur și-ar dori să și-i mai înșele vara cu câte o pereche de sandale, sau iarna cu niște bocanci. Asta e, băieți, îi alint. Îmi pare rău că v-am chinuit prin noroaiele, zăpezile și cocenii de porumb. încă sânt plini de mizerie și încerc o curățare haiducească, lovindu-i unul de altul să mai cadă ceva de pe ei. Și cum dădeam eu așa
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
de-adevăratelea. Și fără acel foc de paie de la începutul fiecărei relații. Totdeauna mi-a plăcut să-mi ascund dragostea. Eram Gigi duru' care nu aveam sensibilități, tandrețuri nici atât, ce mai, un ursuz și jumătate, care făceam fițe dacă mă alinta vreodată, deși aia îmi lipsea și doream cel mai tare. Eram ca un diriginte sâcâitor căruia nu-i plăcea nimic și nu stricam nici o vorbă bună sau drăgăstoasă. Mă și mir că a rezistat atât cu mine. Când mi-a
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
dulci cuvinte Ne trimeteam în scrisori? Odinioară Pe dinafară Le știam uneori. Scăldate-n lacrimi noi le citeam Și-apoi le sărutam. Visul se curmă Și-n cea din urmă Eu nu știu ce să-ți mai scriu..." 313 Când mama mă alinta, în copilărie, nu mă impresionau deloc giugiulelile ei, le consideram normale și cuvenite. Nu voi uita însă niciodată cum mi-a spus tata de două sau trei ori "puișor", căci tata a fost întotdeauna aspru cu mine și uneori de-
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
că nu este adevărat. Este aceasta o minciună? Aceeași întrebare se poate pune și în cazul unui incident relatat de Valentine (1938:286) în care un copil de paisprezece luni a pretins că s-a lovit numai pentru a fi alintat. În loc să le considerăm încercări de a induce în eroare, pare mai plauzibil să privim aceste acțiuni ale unor copii mici ca pe niște invitații la fantezie adresate adulților. Valentine numește atitudinea copilului "joaca de-a prefăcutul", calificare justificată de gestul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
unor copii mici ca pe niște invitații la fantezie adresate adulților. Valentine numește atitudinea copilului "joaca de-a prefăcutul", calificare justificată de gestul aceluiași copil, o lună mai tîrziu, de "a lovi capul păpușii pentru a avea motiv să o alinte". De Villiers și de Villiers (1978:164-165) relatează că este un comportament specific copiilor de trei sau patru ani să alerge spre mama tocmai sosită acasă, susținînd cu hotărîre: "N-am spart veioza", înainte ca cineva să aibă timp să
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
simpatiza pe liberali (whigs) și îi antipatiza pe conservatori (tories), ca mai tîrziu să facă un volte face afectiv, urîndu-l pe liberalul Gladstone (căruia toți îi spuneau the Great Old Man) și iubindu-l pe conservatorul Disraeli (pe care îl alinta cu numele de "Dizzie"), ne putem da seama că afectele ei țineau de persoană și nu de politică. Inteligentă, dar naivă și nu prea înțeleaptă, a făcut greșeala imensă de a-l subaprecia umilitor pe Eduard (prin comparație exagerată și
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
lătratul. Iar când îi ling pe puii lor cu limba Și când îi dau cu labele de-a dura În joaca lor, și se reped să-i muște, Făcându-se că vor să-i și înghită, Cu alt glas îi alintă și cu àltul Ei baună, lăsați acasă singuri, Ori scheaună înduplecându-și trupul, Spre-a se feri de mâna care-l bate. Și tot așa, nu ți se pare ție Că nu la fel nechează armăsarul În floarea vieții, când
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
din maghiară, unde ellen înseamnă „împotriva”. Tradiția etimologică împrăștie componentele familiei de cuvinte ca origine în diverse alte limbi lipsind astfel limba română de constituire și de viață proprie. Pentru a alina este reconstituită în latină forma *allenare, pentru a alinta, forma lat. *allentare (<lentus „moale, flexibil”), lene este adus din sl. lĕnĭ, a lenevi, din sl. leniv, lin, din lat. *lenus (=lenis), despre leneș se spune că este lene + suf. -eș, calc după fr. paresseux, germ. Faultier etc. Cuvântul este
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
bască etc. LISTĂ DE CUVINTE RAPORTATE ETIMOLOGIC * a se abține, 222 a se aburca, 69 a ademeni, 135 afară, 98 agale, 45 alac, 131 alandala, 56 alani, 51 Alba, 53 Albania, 53 alean, 46 alene, 44 a alina, 44 a alinta, 44 alpi, 53 Alusian, 54 Alutus, 54 anți, 51 a apuca, 44 arabi, 52 Arabia, 53 Arad, 57 arbore, 56 arc, 132 Ardeal, 55 arieni, 69 Asan, 54 Asănești, 54 Asău, 57 a așterne, 195 atare, 195 a atârna, 195
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Nu chiar imediat, pentru că mai întâi trebuia să își trăiască amândoi viața, dar vor avea copii împreună. Câte unul din fiecare. Un băiat pe nume... Wolfgang, poate, după bunicul ei elvețian. L-ar prescurta în Wolfie, totuși. Nu poți să alinți un copil irlandez spunându-i Wolfgang, dar Wolfie suna mai băiețos și mai dur. Și o fetiță. Își dorea și o fiică. Trebuiau să îi găsească numele potrivit - un nume care să sugereze inteligență, dar și feminitate, frumusețe și forță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Sărutul de la marginea lumii eram doar noi stăteam la marginea lumii nu priveam în jos ca să nu amețim tu mușcai dintr-un măr verde iar eu îți vorbeam despre grădinile semiramidei iată că și lumea asta are un capăt (te alintai) m-ai sărutat cu gust de măr apoi ne-am împreunat tăcerile și am lăsat cuvintele să se odihnească 13 august 2011 Contradictoriu În mine se dospesc nesiguranțe, Așa mă regăsesc, incongruent, Când storc, ca într-un teasc, condoleanțe Pentru
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Singurul care lenevește este greierașul care cântă vesel fără să se gândească la ce îl așteaptă. Toata natura e în schimbare. Toamna a căzut Nistor Elena, S.A.M. Valea-Seaca Toamna a căzut Peste parcul mut. Tainicule dor, În zadar te-alint; Trandafirii mor Visurile mint. Toamna trece-acum Învelită în fum Unde-i ruginiul Parcului cel mut? Trandafirii mor Visurile mint. Nouraș Nistor Elena, S.A.M. Valea-Seaca Nouraș e-un băiețel, Harnic deși-i mărunțel Unde e căsuța lui? Sus pe bolta
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]
-
mereu. Cu tine aproape teamă n-am Iți mulțumesc și “La mulți ani!” Draga mea mamă, Tiriteu Denisa-Maria , S.A.M. Sirețel Când am deschis prima dată ochii, pe tine team văzut, doar pe tine, dragă mamă! Vegheai la capul meu, alintându-mă cu vorbe dulci. Mamă scumpă, ție îți datorez totul, pentru că tu mi-ai dat viață, m-ai crescut, m-ai învățat să vorbesc, să merg, să plâng, să râd și ai avut grijă de mine. Când s-a apropiat
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]
-
paturi m-am trezit cu o colegă. Mamă a doua oară. A fost prima dintr-un șir de patru colege care s-au perindat prin salonul meu. Trei zile. La atât se reducea, de obicei, șederea lor fericită. Fiecare își alinta bebelușul dolofan cu exces de gesturi afectuoase și mormăieli, sub ochii rudelor care nu conteneau să laude diversele mădulare ale noului membru al familiei. Și în timp ce mă prefăceam că dorm, eram sigură că imaginea aceasta se va stoca undeva în
Închisoarea tapetată cu pamperși. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Georgiana Sârbu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1781]
-
sus, dar, tata, și tot mai mic, nu mai gândesc, orice intenție de gând mi se topește într-o masă uleioasă, creierul meu e undeva detașat de trup, dormitează, ce cald e! Mama! Mă ridică pe sus în brațe, mă alintă, mă adoarme și eu plâng, nemulțumit, plâng, îmi amintesc de creion și desenez, desenez, plânsul încetează, mama mă adoarme, a, a, a, a, puiul mamii, a, a, a, a, dorm cu creionul în gură, fericit, fericit, Încep numărătoarea, Nu! Cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ușurință ca altădată și gândul meu se îndreaptă acum cu duioșie spre ochii lui rotunzi și apropiați, iluminați pe dinlăuntru de inima lui mare, de câte ori, mic copil, nu alergam în brațele lui, gata oricând să mă primească și să mă alinte și pe când încă nu știam că oamenii se împart în femei și bărbați, când credeam că pe lume există numai bărbați după asemănarea celor de la mănăstire, deși aveam o vagă intuiție a celorlalte ființe mai mărunte și purtând pe cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
aceasta sunt eu. Deși am destule defecte, încerc să le îndrept, cât despre calitați, știu că trebuie să le păstrez cu grijă și să mă folosesc de ele. Mă numesc Maria Iftene, dar îmi puteți spune Moni, pentru că așa sunt alintată de familia mea. Eu am 10 ani și sunt în clasa a IV-a, la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași. Sunt o fată frumoasă; am părul scurt, drept și blond, iar ochii sunt de culoarea smaraldului, umbriți de gene
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
de ani să fiu model, pentru că știu că sunt fotogenică. Sper ca aceste fraze să mă reprezinte și să fie cât mai aproape de adevăr. Mă cheamă Caterina Velișcu. Sunt un copil de 10 ani, destul de cuminte și drăguț. Familia mă alintă „draga mea” sau „scumpa mea”. Colegii de școală îmi spun Cati. Unii îmi mai spun și Alexandra. Mama zice că am o culoare de păr unică, că sunt drăgălașă și isteață, iar tata se laudă că învăț mult acasă și
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
lui era înarmată, inumană. Își spuse că avea douăzeci și opt de ani și că adevăratele iubiri ale vieții sale fuseseră frumusețea mândră a mamei lui, pe care o văzuse plângând o singură dată, blânda Antonia, cea cu părul alb, care îl alinta cu mângâieri învățate de la sclavele Cleopatrei, și sora sa Drusilla, care îl vizita în vis. În dimineața următoare, pe când trecea cu pasul lui iute, înconjurat de germani, prin cryptoporticus, galeria din spatele sălii isiace, o zări printre curteni pe sora tribunului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
dar o posed din orgoliu; În geamătul ei fericit e atâta candoare, atâta viață, că stau la pândă cu toate simțurile mele să prind cât mai mult din secretele ființei ei ce susură, susultă, șoptesc, se zbenguie, se joacă, se alintă libere numai În act. Plăcerea mea maximă este să asist la plăcerea ei, să simt resortul intim ce o face să se zguduie corporal ca și cum ar fi cuprinsă de ceva nepământean și În această ipostază devin mai puternic, Îmi descopăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ei Într-o mie de variante sughițând, scrijelind, nechezând, râșgâind, șoptind, urlând, silabisind, bubuind, demarând, frânând, lovind, tăind, Înjunghiind, mângâind, mârâind, mototolind, morfolind, psalmodiind, dorind, refuzând, susurând, simulând, cerând, plângând; rugându-se, jeluindu-se, prefăcându-se, copilărindu-se, ascunzându-se, alintându-se, jucându-se, rostogolindu-se, Îndepărtându-se, rănindu-se. (sâmbătă) În primul capitol din eseul Mitul reintegrării (Editura Vremea, 1942), intitulat „Simpatia lui Mefistofel“, Mircea Eliade constată simpatia lui Dumnezeu pentru Diavol: ...simpatia aceasta divină față de un demon atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
tânără roșcată, spre un călăreț care aștepta la parter. Cheryl Marston simțea aceeași încântare pe care o simțea în fiecare dimineață de sâmbătă la vederea calului înalt, cu aspect sălbatic și cu pete caracteristice unui Appaloosa. - Bună dimineața, Donny, îl alintă ea pe animal. De fapt, numele real era Don Juan di Middleburg și era foarte potrivit după părerea lui Cheryl. Un gigolo autentic, după cum îi plăcea ei să glumească: în mâinile bărbaților, se zbătea teribil și necheza, dar cu ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]