2,924 matches
-
nu mai rămâne decât efortul pentru optimizarea sănătății prin autosupraveghere și prin practicile tehnico-științifice. În acest fel, domnia lui homo medicus are drept consecință o redramatizare a raportului cu consumul. Bineînțeles, nu sub forma veche a rivalităților statutare, ci ca angoasă crescândă privitoare la trup și la sănătate. În numele religiei sănătății, trebuie să ne informăm mereu mai mult, să consultăm specialiști, să supraveghem calitatea produselor, să evaluăm atent și să limităm riscurile, să ne corectăm obișnuințele de viață, să amânăm efectele
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
absorbit doar de preocupările legate de trup și de sănătate, de ieșirile în oraș și de călătorii, de plăcerile private și familiale. Chiar și cu riduri, Narcis rămâne Narcis, preocupat să seducă, să trăiască plenar prezentul, chiar dacă rămâne pradă tradițională angoaselor specifice sfârșitului vieții. De-acum înainte, Narcis senior caută în consum rețeta conservării formei fizice și a sănătății, dar și modalitatea de a participa la dinamica vieții sociale, „de a rămâne în joc”, de a se distra și de a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
tradițiilor sociale „arhaice”; de-acum înainte, el e mobilizat pentru a diminua sentimentul intim al îmbătrânirii. Mai mult chiar ca alte categorii de vârstă, hiperconsumul senior funcționează ca un fel de terapie cotidiană, o modalitate de a îndepărta sentimentul inutilității, angoasa singurătății și a trecerii timpului. Faza II a inaugurat strategiile de segmentare a pieței, dar marketingul generațional era în esență orientat către tineret. Persoanele în vârstă erau sistematic neglijate, scoase în afara circuitului de politici comerciale ce se temeau să nu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Chiar dacă societatea de hiperconsum a reușit să neutralizeze luptele simbolice care orchestrau actele consumului, ea nu încetează să reproducă noi conflicte între om și lucruri, între om și el însuși, între om și social. Îndărătul luminilor frivolității consumeriste întrezărim grimasele angoaselor nefericirii, ale „asprei dorințe de a dura”, ale luptei pentru viață și supraviețuire. Chiar dacă societățile sunt mai bogate și mai puternice ca oricând, reapar temerile excluderii și ale restricțiilor, obsesiile vârstei, ale sănătății și ale securității: finalmente, umanitatea se dovedește
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Pierzându-și locuința sau fiind obligați să locuiască într-o mahala rău-famată, indivizii încearcă sentimente de rușine, de devalorizare a propriei persoane. În mod similar, dependența de serviciile sociale se traduce, adesea, printr-un sentiment de decădere și umilință 35. Angoasei de a nu mai face față datoriilor contractate i se adaugă, la mulți părinți, culpabilitatea de a nu putea oferi o viață decentă și normală copiilor. Cu cât condițiile materiale generale se ameliorează, cu atât subiectivizarea-psihologizarea sărăciei se intensifică. În
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
colective în efervescența party-urilor nocturne în cadrul cărora numeroși participanți se află sub influența drogurilor? Acesta este un fapt incontestabil, cu condiția să nu pierdem din vedere climatul propriu „mulțimii solitare”, marcat de absența de comunicare verbală, așa-numitele bad trips, angoasa în fața vidului și a imposibilității fuziunii sociale 30. În prezent, recurgerea la droguri nu se rezumă la motivații hedoniste, ea este și un fel de „automedicație” destinată să aplaneze dificultatea cuiva de a fi el însuși, de a se integra
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
dezinhibe. Astfel încât dreptul la plăcere proslăvit de generația rebelă a devenit o somație, o „corvoadă”47, un fel de productivism al plăcerii asemănător, în principiu, celui care organizează domeniul industriei. Și tot așa cum economia liberală dă naștere stresului rezultatelor și angoasei șomajului, noua economie libidinală generează, în mare, panica eșecurilor și a fiascoului, frica de a fi un subdotat al carnalului, de a nu semăna cu Superman (Superwoman) în amor. După timpul transgresiunii, cel al transformării lui Eros în marfă; după
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
că, în fața unor femei mai libere, mai „experimentate”, dar și mai exigente, bărbații pot să-și facă unele griji în legătură cu virilitatea. Totuși, acest fenomen are limite, temerile masculine nedepășind, de regulă, primele momente ale relației. Pe de altă parte, dacă angoasele și eșecurile se înmulțesc, cum să ne îndoim că relațiile sexuale au mai multe șanse de a fi satisfăcătoare cu femei active, dezinhibate, decât cu femeile care le consideră o pedeapsă? Dacă sexualitatea din epoca liberală generează anxietate comparativă, ea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
căror putere de a semăna groaza și panica vorbea Mallarmé - răzbește cu greu în mintea încă încețoșată de băutură a portarului, făcându-l să se creadă dintr-odată portar al iadului. Shakespeare creează aici efecte de corespondență (ironică, desigur) între angoasa reală a asasinului, gata să vadă răsărindu-i dinainte fantoma victimei sale, și monologul portarului chefliu, monolog zeflemitor, dar nu lipsit de o involuntară și stranie intuiție a adevărului tragic. Căci presupunerile lui fanteziste în legătură cu cei ce bat în poartă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
nebântuit de spectre, de „apariții”, de duhuri, se poate ghici totuși vechea și adânc înrădăcinata moștenire a reprezentărilor întâlnirii cu fantoma ca semn de netăgăduit al morții. Zgomotele ce se aud în spatele ușii sau la ferestre trădează prezența persistentă a angoasei tragice provocate de loviturile repetate în poarta castelului lui Macbeth, lovituri pe care teroarea de care paznicul este cuprins le face să răsune cu o forță înzecită. O teroare iscată de ceva ce nu are propriu-zis o formă, un trup
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
se înscriu vizibil în moștenirea lăsată de Schulz și de Maeterlinck. Imagini degradate ale vechilor strigoi, așa cum le propune modernitatea, ele continuă totuși să păstreze ceva din forța acelei „stranietăți” care, deși tratată în registrul derizoriului, trădează o experiență a angoasei și chiar a durerii. „Creatură marcată de moarte”, veritabil „intermediar între un actor mort și un actor viu”, figura de ceară este sursa acelui sentiment de bizar, de straniu, care, crede Kantor, ar trebui să șocheze dureros publicul. Moartea și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
incapacitatea adolescentului de a înfrunta, într-o manieră satisfăcătoare, cel de al doilea proces de separare-individuare datorită, în special, separărilor sau abadonurilor antecedente multiple care au provocat o suferință excesivă copilului. Această incapacitate și confruntarea cu această teamă provoacă o angoasă și o reacție depresivă care constituie cel de al doilea termen al triadei borderline. Adolescentul reacționează adesea la angoasă, și la depresia provocată de aceasta, folosind mecanisme de apărare specifice subiecților borderline: trecere la act, clivaj, mecanisme de negare etc.
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
separărilor sau abadonurilor antecedente multiple care au provocat o suferință excesivă copilului. Această incapacitate și confruntarea cu această teamă provoacă o angoasă și o reacție depresivă care constituie cel de al doilea termen al triadei borderline. Adolescentul reacționează adesea la angoasă, și la depresia provocată de aceasta, folosind mecanisme de apărare specifice subiecților borderline: trecere la act, clivaj, mecanisme de negare etc. Acesta este cel de al treilea termen al triadei care antrenează adesea adolescentul într-o „poziție depresivă” (cf. paragraful
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
traversează în unele cazuri „crize”, uneori depresive, cel mai adesea „anxio-depresive”, mult mai importante decât cele de tristețe și de proastă dispoziție. Acest „sindrom de amenințare depresivă” (Braconnier, 1987) se manifestă prin următoarele simptoame: - apariția unei anxietăți, chiar a unei angoase cu tot cortegiul său obișnuit de manifestări somatice atunci când aceasta este accentuată (palpitații, umezirea mâinilor, nod în gât etc.). Această anxietate este adesea prima manifestare ce precede semiologia depresiei. Uneori, chiar această anxietate este alimentată de teama de tristețe. Adolescentului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
reactiv și impulsiv. Această situație de criză poate dura mai multe zile, o săptămână sau două. Dacă nu intervine nici un tratament, „criza anxio-depresivă” poate să se transforme într-o stare depresivă autentică. Braconnier (1987, 1995) notează următoarea situație: „criză de angoasă acută” în debutul manifestărilor patologie; transformare progresivă în „anxietate anticipativă”; evoluție spre „comportament depresiv”. Se știe că la adult există numeroase legături între anxietate și depresie. Se pare că la adolescent apariția anxietății/angoasei precede semnele depresive propriu-zise. DENISE - DE LA
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
1995) notează următoarea situație: „criză de angoasă acută” în debutul manifestărilor patologie; transformare progresivă în „anxietate anticipativă”; evoluție spre „comportament depresiv”. Se știe că la adult există numeroase legături între anxietate și depresie. Se pare că la adolescent apariția anxietății/angoasei precede semnele depresive propriu-zise. DENISE - DE LA ANXIETATEA DE SEPARARE DE COPILARIE LA CRIZA ANXIO-DEPRESIVĂ A ADOLESCENȚEI Denise, 16 ani, suferă de două luni de crize de angoasă, ea se simte incapabilă, se teme că nu reușește să se descurce, are
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
numeroase legături între anxietate și depresie. Se pare că la adolescent apariția anxietății/angoasei precede semnele depresive propriu-zise. DENISE - DE LA ANXIETATEA DE SEPARARE DE COPILARIE LA CRIZA ANXIO-DEPRESIVĂ A ADOLESCENȚEI Denise, 16 ani, suferă de două luni de crize de angoasă, ea se simte incapabilă, se teme că nu reușește să se descurce, are crize de plâns, seara adoarme greu și dimineața are rău la stomac, câteodată chiar stări de vomă. Temerile sale au legătură cu școala și cu teama sa
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și ea rezultate slabe. Ea este o adolescentă discretă, de statură mai degrabă mică, nu vorbește spontan, rămânând tăcută, dar această tăcere nu înseamnă reținere. Răspunde totuși la întrebări, cel mai adesea cu răspunsuri scurte și precise. În afara stării de angoasă, ea va recunoaște că este adesea tristă, mai ales atunci când se află în camera sa, că are dorința de a plânge. Doar această simplă evocare are, de altfel, tendința de a-i provoca apariția unor lacrimi discrete în timpul ședinței. I
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Ca urmare, o mai mare introspecție și o capacitate de a pune în relație starea sa afectivă interioară și evenimentele exterioare ar explica creșterea frecvenței depresiei resimțită în populația feminină. FACTORI ASOCIAȚI Toate anchetele arată frecvența tulburărilor asociate, în special: - angoasa de separare; - comportamentele antisociale (ceartă, furt, vagabondaj, mai ales la băieți); - consumul de substanțe (tutun, alcool, drog, somnifere și medicamente auto-prescrise); - anxietatea generalizată și fobiile (mai ales la fete); - dificultățile școlare, aproape constante. Vom aborda acești factori mai în detaliu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Chiar de la prima consultație, dinamica familială scoate în evidență o confuzie clară între simptomele fiului și patologia tatălui: acesta a făcut o depresie destul de importantă la nașterea lui Louis, decompensare depresivă a unei organizări histerofobice. Prin timiditate, probleme cu somnul, angoase de separare, tatăl se identifică masiv cu fiul și îl aduce la consultație spre a fi „îngrijit” pentru ca acesta să nu ajungă să aibă aceleași probleme ca el însuși. Astfel, terapeutul este prizonierul unei situații paradoxale deoarece, prin intervenția sa
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la fel și sensul relațiilor puse în joc. Două direcții apar în mod clar în aceste teste: - direcția depresivă cu nostalgia unei relații obiectuale satisfăcătoare pierdută, și emergența temei morții, moartea tatălui și a fiului care este însoțită de o angoasă că ar putea fi ucis de către cineva care vine din spate, cu ostilitatea persecutorie a lumii exterioare; - lupta cu depresia pare că se manifestă prin trecerea la act, singura sursă de plăcere, în special la actul agresiv în cadrul relației, puțin
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
act, singura sursă de plăcere, în special la actul agresiv în cadrul relației, puțin culpabilizat, deoarece este trăit ca singurul mijloc de a fi pe lume, de a nu fi respins, de a nu se simți singur, abandonat, dominat de o angoasă subiacentă omniprezentă. Așa cum se întâmplă întotdeauna, presiunea școlară atenuându-se deoarece a fost găsită o soluție de așteptare (plasare într-un centru de educație specială - SES), Pascal își întrerupe vizitele, la fel și mama sa. Doi ani mai târziu, directorul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
începe să-l iubească pe acest tânăr profesor? Dacă Denise își interzice orice reverie, asta nu înseamnă oare că o face și pentru a-și interzice acest gen de gânduri? Prin deplasare fobică, obiectul predat și nu profesorul devine sursa angoasei, în timp ce adolescenta evoluează de la o teamă de separare spre o teamă de nereușită (ceea ce-i permite să rămână o fetiță mică trăind alături de părinții săi, dorință inconștientă, respinsă de eul acestei adolescente). Dar aceste transformări și deplasări, obișnuite în adolescență
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sunt indicii indirecte ale aceste depresii precoce. În același timp, Vincent încearcă, ca orice copil mai mare, să-și îngrijească mama prin mângâierile sale și prin prezența sa. Dificultățile persistente din perioada separării cauzate de frecventarea creșei dovedesc existența acestei angoase de separare care, ulterior, s-a transformat de altfel în refuz școlar și în agitație foarte puternică la școală. Dacă această „depresie din copilăria mică” s-a atenuat în copilărie, în schimb perioada adolescenței pe de o parte, care îl
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să utilizeze din ce în ce mai mult conduite alimentând o negare maniacă (grupul de camarazi, prostiile, rolul de vedetă pe care îl dorește acesta) și sarcina mamei pe de altă parte și nașterea unui bebeluș, care vindecă în sfârșit depresia mamei, pot reactualiza angoasele sale de pierdere: de două ori el nu mai este copilul care își poate consola mama, o dată pentru că nu mai are vârsta potrivită și a doua oară pentru că altcineva este în locul său. În plan psihopatologic, este posibil să emitem ipoteza
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]