3,481 matches
-
dovezi îndreptate împotriva acceptării ideii evoluției speciilor. Darwin s-a străduit să arate că extincțiile în masă și apariția bruscă a unor noi tipuri de organisme sunt o aparență. Și aceasta deoarece a considerat că schimbările rapide și radicale ale ambianței ar depăși puterile de adaptare ale organismelor, adaptare care poate avea loc doar prin acțiunea lentă a selecției naturale. Darwin a fost înclinat să privească extincția speciilor ca rezultat al competiției lor cu noi forme de viață, și nu ca
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
organismelor, adaptare care poate avea loc doar prin acțiunea lentă a selecției naturale. Darwin a fost înclinat să privească extincția speciilor ca rezultat al competiției lor cu noi forme de viață, și nu ca efect al unor schimbări bruște ale ambianței. El afirma în Originea speciilor că extincția speciilor dintr-un anumit grup este în general mai înceată decât procesul apariției unor specii noi. Nu este, de asemenea, de mirare că sub influența operei lui Darwin mulți geologi și paleontologi au
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și ulterior prin descoperirea unui crater uriaș, datând din acea perioadă, în peninsula Yucatan din Mexic. Ceea ce a reprezentat o puternică susținere pentru ideea că momente-cheie în evoluția vieții pe pământ au fost legate de schimbări bruște și profunde ale ambianței, care, eliminând mari grupuri de ființe, au creat condiții pentru dezvoltarea explozivă a altora. (În cazul acelei ciocniri a Pământului cu un asteroid, consecința a fost dispariția dinozaurilor și dezvoltarea rapidă a unei mari varietăți de specii de mamifere superioare
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mari varietăți de specii de mamifere superioare.) Își croiește astfel drum o nouă abordare în cercetarea evoluției vieții, o abordare care face posibilă explicarea unor fapte greu de înțeles din perspectiva acumulării lente a variațiilor cu valoare adaptativă într-o ambianță relativ neschimbată. Sugestia insistentă a lui Gould este că cercetătorii evoluției nu ar trebui să se lase seduși de farmecul unor explicații deosebit de simple, ci să acorde atenția cuvenită tuturor factorilor a căror acțiune este pusă în evidență și susținută
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
subliniază că de atunci evoluția vieții pe pământ nu a produs tipuri fundamental noi de organizare. Armonizarea acestor descoperiri cu darwinismul ortodox al epocii s-a izbit de mari dificultăți. O apreciere asemănătoare poate fi făcută cu privire la acele schimbări ale ambianței care au produs dispariția dinozaurilor și a aproximativ jumătate din animalele marine nevertebrate, precum și dezvoltarea explozivă a mamiferelor care i-a urmat. Ele nu au fost rezultatul accentuării treptate, într-o lungă perioadă de timp, a unor variații adaptative în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
satisfăcătoare. În multe situații care au marcat istoria vieții, extincția unor mari grupuri de viețuitoare nu a fost o simplă consecință a selecției naturale, în primul rând a competiției dintre indivizi, varietăți și specii, ci urmarea unor schimbări catastrofale ale ambianței. Extincțiile în masă care au urmat unor asemenea schimbări au jucat un rol hotărâtor în determinarea direcției pe care a luat-o evoluția speciilor. Ele au făcut posibile anumite direcții de dezvoltare și diversificare a viețuitoarelor și le-au blocat
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
că Eldrege își începe cartea cu o amplă descriere a efectelor unui uragan care distrusese un întreg ecosistem, într-o regiune estică din Porto Rico. Îndemnul este de a acorda mai multă atenție influenței pe care au exercitat-o schimbările ambianței, studiate de fizicieni, chimiști și geologi, asupra istoriei vieții. Eldrege observă că recunoașterea acestui fapt a fost întârziată și de împrejurarea că o viziune dinamică asupra Pământului a fost dezvoltată abia aproximativ o sută de ani după apariția teoriei lui
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
vieții: apariția organismelor celulare complexe - eucariotele - și diversificarea liniilor filogenetice majore din lumea animală. Știm, de asemenea, că „explozia vieții din cambrian“ a fost precedată de mari schimbări climatice. În opoziție cu cercetători care lasă să se înțeleagă că schimbările ambianței fizice modifică cel mult condițiile inițiale în care au loc schimbări ale florei și faunei, Eldrege afirmă că se poate „stabili, dincolo de orice îndoială, validitatea considerării evenimentelor fizice drept principalul impuls al stazei (stasis) și schimbării evolutive în ultimele 3
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
evolutive în ultimele 3,5 miliade de ani“. Evoluția vieții merge mână în mână cu degradarea și reconstrucția ecosistemelor, iar apariția unor noi specii depinde în mare măsură de extincția altora. Distrugerea fizică a unor ecosisteme mature creează o nouă ambianță care favorizează anumite specii și le dezavantajează pe altele. De aici rezultă însemnătatea cercetării cauzelor care au determinat succesiunea sistemelor ecologice pentru evoluția vieții pe pământ, cauze legate de istoria fizică a planetei. Este una din rațiunile pentru care Eldrege
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
biologia evoluției, Gould afirmă că ele nu trebuie văzute drept „însumări pasive de crezuri generale“, ci drept „definitori activi ai subiectelor recomandate pentru studiu și modurilor de examinare a lor“. Astfel, luarea în considerare a unor schimbări distructive catastrofale ale ambianței îi va pune pe paleontologi în situația de a reinterpreta date care au fost considerate mult timp ca fiind în armonie cu o viziune uniformitarianistă și gradualistă asupra evoluției. Tot așa, introducerea unor concepte cum sunt „exaptarea“ și „arcurile de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în împrejurări schimbate, a condus la canonizarea multora din judecățile pe care le conțineau, le-a înzestrat cu acea autoritate la care autorul lor nu a visat și pe care probabil nici nu și-ar fi dorit-o. Într-o ambianță de terorism politic și ideologic fără precedent în istorie, acea ambianță care a luat naștere în Uniunea Sovietică stalinistă, aprecierile și rezervele lui critice au putut fi utilizate pentru a justifica condamnarea și reprimarea reprezentanților științei darwiniene autentice. Anii ’30-
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care le conțineau, le-a înzestrat cu acea autoritate la care autorul lor nu a visat și pe care probabil nici nu și-ar fi dorit-o. Într-o ambianță de terorism politic și ideologic fără precedent în istorie, acea ambianță care a luat naștere în Uniunea Sovietică stalinistă, aprecierile și rezervele lui critice au putut fi utilizate pentru a justifica condamnarea și reprimarea reprezentanților științei darwiniene autentice. Anii ’30-’40 ai secolului trecut sunt cei în care s-a produs
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a caracterelor dobândite, contestarea suprapopulației, a luptei pentru existență, în primul rând între indivizii aceleiași specii, și minimalizarea rolului selecției naturale în evoluția organismelor, care rezulta din acceptarea viziunii neolamarckiste potrivit căreia variațiile caracterelor sunt „cerute“ și „dirijate“ de condițiile ambianței. La întrebarea cum au putut fi impuse în mediul cercetătorilor și acceptate o perioadă de timp asemenea puncte de vedere, care nu aveau nici o bază faptică, răspunsul este simplu: se putea susține că numai ele sunt în acord cu principiile
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și nu pentru explicația lui originală a evoluției, față de care Academia și-a exprimat o rezervă totală. Neolamarckiștii opuneau explicațiilor darwiniene prin selecția naturală ideea rolului modelator al mediului, ca sursă principală a variațiilor. Funcția - expresia cerințelor impuse organismelor de ambianță - creează organul; modificările adaptative se acumulează datorită transmiterii caracterelor dobândite de fiecare individ urmașilor. Se încerca să se minimalizeze, prin reinterpretări ale faptelor, însemnătatea unor obiecții cum este cea formulată încă de Darwin: dacă influența directă a mediului ar fi
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
dobândite de organism în timpul vieții. Credibilitatea științifică a neolamarckismului a fost tot mai mult erodată. După 1950, biologia moleculară a produs o infirmare zdrobitoare a ideii posibilității transmiterii ereditare a caracterelor dobândite. Mai mult, s-a constatat că schimbări din ambianță influențează negativ fidelitatea mecanismelor de duplicare a ADN. Iar multiplicarea mutațiilor creează mai multe oportunități de adaptare la mediul schimbat. Cu trecerea timpului, neolamarckismul s-a sprijinit tot mai mult pe argumente extraștiințifice. Multe dintre ele aveau drept bază acceptarea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
sau ale filozofului american Daniel Dennett, evoluția vieții pe pământ este înfățișată drept rezultatul unui proces de selecție continuă a mutațiilor pe care le suferă genele ce condiționează morfologia și comportarea organismelor, în funcție de valoarea lor adaptativă, în condiții date ale ambianței. Datorită acțiunii selecției, acele gene și combinații de gene ale căror efecte fenotipice generează adaptări mai puțin bune vor fi înlocuite treptat cu altele, care realizează adaptări mai bune. În termenii biologiei moleculare, metafora favorită a lui Dawkins este cea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de Dennett. El le consideră drept consecințe dintre cele mai firești ale însușirii unei „definiții maximal abstracte a evoluției prin selecția naturală“. Principiile acesteia sunt variația, reproducerea sistemelor modificate și dependența modificărilor de relația dintre caracteristicile sistemelor și cele ale ambianței în care există ele. Deplângând opoziția față de abordările evoluționiste ale culturii, Dennett apreciază că susținătorii ei nu țin seama de faptul că evoluția culturii este inseparabilă de dezvoltarea limbajului și a gândirii. Un transfer de concepte de la biologia evoluției la
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
nu vom putea formula predicții privitoare la evoluția viitoare a speciilor. Pentru a înțelege de ce, va trebui să reflectăm asupra a ceea ce deosebește istoria vieții pe pământ, ca domeniu de cercetare, de obiectele cercetării în disciplinele experimentale. Într o anumită ambianță geologică, de relief, de climă, într-un anumit sistem ecologic, există nenumărate posibilități ca unii indivizi dintr o populație să obțină avantaje adaptative datorită unor variații întâmplătoare de caractere. Nu se poate anticipa care anume asemenea variații se vor produce
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și structurile prin care se realizează aceste funcții, de exemplu vederea și ochii, iau naștere prin selecția anumitor mutații și a combinațiilor lor, și anume a acelora care măresc șansele indivizilor de a supraviețui și de a se reproduce în ambianța în care trăiesc. Selecția naturală însăși va putea fi caracterizată drept teleologică în sensul că acțiunea ei generează și menține organe și mecanisme ori de câte ori funcțiile acestora contribuie la creșterea capacității de supraviețuire și reproducere a organismelor. Într-un alt sens
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
parte. În cercetările centrate asupra organizării și adaptării, spre deosebire de cele care urmăresc descoperirea de legi, de invarianți, întrebarea fundamentală este: „De ce așa și nu altfel?“ Problema care se ridică în mod tipic în fața cercetătorului este de ce în anumite condiții ale ambianței organismele s au structurat într-un anumit mod, unul din acele moduri care permite realizarea unor funcții adaptative. Cercetătorul evoluției va fi preocupat de cunoașterea cât mai bună a tuturor părților unei structuri și a modului cum interacționează ele. El
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cauzelor nemijlocite va deveni posibilă, de obicei, prin experimente, a celor mijlocite prin concluzii trase din narațiuni istorice.“ În centrul „biologiei funcțiilor“, subliniază Mayr, stă cercetarea modului cum are loc decodarea programului genetic, a reacțiilor organismului la diferite condiții ale ambianței, de la fecundarea oului și până la moartea individului. „Biologia evoluției“ se interesează, pe de altă parte, de istoria programelor genetice, de schimbările pe care le-au suferit aceste programe de la apariția vieții pe pământ. În „biologia funcțiilor“, obiectivul principal este distingerea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
sunt extincția dinozaurilor, apariția și dezvoltarea mamiferelor, originea omului. Experimentele sunt în mod tipic inadecvate pentru a răspunde la întrebările pe care și le pun cercetătorii evoluției. Din această analiză rezultă că întrebarea „de ce a luat naștere într-o anumită ambianță o anumită specie, adică o anumită organizare a substratului viu?“ este o întrebare la fel de legitimă din punct de vedere științific ca și întrebările cu privire la corelațiile legice, corelații de care se interesează fiziologia sau biologia moleculară. Cercetarea formelor de organizare a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
un spațiu limitat închis. Una reală, formulată de Darwin, a fost aceea a existenței mai multor asemănări între organismele din diferite insule ale unui arhipelag și cele de pe continentul apropiat decât între cele din două grupuri distanțate de insule, chiar dacă ambianța lor este asemănătoare. Astfel, organismele care populează insulele Galápagos din Pacific seamănă mai mult cu cele de pe coasta Americii de Sud, așa cum cele care trăiesc în insulele Capului Verde din Atlantic seamănă mai mult cu organismele de pe coasta Africii. Iată și un principiu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Îmbogățirea teoriei cu noi concepte și principii face însă ca ele să ne apară tot mai iluzorii. Un bun exemplu în această privință este conceptul evoluției prin speciere, un concept introdus de Ernst Mayr. Ca răspuns la o schimbare a ambianței, o anumită restructurare genetică, ce poate oferi avantaje adaptative, va putea surveni într-o populație foarte restrânsă, izolată geografic. Organismele care iau naștere în acest fel vor reprezenta verigi intermediare între o specie și alta. Datorită numărului mic de indivizi
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
meteorologie. Să ne întrebăm de ce nu ar putea fi anticipată apariția unor noi specii și varietăți. O încercare cât de sumară de a răspunde la această întrebare va trebui să ia în considerare multe aspecte. Iată doar câteva. Într-o ambianță dată, într-o anumită nișă ecologică, diferite funcții pot oferi organismelor avantaje adaptative. Aceste funcții vor putea fi realizate însă printr-o mare varietate de structuri și mecanisme, chiar și în aceleași condiții, sub aceleași presiuni adaptative. Răspunsurile pe care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]