4,386 matches
-
electroliți și sunt foarte rezistente la hidroliză. Cele mai importante scleroproteine sunt: keratina păr, unghii, colagenul componentul principal al tendoanelor, cartilajelor, pielii, fibroina proteina sin mătase, miosina mușchi. Moleculele proteinelor sunt constituite din catene polipeptidice, în care resturile de α - aminoacizi sunt unite între ele prin legături amidice CO-NH. Proprietăți Cele mai multe proteine au fost considerate substanțe amorfe, s-au izolat însă proteine în stare cristalină (hemoglobina, pepeina), proteinele naturale sunt optic active. Din punct de vedere al solubilității, unele proteine sunt
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
în stare cristalină (hemoglobina, pepeina), proteinele naturale sunt optic active. Din punct de vedere al solubilității, unele proteine sunt solubile în apă, sau în soluții diluate de electroliți, iar altele numai în acizi. Soluțiile proteinelor au proprietăți coloidale. Ca și aminoacizii, datorită grupărilor aminice și carboxilice libere, proteinele au proprietăți amfotere și joacă rolul de substanțe tampon în organism. În mediu acid formează cationi, iar în mediu bazic, anioni. Dacă se trece un curent electric printr-o soluție acidă sau bazică
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
formează cationi, iar în mediu bazic, anioni. Dacă se trece un curent electric printr-o soluție acidă sau bazică a unei proteine, sub acțiunea curentului electric proteinele migrează spre unul sau altul dintre electrozi. Se numește punct izoelectric, al unui aminoacid sau al unei proteine acea concentrație a ionilor de hidrogen la care soluția sa conține anioni și cationi ai aminoacidului sau proteinei în proporție egală. Punctul izoelectric este determinat de raportul dintre numărul grupărilor carboxilice și grupărilor aminice. Proteinele pot
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
unei proteine, sub acțiunea curentului electric proteinele migrează spre unul sau altul dintre electrozi. Se numește punct izoelectric, al unui aminoacid sau al unei proteine acea concentrație a ionilor de hidrogen la care soluția sa conține anioni și cationi ai aminoacidului sau proteinei în proporție egală. Punctul izoelectric este determinat de raportul dintre numărul grupărilor carboxilice și grupărilor aminice. Proteinele pot fi hidrolizate total până la α - aminoacizi cu ajutorul enzimelor numite proteinaze și peptidaze. Proteinazele hidrolizează până la peptide cu lanțuri mari, iar
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
concentrație a ionilor de hidrogen la care soluția sa conține anioni și cationi ai aminoacidului sau proteinei în proporție egală. Punctul izoelectric este determinat de raportul dintre numărul grupărilor carboxilice și grupărilor aminice. Proteinele pot fi hidrolizate total până la α - aminoacizi cu ajutorul enzimelor numite proteinaze și peptidaze. Proteinazele hidrolizează până la peptide cu lanțuri mari, iar peptidazele hidrolizează peptidele la aminoacizi. În anumite condiții proteinele solubile pot fi trecute într-o formă insolubilă, transformare denumită denaturarea proteinelor. Prin denaturare, are loc o
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
egală. Punctul izoelectric este determinat de raportul dintre numărul grupărilor carboxilice și grupărilor aminice. Proteinele pot fi hidrolizate total până la α - aminoacizi cu ajutorul enzimelor numite proteinaze și peptidaze. Proteinazele hidrolizează până la peptide cu lanțuri mari, iar peptidazele hidrolizează peptidele la aminoacizi. În anumite condiții proteinele solubile pot fi trecute într-o formă insolubilă, transformare denumită denaturarea proteinelor. Prin denaturare, are loc o modificare a conformației proteinei care duce la pierderea proprietăților sale funcționale. Denaturarea ireversibilă se poate realiza prin ridicarea temperaturii
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
obținut din aceeași specie de arbore var. balsamus (toluiferum) sunt amestecuri de diferite substanțe printre care se regăsesc acidul cinamic, cinamatul de benzil etc. Acidul trans-cinamic este rezultatul unui proces de biosinteză mediat de fenilalanină amoniu liază (PAL), pornind de la aminoacidul fenilalanina. Acidul trans-cinamic reprezintă pentru plante un compus cheie, fiind un precursor al acizilor cumaric, cafeic, ferulic și sinapic. De la aceștia prin mecanisme complexe (calea acidului shikimic), ce constau din hidroxilări și metilări enzimatice se formează metaboliții secundari, care au
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
formare a legăturii C=C. Metoda Knoevenagel implică un mecanism similar condensării aldolice. Catalizatorii care favorizează această reacție pot fi amine primare, secundare sau terțiare, acizi Lewis (CuCl, ZnCl 2 ). Se pot folosi și cantități mici de acid carboxilic sau aminoacid (β-alanine), drept cocatalizator. Temperatura de lucru este menținută la 130 o C. Bigi și col. [220] au realizat sinteza Knoevenagel necatalizată în soluție apoasă prin reacția dintre malonitril și aldehide aromatice. In publicații recente se raportează desfășurarea reacției de condensare
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
l-a produs. Fenomenul este numit autocrin. Tipuri de hormoni natură chimică: hormoni cu legături peptidice: cuprind peptide, proteine, glicoproteine. Lista lor este lungă, fiind produși în structuri definite glande endocrine sau în alte organe și țesuturi (tabelul 1). hormoni aminoacizi sau derivați de aminoacizi cu structură simplă. Sunt produși de glande endocrine sau alte structuri (tabelul 1); hormoni steroizi: derivă din colesterol. Se deosebesc prin numărul de atomi de carbon, legături duble, grupările funcționale (tabelul 1). Hormonii activează la nivelul
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
este numit autocrin. Tipuri de hormoni natură chimică: hormoni cu legături peptidice: cuprind peptide, proteine, glicoproteine. Lista lor este lungă, fiind produși în structuri definite glande endocrine sau în alte organe și țesuturi (tabelul 1). hormoni aminoacizi sau derivați de aminoacizi cu structură simplă. Sunt produși de glande endocrine sau alte structuri (tabelul 1); hormoni steroizi: derivă din colesterol. Se deosebesc prin numărul de atomi de carbon, legături duble, grupările funcționale (tabelul 1). Hormonii activează la nivelul structurilor-țintă prin intermediul receptorilor specifici
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
acizi aminați, stimulează secreția ACTH și bLPH (hormonul lipotrop). GH-RH sau GRH (somatoliberina, growth hormone releasing hormone): pelipeptid cu 44 acizi aminați, stimulează secreția GH (STH). Hormonii inhibitori (inhibine, inhibiting): Somatostatina (GH-IH, GIH growth hormon inhibiting hormon): peptid cu 14 aminoacizi, inhibă secreția GH (STH). Inhibă, de asemenea, secreția TSH. PIF sau PIH (prolactin inhibiting factor sau hormon): dopamina, inhibă secreția PRL. Inhibă și secreția TSH. Hormonii hipotalamici neurohipofizari: hormonul antidiuretic (ADH, AVP-arginin vasopresina): polipeptid cu 9 aminoacizi. Acțiuni: antidiuretică (favorizează
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
peptid cu 14 aminoacizi, inhibă secreția GH (STH). Inhibă, de asemenea, secreția TSH. PIF sau PIH (prolactin inhibiting factor sau hormon): dopamina, inhibă secreția PRL. Inhibă și secreția TSH. Hormonii hipotalamici neurohipofizari: hormonul antidiuretic (ADH, AVP-arginin vasopresina): polipeptid cu 9 aminoacizi. Acțiuni: antidiuretică (favorizează resorbția facultativă a apei în partea distală a nefronului), intervine în producerea senzației de sete, diminuează secrețiile digestive, scade secreția sudorală. Intervine în procesul de învățare și memorare. în doze mari, farmacologice, produce vasoconstricție arteriolară. în doze
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
procesul. Propiltiouracilul are efect inhibitor. De asemenea, excesul de iod; d) proteoliza tiroglobulinei (Tg) și secreția hormonilor tiroidieni se fac sub influența unor enzime proteolitice (proteaze, endopeptidaze, glicozid-hidrolaze, fosfataze etc.) lizozomale. Se eliberează T3, T4, MIT, DIT, fragmente peptidice și aminoacizi. Hormonii tiroidieni trec în circulație, iar MIT, DIT vor fi deiodate. Proteoliza tiroglobulinei este stimulată de TSH și inhibată de excesul de iod, litiu. O cantitate mică de Tg trece în circulație în mod fiziologic. Hormonii tiroidieni iodați în circulație
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
sindromul Pendred, caracterizat prin gușă, hipotiroidie, surditate senzorio-neurală congenitală. Testul la perclorat este pozitiv. defectul în sinteza sau mecanismul de cuplare a tiroglobulinei. Autosomal recesiv. S-au descris mai multe mutații responsabile de anomaliile structurale ale tiroglobulinei. Anomaliile pot interesa aminoacizii sau carbohidrații structurali. Din punct de vedere clinic, este vorba de subiecți cu gușă și hipotiroidie severă și concentrații plasmatice ale Tg nule sau normale, dar cu structură anormală. defectul de eliberare (peptide serice iodate anormale). Se caracterizează prin hipotiroidie
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
neagră. Filogenetic, CT este considerată inițial neurotransmițător și mai târziu un hormon ce controlează metabolismul calciului. În anatomia microscopică, celulele se colorează cu nitrat de Ag, deci aparțin sistemului celular APUD. Structura și biosinteza CT = polipeptidă, GM = 3700 Conține 32 aminoacizi: structural, este asemănătoare CT de șobolan, porc, somon sau țipar, care conțin 30, 28 și, respectiv, 29 aminoacizi din cei 32 ai CT umane, ultima fiind de 30 de ori mai activă. Reglare: insuficient precizată; creșterea calcemiei descarcă CT. Efect
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
microscopică, celulele se colorează cu nitrat de Ag, deci aparțin sistemului celular APUD. Structura și biosinteza CT = polipeptidă, GM = 3700 Conține 32 aminoacizi: structural, este asemănătoare CT de șobolan, porc, somon sau țipar, care conțin 30, 28 și, respectiv, 29 aminoacizi din cei 32 ai CT umane, ultima fiind de 30 de ori mai activă. Reglare: insuficient precizată; creșterea calcemiei descarcă CT. Efect biologic: există receptori pentru CT pe unele linii limfocitare, SNC, hipofiză, celulele Leydig, tumorile mamare, dar rolul fiziologic
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
răspunsului hepatic la alți stimuli ai neoglucogenezei (catecolamine, glucagon) creșterea aportului de substrat pentru neoglucogeneză prin catabolismul proteinelor în țesuturile periferice . Metabolismul glucozei în țesuturile periferice reducerea captării glucozei de către țesuturi cu rezistență secundară la insulină . Metabolismul proteinelor inhibiția captării aminoacizilor de către țesuturi creșterea catabolismului proteinelor. Metabolismul lipidic creșterea lipolizei și eliberării de acizi grași efect lipogenic indirect prin stimularea apetitului și hiperinsulinism creșterea depozitelor adipoase în anumite zone ale corpului (față, torace, abdomen, zona interscapulară) }esut conjunctiv inhibiția acțiunii fibroblaștilor
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
glomerulată este independentă de ACTH și se află sub controlul sistemului renină-angiotensină. Renina este o protează produsă de celulele aparatului juxtaglomerular renal. Secreția sa este stimulată de hiponatremie, hipotensiune, ortostatism, vasodilatație. Renina produce proteoliza angiotensinogenului, eliberând o polipeptidă cu 10 aminoacizi, angiotensina I, care este apoi transformată sub acțiunea enzimei de conversie produsă în plămân în angiotensina II (8 aminoacizi) și angiotensina III (7 aminoacizi). Angiotensinele produc stimularea secreției de aldosteron și vasoconstricție. Ionul de potasiu controlează direct secreția de aldosteron
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
aparatului juxtaglomerular renal. Secreția sa este stimulată de hiponatremie, hipotensiune, ortostatism, vasodilatație. Renina produce proteoliza angiotensinogenului, eliberând o polipeptidă cu 10 aminoacizi, angiotensina I, care este apoi transformată sub acțiunea enzimei de conversie produsă în plămân în angiotensina II (8 aminoacizi) și angiotensina III (7 aminoacizi). Angiotensinele produc stimularea secreției de aldosteron și vasoconstricție. Ionul de potasiu controlează direct secreția de aldosteron în sensul că hipopotasemia inhibă, iar hiperpotasemia stimulează secreția. Evaluarea funcției suprarenale Se efectuează prin determinări bazale și teste
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
este stimulată de hiponatremie, hipotensiune, ortostatism, vasodilatație. Renina produce proteoliza angiotensinogenului, eliberând o polipeptidă cu 10 aminoacizi, angiotensina I, care este apoi transformată sub acțiunea enzimei de conversie produsă în plămân în angiotensina II (8 aminoacizi) și angiotensina III (7 aminoacizi). Angiotensinele produc stimularea secreției de aldosteron și vasoconstricție. Ionul de potasiu controlează direct secreția de aldosteron în sensul că hipopotasemia inhibă, iar hiperpotasemia stimulează secreția. Evaluarea funcției suprarenale Se efectuează prin determinări bazale și teste funcționale. Principalele determinări bazale de
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
de androgeni, care aparține unei superfamilii de factor de transcripție dependente de liganți specifici, din care fac parte receptorii tuturor hormonilor steroizi, a hormonilor tiroidieni, a vitaminelor D și ai acidului retinoic. Receptorul de androgeni este o proteină cu 91 aminoacizi codificată de gene situate pe brațul scurt al cromosomului X (X-q, locusurile 11-12) și conține următoarele domenii: de legare a androgenului, de legare la ADN, de activare a transcripției ADN. Mutațiile genetice ale diferitelor domenii ale receptorului androgenic sunt responsabile
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
secreției hipotalamice de GnRH și se asociază cu anosmie sau hipoosmie. Este o afecțiune genetică determinată de defectul unei gene (Kal) situate pe brațul scurt al cromosomului X (Xp 22. 3), care codifică o proteină de adeziune neuronală, cu 680 aminoacizi, ce determină migrarea neuronilor secretanți de GnRH de la nivelul epiteliului olfactiv unde se formează, la nivelul hipotalamusului. Anosmia rezultă din hipoplazia bulbilor olfactivi. Aspectul clinic al sindromului Anosmia sau hipoosmia este rar o acuză subiectivă și trebuie testată prin olfactometrie
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
și modificată prin procese de reabsorbție și secreție. Astfel, în tubul contort proximal se realizează în principal reabsorbția apei (în proporție de 70%), reabsorbția completă a glucozei și bicarbonatului, de asemenea sunt reabsorbiți electroliți ca Na+, K+, Cl-, Ca2+, fosfați, aminoacizi. În ansa Henle se realizează procesul de concentrare a urinii și de reglare a concentrației de Na+. De asemenea la acest nivel se reabsoarbe în principal Mg2+. Tubul distal în porțiunea terminală și tubul colector sunt implicate, ca și ansa
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Presupune: - aport lichidian după formula: diureza + 500 ml + pierderi extrarenale + 50 ml pentru fiecare grad peste tș normală - aport caloric aproximativ de 30-50 cal/kg/zi - aport proteic de 0,3- 0,5 g/kg/zi la pacienți nedializați (exclusiv aminoacizi esențiali)aport de NaCl maxim 1 g/zi; în caz de edeme se reduce la 0,5 g/zi - reducerea aportului de K+ - dacă alimentația per os sau pe sondă nu este posibilă, se recomandă soluții perfuzabile cu glucoză 10
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
în caz de edeme se reduce la 0,5 g/zi - reducerea aportului de K+ - dacă alimentația per os sau pe sondă nu este posibilă, se recomandă soluții perfuzabile cu glucoză 10% (tamponată cu insulină 1 UI/ 5 g glucoză) + aminoacizi esențiali + lipide perfuzabile 4. monitorizarea evoluției pacientului presupune:urmărirea stării de hidratare prin parametri clinici (TA, edeme, greutate, diureză, pierderi extrarenale, aport hidric per os și parenteral) evaluați zilnic - evaluarea retenției azotate și ionogramei inclusiv la pacientul în faza poliurică
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]