3,548 matches
-
poporului. Sistemul educațional, înțeles în sensul unei curele de transmisie între cultura înaltă elaborată de elite și cultura populară a maselor, a jucat un rol cardinal în instituționalizarea identității naționale românești și în consolidarea memoriei colective în care identitatea era ancorată. Modelarea conștiinței colective pe calapodul ideii de Națiune nu se putea realiza în lipsa unei infrastructuri educaționale prin care noile concepții identitare elaborate de elite să fie difuzate în corpul social. Tocmai de aceea, examinarea evoluției ideii naționale (și a memoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
metodologic intransigent și un "calitativism riguros" care să nu alunece în apele tulburi ale postmodernismului fondat pe celebrul imperativ al anarhismului epistemologic "anything goes" (Feyerabend, 1975). Această lucrare inaugurală a constituit declicul care a declanșat catalizarea unei comunități de cercetători ancorați în fundamentele calitativiste. Alte lucrări semnificative care au tematizat metoda analizei discursive și au contribuit la consolidarea acestei abordări calitative în arsenalul metodologic al științelor sociale au fost publicate de S. Chelcea (2001), A. Băban (2002) sau M. Agabrian (2006
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
marea într-ensul; pentru quo e mare capul unui popol sau națiuni que nu suffere jugul quellor que lau alles. [...] Decebal era datori sieși și populului seu să scuture jugul roman" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 18). Există un fatalism al independenței, ancorat de pământul românesc, care l-a determinat pe regele dac să caute libertatea pentru poporul său. Mai mult decât atât, modul în care Heliade îl portretizează pe Decebal confirmă încă o dată regula generală că trecutul este scris după chipul prezentului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
iconoclastă și ireverențioasă la adresa ființei naționale românești, analiza tăioasă și ireverențioasă întreprinsă de L. Boia nu este însă de o originalitate absolută. După cum însuși autorul este mândru să recunoască, inovativitatea abordării sale este relativă, avându-și antecedentele în istoriografia critică ancorată în paradigma junimistă. Istoricul reactualizează astfel o tradiție a criticismului istoriografic suprimată vreme de jumătate de secol, de la oficializarea versiunii rolleriane asupra trecutului românesc în 1947. Fără a dori să minimalizăm meritele majore ale cărții, a cărei influență asupra lucrării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de țâșnire spre Europa, înhămând Țările Române jugului otoman. Eliberarea s-a făcut mai întâi pe cale ideatică. Țările Române s-au reapropriat de Europa, "de data aceasta definitiv", în urma ideilor luministe care au perforat mentalitatea levantină încetățenită în acest spațiu ancorat în feudalism. Ideile europene de factură liberală și națională (precum dreptul popoarelor la autodeterminare) au lansat procesul modernizării în societatea românească. Suflarea românească s-a aliniat, încă o dată, spiritului european cu prilejul Revoluțiilor pașoptiste, care semnalează efortul românesc de reînscriere
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cadrul general de referință în interiorul căruia indivizii și-au derulat activitățile cotidiene, și-au urmărit interesele personale și profesionale, și-au proiectat planuri de viață și și-au consumat iubirile. Viețile lor (și cu atât mai vârtos tinerețile lor) sunt ancorate biografic în realitatea comunistă. Reperele centrale din cursul vieții umane, marcate social prin aniversări, celebrări ori comemorări (absolvirea liceului, căsătoria, intrarea în câmpul muncii ori nașterea primului copil, poate chiar nunta de argint sau chiar nașterea primului nepot etc.), sunt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dimensiunea codificată ritualic, i.e., ordinea comemorativă a memoriei, care totalizează complexul de practici ritualice prin care anumite aspecte ale trecutului, cu întreaga lor încărcătură simbolică, sunt reproduse în prezent; c) dimensiunea indexată nominal, care cuprinde totalitatea numelor cu rezonanță istorică ancorate spațial. Aceasta se bifurcă în două ramificații: i) sub-dimensiunea toponimiei stradale, exprimată de denumirile străzilor, care, după cum a arătat convingător V. Docea (2010) într-un studiu de caz asupra straturilor nominale ale rețelei stradale a Timișoarei, se supune și ea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care se adaugă un teritoriu specific aflat sub jurisdicția administrativă a politeiei etnice. Prin manualele de geografie (politică), statul-națiune își trasează în imaginarul colectiv granițele simbolice, propagând ideea de omogenitate internă și deosebire externă. Întrucât memoria colectivă tinde să fie ancorată spațial, introducerea manualelor de geografie în analiză ar fi ajutat la surprinderea interacțiunii dintre dimensiunea timpului istoric și cea a spațiului geografic. Aceasta ar fi ajutat la înțelegerea mai profundă a naturii cronotopice a memoriei colective, i.e., a modului în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fiecărui sistem social include o ideologie menită să explice și să justifice propria-i existență ca mod de viață, fie că este vorba de ideologia familiei, care definește natura și scopul vieții de familie, sau de o ideologie religioasă, care ancorează și afirmă un mod de viață în relație cu forțele sacre" Allan G. Johnson, Dicționarul Blackwell de sociologie. Ghid de utilizare a limbajului sociologic, (București: Editura Humanitas, 2007), 184. Observăm că, potrivit acestei definiții, "justificarea" modului de viață propriu unui
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
care Eminescu le abordează În scrierile sale politice, chiar dacă sănătatea ocupă un spațiu relativ restrâns (de multe ori referirile fiind tangențiale Într-un context socio-politic mai larg), sănătatea publică se regăsește cu note cât se poate de critice și puternic ancorate În realitățile timpurilor sale. Trebuie făcută dintru Început observația că referirile la acest domeniu, chiar așa reduse cum sunt, Îmbracă stilul eminescian inconfundabil pe care-l subliniam Într-un articol anterior (Eminescu Între arta poetică și gândirea social-politică), cu privire la modul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
viețuitoarelor, iar omul nu face excepție. Casa din perspectiva familiei În societatea umană, dincolo de semnificația pur materială de construcție-adăpost al casei, mai importantă este semnificația sociodemografică, prin care Înțelegem totalitatea persoanelor care trăiesc Într-o casă formând familia. Familia care ancorată În fluxul reproducției naturale, este formată din generații ascendente (bunici, moși, strămoși), generația contemporană (părinți) și generații descendente (copii, nepoți, strănepoți). Iată deci cum casa, sau spațiul locuinței devine legătura simbolică pe care generația contemporană o păstrează cu generațiile care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
din titlurile unora dintre volumele sale de poezie: North and South (1946), Questions of Travel (1965), Geography III (1976). Bishop a fost comparată cu modernista Marianne Moore în privința finei observații și a descrierilor precise ale lumii materiale în care sunt ancorate poeziile sale, dar din care apoi decolează spre lumea imaginației creatoare. Marianne Moore, deja poetă consacrată, a constituit modelul artistic de urmat pentru tânăra Bishop, cele două autoare întreținând o lungă prietenie (și o bogată corespondență, extrem de utilă pentru cei
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
să suporte pierderi mult mai dureroase mai târziu. Una din poeziile lui Bishop cel mai des prezente în antologii este "The Fish" (North and South), un text revelator în privința artei sale poetice. După cum s-a zis mai sus, poezia pare ancorată în lumea reală (deși aici Bishop apare ca pescar într-o barcă neancorată, plutind, e adevărat, aproape de țărm). Personajul, ce pare a fi Elizabeth Bishop, căreia îi plăcea să pescuiască, prinde un pește masiv, solemn, morocănos, care nu face niciun
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
are 8 secțiuni (un prolog, șase capitole, un epilog), prologul fiind numit "The Triumph of Death". Deși titlul face aluzie la apocalipticul tablou al lui Peter Bruegel cel Bătrân, debutul cărții, la fel ca și romanul în ansamblu, este adânc ancorat în cultura americană postbelică. Narațiunea începe cu un eveniment sportiv istoric pentru americani, o superfinală de baseball între The New York Giants și The Brooklyn Dodgers, ce a avut loc pe 3 octombrie 1951, cel mai important meci al tuturor timpurilor
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
să susțină în continuare un mit promovat de mari jurnaliști americani, adoptat și în mass-media din Europa (nu neapărat importat, dar important), conform căruia jurnalistul poate fi obiectiv, deci fără o agendă proprie, fără o identitate proprie, fără spirit critic ancorat în anumite valori. Dezbaterea va continua, probabil, mulți jurnaliști, inclusiv cei precum Murrow, continuând să își susțină poziția absolut independentă, ca și cum ar fi o crimă pentru oricine, inclusiv pentru jurnalist, să fie subiectiv, dar să încerce să se trateze, și
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
teren, prin construirea de spații comerciale. Dezvoltarea spațiilor comerciale are la bază: ▪ principiul „atracției cumulative”, consumatorii fiind atrași de magazine care vând mai multe produse (alimentare, cosmetice etc.); ▪ principiul „ancorării”, utilizat de exemplu de Carrefour, În spațiul acestui hipermarket fiind ancorate spațiile comerciale din galerii. Spațiile comerciale sunt dezvoltate și apoi gestionate ca o singură entitate. În cazul acestora locația este un atribut important, fiind legată de piața rezidențială, iar traficul diminuează efectul negativ al apropierii de concurenți. Spațiile comerciale sunt
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
justificarea rezult] din ordonarea „divin]” a lucrurilor, existând o tendinț] de absolutizare a legii morale. Totuși, nu se poate spune c] nu apar o serie de probleme esențiale, preocup]ri și paradoxuri cu relevant] etic], chiar dac] par s] fie ancorate în termeni religioși, mitici sau mitologici. De exemplu: Scriptură cere evitarea c]rnii; dar un preot ar greși fâț] de zei dac] ar refuza s] ia parte la oficierea unui ritual de jertfire care implic] și un animal. Dac] zeii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
relevanță să pentru efortul continuu de a înțelege problemele de prim rang ale filosofiei. O parte a dificult]ții de a evalua filosofia Evului Mediu, și într-o proporție mai mic] pe cea a Renașterii, o constituie faptul c] este ancorat] într-un vocabular teoretic nefamiliar. Aceast lucru este determinat și de leg]tură cu scolastica - tradiția filosofic] dominant] - care a avut o natur] strict tehnic]. O alt] problem] pentru înțelegerea și susținerea argumentului și a concluziilor prezentate de autorii acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt conectate la cunoștințele deja existente, adaptarea tuturor la ceea ce știm deja înseamnă rezistență la învățare. A percepe doar faptul care confirmă ceea ce știm și a nu vedea diferențele înseamnă stagnare; - conectivă: învățarea înseamnă mai ales a face conexiuni, a ancora noul material în ceea ce este deja familiar pentru noi. Când citim sau ascultăm ceva, memoriași ariile de asociere devin active. De aceea, învățarea este biografică și foarte individualizată, fiecare decodificând și asimilând un mesaj într-un mod și un ritm
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sens. De multe ori, nu poate fi stabilită o relație directă între aceste concepții și valori filosofice mai generale (relația dintre filosofie și educația adulților fiind mai mult implicită și influențată totodată de cadrul politic și cultural), ele însele fiind ancorate în anumite tradiții filosofice. Putem observa, de exemplu, diferențe considerabile între filosofiile și culturile vestși est-europene, ca și între cele specifice fiecărei țări, până la urmă. Având specificitate culturală, marea diversitate a reflecțiilor teoretice și a practicilor la scară globală este
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Evaluarea este, în acest caz, un instrument al controlului calității ofertei șiserviciilor (Sava, 2003). Putem spune, astfel, că evaluarea, ca etapă a managementului cursului, încheie și deschide, în manieră circulară, procesualitatea managerială,fiecare etapă, cu specificitatea descrisă, trebuind să fie ancorată în celelalte, dublate de decizii ameliorative specifice. 5.6. Managementul calității în educația adulțilortc "5.6. Managementul calității în educația adulților" Gabriela Codorean, Sorin Vlad Predescu În educația adulților, calitatea este un concept executiv, organizațional și de conducere și este
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sunt conectate la cunoștințele deja existente, adaptarea tuturor la ceea ce știm deja înseamnă rezistență la învățare. A percepe doar faptul care confirmă ceea ce știm și a nu vedea diferențele înseamnă stagnare; - conectivă: învățarea înseamnă mai ales a face conexiuni, a ancora noul material în ceea ce este deja familiar pentru noi. Când citim sau ascultăm ceva, memoriași ariile de asociere devin active. De aceea, învățarea este biografică și foarte individualizată, fiecare decodificând și asimilând un mesaj într-un mod și un ritm
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sens. De multe ori, nu poate fi stabilită o relație directă între aceste concepții și valori filosofice mai generale (relația dintre filosofie și educația adulților fiind mai mult implicită și influențată totodată de cadrul politic și cultural), ele însele fiind ancorate în anumite tradiții filosofice. Putem observa, de exemplu, diferențe considerabile între filosofiile și culturile vestși est-europene, ca și între cele specifice fiecărei țări, până la urmă. Având specificitate culturală, marea diversitate a reflecțiilor teoretice și a practicilor la scară globală este
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Evaluarea este, în acest caz, un instrument al controlului calității ofertei șiserviciilor (Sava, 2003). Putem spune, astfel, că evaluarea, ca etapă a managementului cursului, încheie și deschide, în manieră circulară, procesualitatea managerială,fiecare etapă, cu specificitatea descrisă, trebuind să fie ancorată în celelalte, dublate de decizii ameliorative specifice. 5.6. Managementul calității în educația adulțilortc "5.6. Managementul calității în educația adulților" Gabriela Codorean, Sorin Vlad Predescu În educația adulților, calitatea este un concept executiv, organizațional și de conducere și este
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acest sens. Care este explicația acestui dezacord Între cei doi? În primul rând, Engels XE "Engels" este tentat să recurgă la explicații cât mai generale, care să meargă la fondul problemelor, În timp ce Bariț XE "Bariț" , spirit mai puțin teoretic, rămâne ancorat cu precădere În concretul realității primare. Dincolo de această diferență structurală, opțiunea ziaristului ardelean se explică prin conjunctura din Transilvania, În lumina cerințelor politice de aici. Bariț alege În mod deliberat chestiunea dijmelor bisericești din Irlanda ca subiect de presă, deoarece
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]