5,281 matches
-
terțiare. Statele Unite au câștigat relativ, atunci când OPEC a crescut de cinci ori prețul petrolului, între 1973 și 1977 (cf. mai sus, pp. 153-155). Celelalte ț)ri industriale noncomuniste au avut mai mult decât noi de suferit. Uneori se f)cea aluzie la faptul c), din acest motiv, Statele Unite erau mai prompt de acord cu acțiunile OPEC. În trecut, existând numeroase puteri aflate în competiție, s-ar fi putut da crezare afirmațiilor tendențioase, nu ins) și acum. Într-un sistem autosuficient, atunci când
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
grupului de onirici (Leonid Dimov, D. Țepeneag, Virgil Mazilescu ș.a.) publicați în revista „Amfiteatru”, I. este un nonconformist atras de absurd și fantezie, cu spirit ludic și inventivitate. Insurgent cu expresie juvenilă, lui I. i-a plăcut să jongleze cu aluzii livrești și cu imagini. O sugestie pentru ce ar intenționa să fie poezia din Cinste specială e cuprinsă într-un Sonet: „Împerecheați-vă, cuvinte,/ Ca plumb și pulbere în flinte/ Vărsați din alfabet borhotul!” Violentarea relațiilor așa-zicând naturale pentru
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
o anume muzicalitate interioară, izvorând dintr-o sensibilitate feminină aparte, cenzurată cerebral, și dintr-un lirism profund, fără ca poezia să cadă în desuetudine sau în monotonie. Lucidă, inteligentă, plină de asocieri imagistice insolite, lirica pe care o scrie I. conține aluzii fine, subtile. Procedeul constant folosit este simularea, mimarea folclorului infantil, a stilului epic, a cadrelor basmului, a romanului de aventuri etc. Această parodiere, intenționat ludică, ascunde o durere abia percepută. Poeta va trece granița tristeții în versurile din Scrisori neexpediate
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
ultimă oră, ca în Și Dumnezeu a creat umorul (1997). Prin scrierile lui - „minore”, desigur, prin definiție, dar nu lipsite de o semnificație ce depășește platforma scundă a umorului de consum curent, fără pretenții -, scriitorul obține aprofundarea ideilor prin ironie, aluzie, apel la fondul cultural, aruncând o lumină revelatoare asupra realității aparent banale. În privința aceasta e semnificativ volumul Umordinatorul (2001), o apariție originală în peisajul scrisului contemporan. SCRIERI: Pentru voi, copii, București, 1955; Alarmă în subterană, București, 1957; Isprava lui Pantelimon
JURIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287689_a_289018]
-
une hauteur, près de Bender, un reste de fosse et quelques pierres indiquent la place de la maison où Charles XII soutient contre ses alliés et amis ce siège si extraordinaire dont le récit parait fabuleux“ (s. Ven. C.)37. Făcea aluzie la cel mai straniu episod din cursul Marelui Război Nordic, cunoscut în istorie sub denumirea de „calabalâcul de la Bender“, când ienicerii padișahului au declanșat, la începutul lunii februarie 1713, atacul asupra reședinței oaspetelui lor de până atunci 38. • Pentru multe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de ieniceri care au intrat în reședința ambasadorului Olandei la Belgrad (ca și în XVII, Belgrad este o localitate în apropiere de Istanbul); XX, G. Testa către Ioan Caragea, despre același subiect; XXI, M. Suțu către G. Testa, face discret aluzie la un „manifest“, probabil un text al propagandei napoleoniene; XXII, M. Schina către G. Testa, îi transmite o copie a manifestului și o informație despre dicționarul grec-francez al lui G. Vendotis. • C. BRĂTIANU ȘI ADERAREA ROMÂNIEI LA TRIPLA ALIANȚĂ Liviu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Brătianu să formuleze câteva declarații prin care încerca să răspundă atacurilor conservatorilor. El făcea trimitere la eliminarea posibilității ca în calitatea sa de șef al guvernului „să ne adresăm la puteri pentru a ne da un drept al nostru“30. Aluzia era referitoare la asumarea titlului de rege de către domnitorul Carol, eveniment așteptat de o parte importantă a clasei politice 31, dar și a presei românești 32. Într-o atmosferă politică tensionată, Dimitrie Lecca prezenta pe 14 martie, în cadrul Parlamentului, moțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de temeinicie a acuzațiilor referitoare la implicarea echipei conduse de I.C. Brătianu în agitațiile românilor din Transilvania 57. Prin astfel de declarații, guvernul român încerca să combată și unele idei apărute în ziare importante, ca „Ausburger Allgemeine Zeitung“, ce făceau aluzie la intențiile statului român de realizare a unui „Imperiu roman“58. Aflată în plină ascensiune, Austro-Ungaria ar fi dorit, după tratatul semnat cu Serbia, în 1881, ca și în cazul relației cu România, să aibă posibilitatea să-și 51 „Monitorul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mereu în opoziție moravurile decăzute ale civilizației orășenești cu frumusețea și puritatea vieții rurale. În Iluzii pierdute. Un întăi amor (1841) scriitorul se încearcă în proza sentimentală, pe gustul vremii, dar nu fără a strecura, într-o amplă Introducție, numeroase aluzii politice și note de critică a regimului. Folosind variate nuanțe ale ironiei, povestitorul se află mereu în conflict cu boierii ruginiți, cu stăpânirea, cu toți adversarii înnoirilor. Prima aventură sentimentală e evocată cu detașarea ironică, dar nostalgică, a bărbatului matur
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
Sacra (1999), tipărită postum, cuprinde în afara studiilor de istorie referitoare la perioada veche și medievală a romanității dunărene, corespondența autorului cu Constantin Noica. Erudiția, stilul viu, nuanțat și mai ales patosul ce străbate toate intervențiile, ca și infiltrațiile filosofico-moraliste sau aluziile la cotidian dau operei lui L. o aură deosebită, apropiind-o, pe o bună parte a întinderii ei, de sfera literaturii. SCRIERI: Pătimirea moldovenilor, pref. Al. Duțu, Aalborg (Danemarca), 1993; ed. (Scolii paralele), Aalborg (Danemarca), 1997; Glose istorico-literare, Aalborg (Danemarca
LOZOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287857_a_289186]
-
șochează pe toată lumea, și prieteni și inamici, punându-și capăt zilelor cu un foc de revolver. „Amator de glume”, cum singur își zice, L. nu este, din păcate, atât de spiritual pe cât se crede. Uneori, poantele pe care le aruncă, aluziile persiflante, jocurile de cuvinte sunt izbutite, adesea însă, trase de păr și fără un bob de sare, nu-l servesc deloc. Încercările sale literare se vor resimți de această facilitate. Surprinzător, în publicistica de atitudine L. ține în mână alt
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
În așa fel concepută ca să vă Încurajeze să faceți alegeri mai bune pentru sănătatea dumneavoastră, precum și să Întăriți legătura dintre Înțelepciunea valoroasă al femininului arhetipal și viața dumneavoastră de zi cu zi. Motto-ul „Ce lucru minunat este femeia!” și aluzia subtilă pe care o conține nu are ca scop minimalizarea bărbaților, ci sublinierea unei dileme culturale care are consecințe imediate. Trăim Într-o societate ale cărei valori patriarhale sînt incontrolabile, marcate de subminarea iubirii de către tendința de dominare, a cooperării
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
În ultimele zile am fost cam absent. E o perioadă foarte ciudată. Dar... cred că am reușit să scap de un lucru care mă deranja. Ridică În fine privirea și am sentimentul că Înțeleg perfect ce vrea să zică. Face aluzii cît se poate de clare! Un lucru care mă deranja. Adică de ea. Venetia s-a dat la el - și el a respins-o. Asta Încearcă să-mi spună! A trimis-o la plimbare! Iar eu n-am avut altă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de spleen baudelairian întârziat. G. promovează programatic poetica optzecismului și, în genere, a postmodernismului, cu accent pe fragmentarism, pe discursul autoreferențial manierist-baroc. Adoptă postura de înstrăinat, de „bolnav” ce face exerciții de singurătate și pictează „peisaje bolnave”. Colocvialitatea, ironia și aluzia inteligentă la cotidian sunt „mărcile optzeciste”, care se aliază cu narativitatea neolirică, cu dezinvoltura realismului și a scepticismului ca „semne nouăzeciste” (Laurențiu Ulici). A publicat mai multe cronici la volume ale scriitorilor români și articole polemice. SCRIERI: Martorul, Chișinău, 1988
GARNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287169_a_288498]
-
excludă din roman cuvintele: cozi, viol, denunțător, carne, frig, tiranie, cafea, sinucidere, sâni, Dumnezeu, antisemitism, curvă, Întuneric, homosexual 3. Ion D. Sârbu i se plânge epistolar În același an lui Liviu Rusu, fostul său profesor, că „totul e suspect de «aluzie»: cartof, pâine, laborator, bunăstare etc.”4. Lucrând În redacția Vieții Românești, Florența Albu notează În jurnal noi cuvinte interzise: țepe, clown, pitic, foame, frig, moarte 5, după cum, ziaristă la cotidianul România liberă, Tia Șerbănescu reține, tot Într-un caiet de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
au putut să-și publice scrierile, acele texte au rămas manuscrise de sertar - pentru aceștia da, admit termenul rezistență; dar pentru cei care au reușit să publice oficial, chiar dacă romanele și textele lor conțineau subversivitate și la adresa regimului ceaușist (prin aluzii cu efect de catharsis social), cred că termenul potrivit ar fi supraviețuire și nu rezistență. Foarte bun la nivel conceptual mi s-a părut un termen al lui Mircea Iorgulescu, cultură tolerată, pentru că tocmai datorită acestei culturi (În cultura tolerată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
această hotărâre de a nu mai ceda. Rezistența nu a fost motivată printr-o etică religioasă. Probabil că, În lipsa unui exercițiu civic, atât a mai rămas - o consolare vag religioasă. Formele unui Ersatz de rezistență, cu rugăciuni, cu bancuri, cu aluzii În fond castrate, toate laolaltă, și În rest așteptarea ca alții să intervină. Ceea ce nu se ridică la o structurare rezistentă care să fie validată În afara granițelor noastre. Timothy Gordon Ash nu vorbește nimic de rezistența românească, Katherine Verdery pomenește
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pături sociale față de schimbările aduse de revoluție. Unele replici îl anunță parcă pe I.L. Caragiale. D.-M. mai scrie canțonete comice, care nu s-au păstrat, farse și vodeviluri ușoare, de un comic ieftin, speculând pitorescul moral, însă cu unele aluzii satirice. Logofătu satului (1852) este o dulceagă poveste amoroasă, cu tentă moralizatoare, conținând și unele accente critice la adresa arendașilor. Încă o dată, arendașii sunt luați în răspăr în vodevilul Zmărăndița sau Fata pândarului (1855), piesă care dezvăluie în autorul ei un
DUMITRESCU-MOVILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286913_a_288242]
-
poate vorbi despre o schimbare fundamentală a atitudinii lui D. față de poezie. Interesat în continuare de formă, el tinde acum să-și construiască unitar cărțile, să le gândească arhitectural. Prin simetrie, analogie, simboluri cu multe conotații (deseori ezoterice), în care aluziile și sensurile subtextuale joacă un rol esențial, autorul reușește, în sfârșit, să-și ofere un spațiu liric propriu, inconfundabil. Proteismul, multitudinea disponibilităților artistice se manifestă nu doar în varietatea domeniilor abordate (poezie, proză, dramaturgie, traduceri), ci și în cadrul aceluiași gen
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
teza Idei estetice și literare în anchetele din presa românească a perioadei 1900-1950. Încă elev, publică versuri și însemnări literare în foi școlare de cultură, în a căror redactare se implică. Încercările poetice, în dicție livrescă, practicând mica emfază a aluziei mitologice, surprind prin gravitatea unor îngândurări. În studenție, D. colaborează la „Dialog” și „Opinia studențească”, semnătura lui reapărând după un timp în „Arlechin”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Viața românească”, „Revista de lingvistică și știință
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
constituit o mare surpriză. Râsul morților de aur ar fi reprezentat, în opinia unor critici, o încercare de a construi o viziune mitologizantă a istoriei mișcării legionare, în acest sens fiind invocate unele poezii (Legionaria) cu accente imnice ori cu aluzii la evenimentele timpului. Numeroase imagini, inspirate și din folclorul autohton, frapează, dar juxtapuse direct, ele nu-și dezvăluie semnificația. De un ermetism împins la extrem, cartea rămâne un experiment fără consecințe. Adevărata realizare a lui F. poate fi considerată activitatea
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
moda literară a impus ca temă raportul scriitorului cu scrisul, D. a tratat poetic inserția creatorului în universul ficțional instituit de limbaj. A experimentat toate atitudinile poetice cunoscute: romantismul gesturilor simbolice, clasicismul formelor disciplinate, barocul căutărilor proteice, intelectualismul ermetizat prin aluzia livrescă și conceptualizarea trăirilor, transa mistică. În prima etapă a creației sale, sub influența baladei romantice germane și a prietenului Radu Stanca, baladist modern, a cultivat mai ales tema metamorfozei în formă baladescă. Această etapă, depășită, a creației sale va
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
Aici, Emil Turdeanu continuă rubrica „Oameni și cărți de altădată”, deschisă încă din 1951 în „Caete de dor” și, din 1953, în „Buletinul Bibliotecii Române” din Freiburg. Sunt puse în circulație texte vechi românești, rigoarea științifică a comentariului neexcluzând nuanțate aluzii politice la practici întâlnite în relațiile dintre state (Două campanii rusești în Moldova. 1711: „Prietin” ori „Rob supus”?, 1965, Manuscrise robite de cazaci la 1653, 1966). Rubricile „Texte și documente” și „Zodia Cancerului” sunt consacrate fenomenului literar românesc și vieții
FIINŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286988_a_288317]
-
asociate cu inserția istorică a „ciumei” totalitare, interiorizarea traumei și „analiza” detaliată a sistemului. Primul ciclu pare desprins din volumul de debut, cu care manifestă vădite afinități, inedite fiind doar aglutinarea lamentației istorice într-un spațiu textual definit și directețea aluziilor: „La întretăierea drumurilor comerciale/ se poate muri prin utopie sau uitare de sine./ O lume brutală, ai spune,/ dacă anumite previziuni nu te-ar mai fi dus cu vorba/ din epoca ming și te-ar fi părăsit în epoca tao
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
liberă”. Comentariile sale, spirituale și ironice, semnate Stemi sau Stemill, vizau stări sociale și politice, evenimente sau tendințe din domeniul cultural și artistic. A combătut, alături de A.I. Odobescu, plagiatul și a criticat existența spiritului de grup în mișcarea literară, cu aluzii la exclusivismul junimist. În apărarea comediei D-ale carnavalului a lui I.L. Caragiale a scos, împreună cu N.G. Rădulescu-Niger, broșura Ion Luca Caragiali, autor dramatic, cu subtitlul Caragiali fluierat (1885). M. este autorul unui apel patetic pentru tipărirea și răspândirea literaturii
MICHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288100_a_289429]