2,414 matches
-
Ion, scriitor „Nicicând România nu a cunoscut un asemenea gigantic mod de a-și gândi prezentul și viitorul ca acum, sub geniala conducere a Partidului Comunist, a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ (Luceafărul, 22 august 1974) DUȚESCU Mihai „În amfiteatrele toamnei Tricolorul este o coloană de marmoră, de marmoră de Rușchița. Capitelul ei orbitor duce însemnele țării spre azur. Sus, în împărăția luminii, proiecția țării este o pasăre liberă, zburând. Sus, în împărăția luminii, proiecția fiecăruia dintre noi este o
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și pe care îl merită.“ (Scînteia, 25 mai 1976) ILIESCU Diana „Cu spicul greu ogorul rodește alba pâine În ritmurile-nalte știm să supunem viitorul Înflăcărați clădi-vom azi patria de mâine Având în frunte simbolul iubit - Conducătorul!“ („Simbol iubit“, Amfiteatru, iunie 1988) IONAȘCU Aurelian, prof. univ. dr. docent „În condițiile societății socialiste, toți membrii societății, fiind în poziție de egalitate față de mijloacele de producție, au aceleași posibilități de afirmare și promovare. Ei sunt egali în mod real. Pe de altă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și poziția sa efectivă față de fiecare problemă în parte constituie chezășia caracterului științific al concluziilor care decurg din analiza schimbărilor sociale, interne și internaționale pentru activitatea poporului nostru în fiecare etapă de dezvoltare, chezășia înaintării noastre sigure pe drumul comunismului.“ (Amfiteatru, octombrie 1975) „În mod consecvent, în documentele Partidului Comunist Român, în cuvântările tovarășului Nicolae Ceaușescu, problematica delicată și complexă a națiunii cu multiplele ei corolare științifice, politice și axiologice s-a constituit într-un veritabil laitmotiv teoretic. Spre el converg
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Dan „Timp al împlinirii autentice și al desăvârșirii spirituale, Epoca Nicolae Ceaușescu, epoca afirmării plenare, a creației și creatorilor fundamentează și prin contribuțiile valoroase ale tinerelor talente dimesiunile și valoarea noii noastre culturi.“ („Afirmarea plenară a creației și artei socialiste“, Amfiteatru, martie 1989) MIRCEA Dumitru, activist cultural, prozator Homer în RPR (nota V. I.) „Poezie a faptelor este epoca noastră socialistă, poezie a faptelor fără precedent în istorie. Epopeea ei încă n-a fost scrisă. Genialul Homer al lumii moderne încă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1984) NEAGOE Otilian „Adevăratele sensuri ale culturii socialiste sunt legate indisolubil de concepția creatoare a partidului nostru, fundamentată cu contribuția hotărâtoare a tovarășului Nicolae Ceaușescu, privind afirmarea permanentă a principiului libertății de gândire și creație.“ („Umanismul, chintesență a civilizației socialiste“, Amfiteatru, august 1987) NEAMȚU Leonida, scriitor „Independența câștigată acum un secol a trebuit apărată an de an și zi de zi, și a fost consolidată definitiv în epoca socialismului, epocă în care Primul Bărbat al țării, și unul dintre marii oameni
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, de a ne arăta demni de prezentul glorios al țării noastre, de viitorul care ne aparține și cu care în mod firesc ne identificăm, atât ca vârstă, cât și ca îndatoriri.“ („Vocația politică a culturii noastre“, Amfiteatru, octombrie 1987) PANTAZI Radu „Doar instrumentul fin al analizei dialectice mânuit cu pricepere de istoricul marxist al filozofiei și culturii poate, prin cercetări continue, să stabilească locul și rolul curentelor și gânditorilor. Cercetări la care partidul ne îndeamnă stăruitor, așa cum
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
muncă - ea însăși o faptă eroică - pun temeliile unui viitor prosper. Acolo e grandoare, unde un conducător înțelept și vizionar, așa cum este președintele țării noastre, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ne garantează libertatea și mersul neabătut spre comunism.“ („Admirabila identitate a ființei“, Amfiteatru, august 1989) RĂDUCANU Constantin „Curg stelele de mai în România, Prin revoluție am zdrobit cătușa, Partidul ni-e lumina și tăria Ce ne-a deschis spre fericire ușa.“ („Partidului“, Luceafărul, 18 decembrie 1982) RĂDUCU Constantin „Baza reală a echității socialiste
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mai de preț, iar tovarășul Nicolae Ceaușescu a repetat cu numeroase prilejuri acest adevăr incontestabil, la întâlniri cu creatori și oameni de cultură, de la tribuna unor majore evenimente ale vieții noastre de partid și de stat.“ („Erou între eroii neamului“, Amfiteatru, ianuarie 1988) TEODORESCU George „În lumina funcției sale educativ-ideologice cuprinse în tezele programatice ale expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu, ne clădim un Teatru-pentru-astăzi. Un teatru dinamic, care să vorbească și să acționeze clar, direct, despre lumea noastră. Concepută din perspectiva rezonanțelor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Ceaușescu este un program pus sub semnul aceluiași raport: «Oamenii de știință și pacea». Componentele se condiționează reciproc aidoma unor sisteme angajate într-un proces de ineluctabile argumente puse în serviciul rațiunii, al lucidității și al răspunderii pentru destinul umanității.“ („Amfiteatrele vieții“, Scînteia, 16 octombrie 1983) „Orizonturile culturii sunt, în mod firesc și organic, orizonturi ale cunoașterii și dacă e să fixăm un termen definitoriu pentru deceniile luminate de gândirea secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, acesta este patosul cunoașterii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
colorit încântător, căci nimic din mizeriile, din urâciunile, din rănile sale nu se mai vede printre zidurile, clădirile, turnurile, cupolele, care-i fixează fizionomia proprie, frumusețea sa. Cunosc un loc pe creasta aceasta, de unde, în cerul de seară, deasupra imensului amfiteatru, siluetele de clădiri, de turnuri și biserici, albe și roze în mijlocul grădinilor bogate, oferă un tablou de o așa impunătoare armonie, încât nu-mi închipui că cel care l-a văzut vreodată să nu fi conservat pentru totdeauna, pe retina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
vor trebui să vie. Totuși intrarea aceasta nu e lipsită de pitoresc; în nici un caz nu face o prea rea impresie, mai ales din cauza mișcării de care e animată și a așezării sale, în particular a efectului produs de vederea amfiteatrului care o sprijină. Am trecut pe sub "Arcul Academiei", printre cele două clădiri ale Liceului Național, pe lângă " Marele Otel Traian", pe lângă Otel România... Un moment... Vedeți colo, în urmă, în fața Orfelinatului Neuschotz, ghereta de lemn boită în albastru deschis, care-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
literare (1967); Literatura română între 1900-1918 (1971); Personalitatea Literaturii Române (ed. I - 1973, ed. a IIa-1996); Ulysse și Don Quijote (1978); Mihail Sadoveanu. Fascinația tiparelor originare (1981); Propilee - Cărți și destine (1984); Poezia lui Mihai Eminescu - Arhetipuri și metafore fundamentale (1990); Amfiteatrul cu poeți (1995); Caietele privitorului tăcut. Memorii (2001); Perspective (2001); Pașcani - municipiul și zona (2001). Este și autorul volumului de poeme Ecran interior (1975) și al romanului Nisipul (1989), în care prezintă experiența dramatică din prizonierat. A îngrijit numeroase ediții
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
foști elevi sau profesori cu rezultate remarcabile în viața profesională. Există deasemenea un panou cu fotografiile foștilor directori iar în localul B sunt înscrise pe panouri atât numele directorilor și directorilor adjuncți cât și cele ale șefilor de promoție. În amfiteatrul liceului sunt expuse două tablouri de mari dimensiuni. Unul dintre ele îl reprezintă pe primul director al liceului, profesorul Constantin Al. Holban. Celălalt, intitulat "Dăinuire în timp", spune celor aflați în permanență trecere, profesori și elevi, ca ei sunt cei
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Peste tot vezi utilaje grele, înțepenite, dezmembrate, mâncate de rugina, care cu ani în urmă, erau buldozere, basculante, excavatoare. Ajungem pe marginea superioară a zonei de exploatare. Privirile aleargă nesătule, pentru a cuprinde totul. Sub noi se deschide un uriaș amfiteatru, săpat în pântecele muntelui sub formă de trepte, fiecare având 15 metri înălțime. Până jos, pe fundul excavației, sunt aproape 300 de metri. Domină culorile galben, gri, albăstrui și cel mai mult ruginiul, în funcție de caracteristicile rocilor și minereurilor expuse la
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
există o notă despre acel studiu al meu și despre care în S[cînteia] s-a scris foarte ambiguu (m-ar interesa să știu cum reacționează, ca, de altfel, și „amicul” Vasile căruia ai văzut cum îi răspunde tînărul de la Amfiteatru, ultimul număr, la articolul apărut în S[cînteia] ). E clar că „amicul” V. se cunoaște cu Z[igu] O[rnea] și nu voia să-l „supere”. Realitatea este, așa cum îmi spui în ultima scrisoare (din 27 aprilie), că noi „sîntem
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
zefirului. Și atunci cine ar mai înțelege că la cuvîntul lui Delavrancea sau Iorga ai fi ieșit „în stradă” să te bați cu nălucile. Cine din noi - cei de azi pot [sic!] înțelege că la cuvîntul lui Iorga, dintr-un amfiteatru, în 1906, studenții au ieșit în stradă și au împiedicat venirea la T[eatrul] N[ațional] chiar a „Palatului”?! Studiul dumitale pus la sfîrșitul cărții ca un omagiu adus oratorului se mișcă bine pe niște idei majore: - „Cestiunea națională” domină
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Salonul de toamnă al Filialei Iași a U.A.P. iar în perioada 1996-2001 la Salonul ARTIS, de la Muzeul de Artă, Iași. Din 1970 a fost membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici (UAP), din România. În 1964 a obținut Premiul Revistei „Amfiteatru”, București, iar în 1993 Premiul revistei „Cronica” Iași. În anii 1998 și 1999 a obținut Premiul pentru Pictură al Uniunii Artiștilor Plastici, Filiala Iași. Pictorul Ioan Gânju, după o boală necruțătoare a trecut în neființă în ziua de 12 august
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
la Complexul muzeal (1989-1990), muzeograf la Muzeul Literaturii Române Iași (1990-2000), din care la Muzeul Memorial M. Sadoveanu (1994-2000). După debutul în versuri în Milcovul (Focșani) în 1957, a publicat schițe și povestiri în numeroase publicații literare: Iașul Literar, Cronica, Amfiteatrul, Dacia Literară etc. Din dragoste nemărginită pentru copii a publicat volumele: Un pantof fericit (1970), Sub semnul curajului (1971), Cică un motan tărcat (1974), apoi Castelul do-re-mi, piesă pentru copii, jucată pe scenele teatrelor din Iași, Galați și Botoșani (1973-1980
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
băutură la discreție și mult zgomot, care ne-a cam împiedicat să comunicăm. Mai târziu au sosit și Dimitrin cu soția și fetița. Punctul culminant al serii a fost când toată lumea a fost invitată să iasă afară, unde, într-un amfiteatru, improvizat, am urmărit „dansul pe jar”, un obicei păgân, prea puțin convingător și ușor emoționant, stârnind controverse în rândul spectatorilor, de acum cu mințile aburite. După ce-a plecat mulțimea, am mai stat cu amfitronii restaurantului - Darina, care a și
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
materie. Aș fi dorit s-o vizitez cu prilejul deplasării la Copiapo, dar ar fi însemnat încă o zi prin deșertul Atacama. Chuquicamata, cea mai mare mină de suprafață din lume, situată la altitudinea de 3000 de metri , este un "amfiteatru" lung de 3600 metri, lat de 1600 metri și cu o profunzime de 430 metri (pentru a avea o imagine a exploatării e interesant de știut că minereul este transportat la stațiile de prelucrare de camioane uriașe, cu roți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la Complexul muzeal (19891990ă, muzeograf la Muzeul Literaturii Române Iași (1990-2000ă, din care la Muzeul Memorial M. Sadoveanu (1994-2000ă. După debutul în versuri în Milcovul (Focșaniă în 1957, a publicat schițe și povestiri în numeroase publicații literare: Iașul Literar, Cronica; Amfiteatrul, Dacia Literară etc. Din dragoste nemărginită pentru copii a publicat volumele: Un pantof fericit (1970ă, Sub semnul curajului (1971ă, Cică un motan tărcat (1974ă, apoi Castelul do-re-mi, piesă pentru copii, jucată pe scenele teatrelor din Iași, Galați și Botoșani (1973-1980ă
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
mii de ani În urmă, În India, preoții, neștiind cum să transmită credincioșilor de rând Înțelegerea abstractă a cărților sacre, au inventat dansul și cântecul pentru a face mesajul divin accesibil. De aici originea teatrului. În Grecia antică, În imensele amfiteatre, oamenii se adresau zeilor și intrau În relație cu ei pentru a Înțelege și a servi mai bine viața, iar În Japonia secolului al XII-lea exista un ceremonial de incantație dansată pentru a opri influența răului și pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
peste Nistru, pe mama și pe tanti Șura (în vârstă pe atunci de 19 și respectiv 17 ani). Și acel cineva a anunțat autoritățile. Prea târziu însă pentru ca ele să poată pune mâna pe tânărul de 25 de ani. * Marele amfiteatru al Facultății de Mecanică din Cluj e plin ochi de studenți de cele mai diferite vârste, de la adolescenți sau adolescente de 16-17 ani (în vara lui 1954 absolviseră liceul două clase deodată: a zecea și a unsprezecea), până la oameni în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
a unsprezecea), până la oameni în toată firea; în scurta pauză dintre două cursuri, în timpul căreia toată lumea rămâne, dar nu inactivă, pe loc, găsim fiecare ceva de făcut sau de spus; aflându-mă în postura de politehnician deja ratat în acel amfiteatru zumzăind potolit, îl înregistrez absent de undeva din centru-dreapta pe fondul părții a doua din Sonata lunii ascultată în ajun și stăruind, imperial, în minte - fără să bănuiesc că acea imagine banală și acele sunete divine au și hotărât să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
toate facultățile din orașul de pe Someș obișnuiau în acei ani să organizeze audiții muzicale, cu picup-uri azi anacronice și „plăci” de mult ieșite din modă. Sute de studenți, de tineri se adunau la fiecare sfârșit de săptămână în mari amfiteatre sau săli pentru a-i asculta pe Ghilels și Oistrah, pe atunci în plină celebritate, pentru a se delecta cu inegalabilele concerte pentru pian ale lui Mozart, cu marele nr. 1 al lui Ceaikovski, cu Imperialul sau Eroica lui Beethoven
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]