6,823 matches
-
Ω1(1 - s ), devine mai rigidă decât la motoarele alimentate cu tensiune constantă. În unele aplicații, controlul acționărilor cu motoare alimentate la curent impus este mai dificil, de aceea se caută o „înmuiere“ a caracteristicii mecanice, de fapt se crește alunecarea critică prin mărirea rezistenței rotorice și/sau micșorarea lui Xm (creșterea mărimii întrefierului). Din curbele trasate în fig. 5.16' se trage concluzia că la alimentarea cu curent statoric impus, cuplul de pornire este deosebit de mic. (Mărimile cu indice u
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
mic. (Mărimile cu indice u se referă la funcționarea cu U1 impus iar cele cu indice i se referă la funcționarea cu I1 impus). Mașina asincronă se comportă ca un circuit R - L la care parametrii sunt variabili, depinzând de alunecare, sau de sarcină. Dacă I1 este constant, apropiat de valoarea nominală, iar impedanța echivalentă a mașinii este variabilă cu s, atunci tensiunea la borne este variabilă în limite largi. La mersul în gol, când s≈0, este necesară o tensiune
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
largi. La mersul în gol, când s≈0, este necesară o tensiune aplicată, mult mai mare decât valoarea sa nominală, pentru a menține prin înfășurările primare curentul I1 = ct. , apropiat de I1N . Din acest motiv, în domeniul de funcționare la alunecări mici, cuplul mașinii este însemnat, față de cazul alimentării la tensiune nominală. La alunecări s≈1 , menținând I1 = I1N , mult mai mic (de 4 ÷ 7 ori) decât curentul corespunzător pornirii mașinii alimentate la U1N , rezultă o tensiune pe fazele mașinii mult
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
mult mai mare decât valoarea sa nominală, pentru a menține prin înfășurările primare curentul I1 = ct. , apropiat de I1N . Din acest motiv, în domeniul de funcționare la alunecări mici, cuplul mașinii este însemnat, față de cazul alimentării la tensiune nominală. La alunecări s≈1 , menținând I1 = I1N , mult mai mic (de 4 ÷ 7 ori) decât curentul corespunzător pornirii mașinii alimentate la U1N , rezultă o tensiune pe fazele mașinii mult mai mică decât cea nominală, deci și un cuplu redus. În modul acesta
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
b), numite scheme în Γ. Componenta: (5.104) este curentul de mers în gol ideal, corespunzător funcționării la tensiune nominală aplicată statorului, U1=U1N, când s=0, iar 02 I (impedanța ramurii respective este infinită). Această componentă nu depinde de alunecarea s, deci de sarcina mașinii. Componenta:(5.105) este dependentă de alunecarea s și prin urmare, de sarcină. Se va dovedi că la modificarea alunecării de la ,s vârful fazorului 2I descrie în planul complex un cerc, deci și curentul I1
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
în gol ideal, corespunzător funcționării la tensiune nominală aplicată statorului, U1=U1N, când s=0, iar 02 I (impedanța ramurii respective este infinită). Această componentă nu depinde de alunecarea s, deci de sarcina mașinii. Componenta:(5.105) este dependentă de alunecarea s și prin urmare, de sarcină. Se va dovedi că la modificarea alunecării de la ,s vârful fazorului 2I descrie în planul complex un cerc, deci și curentul I1 va avea vârful situat pe un cerc. 5.4.1.2 Locul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
s=0, iar 02 I (impedanța ramurii respective este infinită). Această componentă nu depinde de alunecarea s, deci de sarcina mașinii. Componenta:(5.105) este dependentă de alunecarea s și prin urmare, de sarcină. Se va dovedi că la modificarea alunecării de la ,s vârful fazorului 2I descrie în planul complex un cerc, deci și curentul I1 va avea vârful situat pe un cerc. 5.4.1.2 Locul geometric al vârfului fazorului curentului secundar Pentru a demonstra că vârful fazorului descrie
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
curentul I10 este reprezentat prin fazorul 0OA , având modulul: . Cu centrul O0 pe axa orizontală, având raza 200 , unde , se trasează cercul (C) care reprezintă locul geometric al vârfului fazorului 2I . Pe acest cerc se pot fixa punctele: A0 - corespunzător alunecării corespunzător alunecării . De exemplu, pentru , mărimea dată de (5.105) tinde la 0, ceea ce înseamnă că , exprimată de relația (5.106) are partea reală nulă, reducându-se doar la partea sa imaginară, a cărei inversă este orientată pe direcția (-j
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
este reprezentat prin fazorul 0OA , având modulul: . Cu centrul O0 pe axa orizontală, având raza 200 , unde , se trasează cercul (C) care reprezintă locul geometric al vârfului fazorului 2I . Pe acest cerc se pot fixa punctele: A0 - corespunzător alunecării corespunzător alunecării . De exemplu, pentru , mărimea dată de (5.105) tinde la 0, ceea ce înseamnă că , exprimată de relația (5.106) are partea reală nulă, reducându-se doar la partea sa imaginară, a cărei inversă este orientată pe direcția (-j). Punctul corespunzător
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
exemplu, pentru , mărimea dată de (5.105) tinde la 0, ceea ce înseamnă că , exprimată de relația (5.106) are partea reală nulă, reducându-se doar la partea sa imaginară, a cărei inversă este orientată pe direcția (-j). Punctul corespunzător acestei alunecări este . Pentru alunecarea critică în regim de motor, dată de (5.78), care, în formă simplificată devine: , se obține punctul M corespunzător unghiului . Justificarea acestei afirmații urmează. Fie , rezultă că în relația (5.105), deci argumentul impedanței , având partea reală
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
dată de (5.105) tinde la 0, ceea ce înseamnă că , exprimată de relația (5.106) are partea reală nulă, reducându-se doar la partea sa imaginară, a cărei inversă este orientată pe direcția (-j). Punctul corespunzător acestei alunecări este . Pentru alunecarea critică în regim de motor, dată de (5.78), care, în formă simplificată devine: , se obține punctul M corespunzător unghiului . Justificarea acestei afirmații urmează. Fie , rezultă că în relația (5.105), deci argumentul impedanței , având partea reală egală cu partea
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
un unghi de 45ș cu dreapta Diagrame loc-geometric ale mașinii asincrone 59 (D). Curentul va fi reprezentat prin fazorul , la care . Se poate exprima tangenta unghiului , în cazul general, astfel: (5.110) Se ajunge astfel la construcția unei drepte a alunecării. Fie un fazor oarecare și o dreaptă (d) paralelă cu axa orizontală, dusă la distanță GA0 de aceasta. Fazorul NA0 taie (d) în S, încât: (5.111) adică pe dreapta (d) se pot înscrie direct valorile alunecărilor s, cu condiția
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
unei drepte a alunecării. Fie un fazor oarecare și o dreaptă (d) paralelă cu axa orizontală, dusă la distanță GA0 de aceasta. Fazorul NA0 taie (d) în S, încât: (5.111) adică pe dreapta (d) se pot înscrie direct valorile alunecărilor s, cu condiția cunoașterii cel puțin a uneia, întrucât dependența Întradevăr, dacă se cunosc parametrii mașinii , iar unghiul ψ2 corespunzător este 45ș, pentru care tgψ2=1, adică, din (5.110) se obține , de unde: Recapitulând cele de mai sus, procedeul este
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
axa orizontală, se duce o paralelă la aceasta; mărimea GQ este egală cu scr1, dreapta (d) putându-se astfel grada. Se ia segmentul 1GT pe această dreaptă și unind T cu A0 se determină, pe cerc punctul A1 corespunzător alunecării s=1 (la pornire). Porțiunea de cerc A0NMA1 corespunde funcționării mașinii ca motor întrucât ; porțiunea A0GNA∞ caracterizează regimul de generator, pentru care ; porțiunea caracterizează regimul de frână, . Punctul GN caracterizează funcționarea mașinii ca generator cu alunecarea . Prin unirea originii O
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
cerc punctul A1 corespunzător alunecării s=1 (la pornire). Porțiunea de cerc A0NMA1 corespunde funcționării mașinii ca motor întrucât ; porțiunea A0GNA∞ caracterizează regimul de generator, pentru care ; porțiunea caracterizează regimul de frână, . Punctul GN caracterizează funcționarea mașinii ca generator cu alunecarea . Prin unirea originii O cu punctul N de pe cercul (C) se obține fazorul curentului absorbit. Toți curenții se reprezintă la aceeași scară:(5.112) 60 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar Unghiul dintre curentul I1 și axa
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
a puterii mecanice nule) care taie cercul (C) în M', iar puterea mecanică 62 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar maximă este . Se constată că cele două situații: de P1max și PMecmax nu se obțin la aceeași alunecare. În condițiile când se ține seama și de rezistența statorică R1 de pe ramura curentului (pe ramura de magnetizare se neglijează R1 în raport cu reactanța de magnetizare Xm), schema echivalentă se apropie de cea prezentată în figura 5.17 b), iar curentul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
Evident, 1OA este dreapta puterii mecanice nule dreapta puterii electromagnetice nule (P=0), iar axa orizontală - dreapta puterii electrice active primare nule (P1=0). Se mai menționează faptul că , conform relației (5.54) în care pFe1=0. În ceea ce privește determinarea dreptei alunecării se procedează astfel: din O, figura 5.20, se ridică o verticală (Δ); pe această dreaptă se ia un punct arbitrar G; prin G se duce o dreaptă paralelă la OA aceasta fiind dreapta alunecării. Pentru gradarea acestei drepte se
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
pFe1=0. În ceea ce privește determinarea dreptei alunecării se procedează astfel: din O, figura 5.20, se ridică o verticală (Δ); pe această dreaptă se ia un punct arbitrar G; prin G se duce o dreaptă paralelă la OA aceasta fiind dreapta alunecării. Pentru gradarea acestei drepte se duce prin punctele O și A1 o dreaptă (d) care intersectează dreapta (D) în K. Segmentul GK corespunde alunecării s=1, pe care se poartă segmente echidistante, de exemplu din zecime în zecime, așa cum se
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
un punct arbitrar G; prin G se duce o dreaptă paralelă la OA aceasta fiind dreapta alunecării. Pentru gradarea acestei drepte se duce prin punctele O și A1 o dreaptă (d) care intersectează dreapta (D) în K. Segmentul GK corespunde alunecării s=1, pe care se poartă segmente echidistante, de exemplu din zecime în zecime, așa cum se observă pe figură (gradarea este liniară). Pentru un anumit punct de funcționare ca motor, N - de exemplu, alunecarea este egală cu lungimea GS . Procedeul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
D) în K. Segmentul GK corespunde alunecării s=1, pe care se poartă segmente echidistante, de exemplu din zecime în zecime, așa cum se observă pe figură (gradarea este liniară). Pentru un anumit punct de funcționare ca motor, N - de exemplu, alunecarea este egală cu lungimea GS . Procedeul este valabil pentru oricare din punctele situate pe cercul (C), inclusiv în regim de generator; pentru un punct Q - pe desen se constată că alunecarea este s=-0,1. Curentul 2I se obține după
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
anumit punct de funcționare ca motor, N - de exemplu, alunecarea este egală cu lungimea GS . Procedeul este valabil pentru oricare din punctele situate pe cercul (C), inclusiv în regim de generator; pentru un punct Q - pe desen se constată că alunecarea este s=-0,1. Curentul 2I se obține după relația (5.105), unde U1 se ia ca origine de fază, având valoare unitară, U1=1. Impedanța de la numitor este jXsRsZ , unde sRRsR 21 este partea reală, iar 21 ss XXX
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
s=variabil va fi dreapta (α) - verticală. Pe această dreaptă s-au figurat: punctul C corespunzător lui s=±∞ (când R=R1); punctul B corespunzător lui s=1 (când R=R1+R'2) și punctul S corespunzător unei valori "s" a alunecării (când R=R1+R'2/s). Inversele acestor impedanțe, cu vârful pe cercul (C) au ca extremități punctele A∞, A1 respectiv S'. Pe dreapta ( D) se ia punctul G astfel încât GS' să fie paralelă cu OA∞. Din proprietățile cunoscute de la
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
egalităților unor unghiuri alese convenabil, conduc la asemănări de triunghiuri, anume: (5.119) Împărțind ultimele două relații din (5.119) se obține: (5.120) Întrucât KG s-a luat egală cu unitatea, lungimea GS va furniza, la scara respectivă, valoarea alunecării s corespunzătoare punctului S' de pe cercul (C). Faptul că dreapta (D) a fost trasată chiar prin punctul S', nu conduce la o soluție într-un caz particular al problemei; în general această dreaptă se poate trasa prin orice punct al
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
102) adică:(5.122) În ceea ce privește vârful curentului 2I , acesta se află pe un cerc al cărui diametru trebuie aflat. Se poate raționa în modul expus mai sus, adică se caută în expresia de la numitorul lui (5.123) acea valoare a alunecării, astfel încât modulul numitorului să fie minim. Se introduc: (5.124) Se calculează modulul numitorului și se introduce condiția ca acesta să fie minim, obținându se: Așadar, s-a obținut diametrul cercului pe care se găsește vârful curentului (5.128) (Întrucât
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
12]: (5.132) Pe baza acestei relații se justifică o metodă experimentală de trasare a diagramei cercului, [13]. Pentru trasarea cercului (C), fig. 5.22, se procedează astfel: Se determină vârful A0 al curentului de mers în gol ideal (corespunzător alunecării s=0) având parametrii mașinii și utilizând relațiile (5.121) și (5.122). Se determină centrul cercului folosind faptul că acesta se situează pe dreapta A0O0 înclinată cu unghiul β, dat de (5.130), față de orizontala dusă prin A0. Se
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]