67,494 matches
-
care am fost odinioară nu au dispărut, își cer dreptul la trăiri, așa după cum este zidită firea omenească. Așadar, și în aceste zile, să ascultăm cu urechea sufletului toaca din slava cerului înălțându-se spre crugul veșniciei și glasurile îngerești amintindu-ne de ziua Nașterii Mântuitorului. Icoana Preacuratei să fie luminată de candela a cărei flacără păstrează tainele cerești. Să ne bucurăm de frumusețile simple izvorâte din ramurile argintate ale pomilor, de mișcarea lin legănată a fulgilor de nea, dacă iarna
RUGĂ PENTRU CRĂCIUNUL ANULUI 2015 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380797_a_382126]
-
șampanie spumoasă urându-ne să trăim mulți ani. Chiar dacă în vremurile noastre, sărbătoarea Crăciunului nu mai este ca altădată, căci s-a diminuat mirajul, beatitudinea și sfințenia de odinioară, iar în anul acestea flutură amenințări teroriste, această Sfântă Sărbătoare ne amintește de faptul că oricât de pervertită poate fi o parte a omenirii, credința, binele, frumosul și dragostea față de semeni este întotdeauna mai puternică. Ne îndreptăm, Doamne, ruga spre Ține, să smulgi ura din inimile dușmanilor, să o duci departe de
RUGĂ PENTRU CRĂCIUNUL ANULUI 2015 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380797_a_382126]
-
urmat cei anunțați la care s-au mai adăugat și intervențiile poetei Emilia Dănescu și cee ale nonagenarului, Preot Profesor Nicolae Bordașiu. Ambele lansări au fost pentru mine sărbători de lumina și căldura izvorâte din inimi și gânduri ce-ți amintesc de frumusețea pe care a pus-o Domnul la zidirea dintâi a fiiniței omenești. S-au prezentat persoane dragi mie, fie venite de la distanță mai mare, înfruntând vremea nefavorabilă, fie cei cu sănătatea încă nerestabilită, iar unii renunțând la alt
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
alcatut un program din muzica Cenaclului Flacăra, pe care l-au interpretat însuflețind sala. La lansarea din București am avut bucuria să văd în sala persoane pe care, până acum nu mi le puteam închipui așezate pentru ascultare. Printre acestea, amintesc pe Părintele Profesor nonagenar, Nicolae Bordașiu care mi-a umplut ochii de lacrimi prin evocarea emoționantelor noastre întâlniri când vremurile aflate sub blestemul iadului erau cutremurătoare. Toate luările de cuvânt au putut fi adunate în aceeași măsură pentru mine ca
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
de-o viață întreagă, mai întâi ca profesor de limba română și mai apoi prin scrierile pe care le-am publicat. Așa cum a fost anunțat, această sărbătoare are un program bogat, variat, interesant, un program de zile mari, din care amintesc doar câteva: cuvântările unor personalități de seamă ale culturii noastre, lansarea reviste literare, „Memoria slovelor" și a mai multor cărți prezentate de autorii lor. Un moment de seamă îl constituie lansarea antologiei „Limba noastră cea Română", apărută sub îngrijirea doamnei
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
doamnei Ligya Diaconescu, director general al revistei internaționale româno-canado-americană „STARPRESS” și premierea câștigătorilor concursului internațional de proză scurtă și poezie organizat de redacția revistei „Memoria slovelor" sub conducerea scriitorului Ion Nalbitoru. Nu putem vorbi de această aleasă sărbătoare fără să amintim de inițiatorul și aprigul luptător pentru a da ființă acestei sărbători, în anul 2013, scriitorul Corneliu Leu. Numele său va rămâne legat de această minunată sărbătoare și împreună cu profundul nostru regret, îl vor însoți în zarea seninului deplin spre care
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
vremea aceea să treacă prin efort propriu dintr-o categorie socială, într-o altă categorie cu mai multe beneficii pentru viața sa și a familiei. Fiu de țăran de la talpa țării, cu mult pământ, cu o măreție a staturii care amintea de haiducul de prin părțile noastre, Toma Alimoș și cu un loc de frunte în colectivitatea sătească, tata, ca și ceilalți cinci frați ai săi, ar fi putut să meargă pe linia trasată din strămoși, să se așeze în tiparele
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
încălcate toate drepturile civice cu o nuia și, mai târziu, a fost operat de un tinichigiu care a tăiat oala de noapte și i-a eliberat capul. Părintele Toma, duminică la slujbă, a ținut o predică minunată în care a amintit de vizita unui înger pe ulițele satului, semn că Preabunul îi iubește pe acești oameni minunați. Cu o condiție! Așa cum i-a spus și îngerul lui Pandelică, să se refacă din temelii biserica, să se ridice una mare și mândră
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
unui înger pe ulițele satului, semn că Preabunul îi iubește pe acești oameni minunați. Cu o condiție! Așa cum i-a spus și îngerul lui Pandelică, să se refacă din temelii biserica, să se ridice una mare și mândră, care să amintească urmașilor despre preafericita întâmplare. Unul dintre profesori, membru marcant al clubului UFO-RESARCH a scris un articol despre întâlnirea de gradul trei din localitate, întâlnire confirmată de o mulțime de martori. Articolul a făcut vogă printre cititorii de gen, mai ales
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
Ștefan Bizantinul îi numea „munții hiperboreenilor” și care formau pe vremuri granița de vest a Sciției. La geograful Melo, munții Rhipaei aparțineau Europei, în apropiere se afla o regiune foarte fertilă, după care urmau sciții și arimaspii. Niște rami sunt amintiți și în munții Caucaz (Pliniu, lib. VI. 7. 2); nu știm dacă este vorba de Caucazul de azi sau Carpații. Eschil (525-455 î.H.) scrie: „nordul Traciei lângă Caucazul de lângă Istru”. Despre munții Caucaz de la nordul Dunării de jos ne
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
B.P. Hașdău în lucrarea Istoria Critică a românilor, care citează nouă izvoare istorice și literare antice și medievale de-a lungul veacurilor XIII î.H - XII d.H. (Revista Noi Tracii, nr. 2, octombrie 1974 și nr.4 decembrie 1974). Pliniu amintește și de alte populații din stepele aflate la nordul Mării Negre și a Mării Caspice, având numele de rymozoli și de rami (lib. VI. 7. 2). La Ptolemeu găsim rymmoi sau erymmoi care locuiau pe la Marea Caspică (lib. VI. C. 14
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
Zeus Dachie (Strabon, lib. XII. c. 2. 5). Dar și puternicul zeu al războiului Marte, despre care Flacus spunea că locuia pe teritoriul geților (Argon. VI, v. 619), purta epitetul Arimanios (Plutarh, Themist. c. 26); sub numele Hirmin, Marte este amintit în cronica medievală din Witechind (Grimm, D. Myth. p. 327), iar o fiică a sa se numea Armonia. Pelasgii din Arcadia venerau pe „Zeus Charmon” (Pausania, lib. VIII. 12. 1), probabil aceeași divinitate cu Jupiter Ruminus al romanilor și Jupiter
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
perioada pre-greacă. După moarte au fost amândoi considerați judecători de pe tărâmul celălalt. Tradiția românească a păstrat legenda drepților Rahmani, locuitori ai celuilalt tărâm, dar despre aceasta vom vorbi mai târziu. În Odiseea lui Homer (IV. 84) arimii de la Dunăre sunt amintiți și sub numele de erembi, iar filozoful stoic Posidonius (sec. II î.H.) corectează numele în Arambi. Aceiași Erembi apar cu epitetul „munteni” la Dionysius Periegetul, care îi localizează lângă munți Rhipei și le atribuie o origine din titani. Războinicii
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
orașului dând prioritate de trecere celor care se aflau în trafic pe centură, intrăm în satul vechi și, a cincea uliță, facem la dreapta. I s-a dat și un nume: strada Lalelei. Deși Sfântă Marie este aproape, laleaua ne amintește de primăvară. De bucuria acestui anotimp. Drumul, de astădată neasfaltat, ne întoarce în lumea în care vrea să ne readucă Domnul Pătra și ne provoacă, celor care mai știu ce este aia, nostalgia satului din care toți venim. Fără grabă
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
cărți, pagini și pagini... o pagină, două pagini... Dar literatura, toată, nu este în definitiv și ea de sex feminin, o fată? (nu mai declin), la care, ca să umbli, nu-i neapărată nevoie să citești manualul ingenuului specialist de care aminteam rândul trecut cu simpatie. Cum s-a întâmplat și dată trecută cu pagina răzlețită, pitită într-un sertar cu lucruri vechi dezperecheate. La început crezusem că era o traducere străină, dintr-un clasic, întrucât suna perfect. Pe urmă, încet, încet
Recrutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10239_a_11564]
-
și al culturii, are și el ceva inedit, dar nu știu dacă este atât de inedit, dacă procesul acesta nu-l întâlnim și în celelalte țări din Est. În orice caz îl întâlnim de pildă în Rusia. În Rusia, vă amintiți, în primele ceasuri ale "perestroicăi", era o efervescență intelectuală, adică scriitorii nu mai stăteau să scrie romane, ci jurnale, memorii etc. Deci, în asemenea momente, este o eclipsă a beletristicii pure și atenția se concentrează asupra memoriei. Lupta cu memoria
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
grosso modo, "obsedantului deceniu " sau proletcultismului din literatura de autor și din critica literară. încercări de supunere unei analize critice a fenomenului folcloristic românesc din anii de început și de mai încoace ai perioadei comuniste s-au mai făcut. îmi amintesc că, pe la sfârșitul anilor ^90, Centrul Național al Creației Populare a organizat, la Râmnicu-Vâlcea, un Colocviu cu tema " Confiscarea ideologică a folclorului în perioada comunistă", cu luări de poziție ferme, demonstrând ingerințele masive ale ideologicului în cercetarea și chiar în
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
Culturii. Centrul Național de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare. "Sinteze ", vol. 4, 1997, p. 21-32, volum în care mai semnează Marin Marian Bălașa, Gh. Deaconu, Ioana Fruntelată, Corina Mihăescu, Ilie Moise, Nicolae Panea, Narcisa Știucă etc.). îmi amintesc, de asemenea, că, în aceiași ani, vorbind chiar în plen, la Conferința Internațională de Balade de la Swansea (}ara Galilor) (1996) despre același aspect (Old Quests, New Answers. On Changing Approacehs to Ballad Studies), am fost contrazis din sală, de o
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
totuși să mă las sedus. Efluviile de efecte acustice mă împresoară, injectându-mi un ser tare, amețitor. Sunt tot mai permeabil, mai tranzitiv. Aproape drogat. În transă. Tranchilizat? Convertit? Gata! Muzica s-a terminat. Ce-a fost asta? Nu-mi amintesc nimic. Sunetele au trecut prin mine ca și cum nu le-ar fi păsat că trupul meu ar fi putut constitui un cât de neînsemnat obstacol. S-au dus, ca și cum nici n-ar fi fost. Dar au existat ele oare cu adevărat
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
atac terorist. Norocul populației din rândul căreia s-au născut asemenea monștri neumani, este că nu trăiește pe vremea lui Stalin (cel care i-a simpatizat pe uyguri) dar care i-ar fi nimicit fără milă, cu milioanele (să ne amintim de tragedia ucrainenilor), dacă ar fi îndrăznit să i se împotrivească în vreun fel. Ce bine totuși că ”eliberatorul popoarelor” nu a lăsat urmași! Beijing, 4 martie 2014 Atacul terorist din Kunming II Treizeci și trei de morți prin înjunghiere și 140
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
îmbogățit sufletește. Ea ți-a dat și înțelepciunea, care nu este numai a vârstei, ci și a suferinței. Mă bucur că mă iubești, pentru că și eu te iubesc mult și, în anii de suferință, erai printre prietenii de care îmi aminteam des. Acolo, timpul era dușmanul meu de moarte, el se dilata și se restrângea după niște legi necunoscute, dar totdeauna antiumane și trebuia să-mi fac un program care să mă scoată de sub teroarea lui. Nu aveam cărți, nici creion
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
citez: „Bine a zis odată a lui Platon înțelepciune/ Că a numelui punere nu se face după voie, / Ci după firea lucrului se poartă numirea”. Dacă mă gândesc la, numele tău, „Tudor” fără să mă refer deloc la Vladimirescu, îmi amintesc de „dor” și de „tu”. Așa că vezi că mi-a fost dor de tine, așa cum mi-a fost dor de tot ce rămăsese în urmă și care, atunci, lua valori neașteptate. Te felicit pentru carte și pentru tot ce faci
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
Calciu după mărturisirile sale și ale altora, București, Editura Christiana, 2007, p. 311-312 („Mitropolitul locului nu era de acord cu înmormântarea Părintelui Calciu la Mănăstirea Petru Vodă [...] Dar nici măcar acest lucru nu-i era îngăduit. Era prigonit”) footnote>. Să ne amintim că nici părintele Justin Pârvu nu a avut un sfârșit pe măsura sfințeniei și suferinței sale. La slujba de înmormântare de la Mănăstirea Negru Vodă (locul susținerii celebrelor sale Șapte cuvinte pentru tineri) i s-a deschis sicriul după câteva zile
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
meci al cuplajului din Șoseaua Ștefan cel Mare, adică F.C.Jandarmerii - F.C.Suporterii, meci disputat în cadrul Bastoniadei Naționale. Din păcate, echipa F.C. Suporterii a pierdut la "iarbă verde", scorul urmând să fie stabilit și omologat ulterior de către foruri... - Îți mai amintești de titlul cronicii tale de pe la începutul lui august?, mă întreabă Haralampy cu răutate. Tu ai incitat spiritele!1 Publicitate - revenim imediat... Așadar: într-adevăr, în seara zilei de 23 septembrie, doamna Andreea Marin-Bănică purta o vestimentație înfoiat-hibernală care aluneca mintea
"Noi râdem unii de alții,iar Aghiuțăde toți!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10247_a_11572]
-
pacturi: unul mundan, pactul cu autoritățile politice, având o alură de suprafață, și pactul cu transcendentul (cu latura sa sumbră), id est cu diavolul care, ce e drept, își respectă cuvântul în domeniul lumesc. în acest ultim sens, dl Vartic amintește pactul lui Adrian Leverkühn, care, distrugând făptura auctorială, are ca rod compensator o creație majoră. Memento: pactul cu comunismul e unul absurd.
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]