27,361 matches
-
când este cuprinsă de febra liberalismului, devine fie boemă, fie solitară sau violent contestatară). Μ O idee este autentică atunci când se naște din suferința propriei cunoașteri. Μ Un aspect des invocat de superioritate a vieții psihice umane comparativ cu cea animală este „conduita de amânare”, căreia Îi este specifică, spune Pierre Janet, „așteptarea”, respectiv capacitatea omului de „a face absența prezență și prezența absență”. Într-adevăr, „așteptarea” traduce existența unui „act psihic suspendat”, pe care animalul aflat sub presiunea unei trebuințe
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
proprietățile coligative ale soluțiilor: scăderea punctului de îngheț, creșterea punctului de fierbere, osmoza. În celulele vii, osmoza joacă un rol foarte important. Ne confecționăm o celulă osmotică dintr-o pâlnie semisferică cu coadă lungă, la gura căreia legăm o membrană animală, de exemplu o bășică de porc. În pâlnie introducem o soluție saturată de zahăr. Cufundăm pâlnia într-un pahar cu apă. La începutul experienței cele două lichide sunt la același nivel. În timp, însă, se observă ridicarea nivelului lichidului în
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
În călduri. SÎntem singurele specii de femelă cu menstruații atît de dramatice sau cu perioade ce sînt sincronizate cu ciclul lunii sau care elimină atît de mult sînge pe care În sălbăticie l-am fi Înlocuit doar depinzînd de carnea animală pentru a Înlocui fierul pe care Îl pierdem. SÎntem singura specie ce are un creier capabil să nu țină cont de ansamblul de circuite ce ne obligă la obediență În fața nevoilor sexuale, permițîndu-ne să ne abținem de la sexualitate cu scopul
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
perioadă, structura pe surse energetice a agriculturii românești, în comparație cu cea a Italiei și a Germaniei, dezvăluie o înapoiere care poate fi puternic corelată cu politicile tranziției. În funcție de sursele de energie, agricultura românească utiliza 46,7% energie umană, 51,1% energie animală și numai 2,2% energie mecanică. Comparativ, Italia și Germania utilizau procente comparabile de energie mecanică și net mai mari decât România, respectiv 15,1% și 16,8% (avansul Germaniei asupra Italiei este ușor de înțeles), și se diferențiau în privința
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
8% (avansul Germaniei asupra Italiei este ușor de înțeles), și se diferențiau în privința utilizării celorlalte surse energetice. În vreme ce Italia utiliza o mare cantitate de energie umană (53,1%), mai mare chiar decât România, Germania utiliza o mare cantitate de energie animală (49,5%, față de 31,8% în cazul Italiei) și mult mai puțină energie umană (33,7%) (Constantinescu, 1994, p. 253). Merită înțeleasă semnificația acestor cifre. România, Italia și Germania erau țări care se industrializau rapid în acea perioadă. România chiar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de la începutul industrializării putea transporta o încărcătură de 3 tone cu o viteză medie de 30 km/oră, având un randament de nouă ori mai mare. Dacă, în urma dezvoltării economice în ritm accelerat, societatea care își bazează transportul pe tracțiunea animală reușea să asigure patru cai la fiecare căruță, rezultatul ar fi fost transportul a două tone de încărcătură cu o viteză medie de 10 km/oră, iar „decalajul” cantitativ față de societatea care își bazează transportul pe tracțiunea mecanică s-ar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
partenerii să se angajeze expresiv-emoțional într-o relație mai de lungă durată. Oricum, e greu de admis că o relație de permanență între femei și masculi ar fi posibilă fără intervenția altor factori decât cel pur sexual. Analogiile cu lumea animală sau cu manifestările superioare imediat precedente omului și căutarea rădăcinilor unor comportamente umane în comportamentele acestora sunt contestate de mulți sociologi și antropologi. Faptul că omul ca animal are o calitate specială, rațiunea, și trăiește într-un mediu sociocultural ce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
problemei. Alți autori consideră însă că patternurile comportamentale incrustate genetic s-au transmis și la ființele umane și ele funcționează mai mult sau mai puțin voalat, mascate și transformate de parametrii sociali. Este de reținut însă că și pentru etologia animală se aduc date noi care le infirmă pe unele ce păreau certe. Astfel, se admitea că stabilitatea cuplului de împerechere la animale (în particular, la păsări și mamifere) este dată de dependența prelungită a nou-născutului de mamă (părinți), care necesită
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
biologistă explică agresivitatea masculilor legată de gelozie tot în spirit sociobiologist: programați să-și reproducă genele prin urmași, ei sunt foarte atenți ca nu cumva partenerul să „calce strâmb” și copiii să nu fie ai lui. Ca și în lumea animală, își păzește consoarta cu toate mijloacele de rivalii masculi. Interpretările sociobiologiste sunt fragile în fața realității că gelozia, atât la femei, cât și la bărbați, diferă enorm de la cultură la cultură. Ele nu pot explica această variabilitate, dar nu înseamnă că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și introducerea mașinii cu aburi În ultima parte a secolului al XVIII-lea au accelerat viteza, fluxul și densitatea activității economice. Revoluția industrială a luat amploare. După aproape zece mii de ani În care societatea s-a bazat pe puterea umană, animală, a vântului sau a curenților marini pentru a se deplasa, puterea aburului oferea acum un salt calitativ În utilizarea energiei terestre. Timpul necesar pentru călătorii s-a scurtat, iar schimburile umane - atât sociale, cât și comerciale - au fost accelerate. Cu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai mică măsură, de nobilime. A fi civilizat Însemna să fii manierat, bine Îngrijit, să-ți controlezi funcțiile biologice și, În primul rând, să fii rațional și stăpân pe sine. Numai atunci când fiecare persoană putea să-și controleze propria natură animală ea va fi capabilă să-și exercite controlul asupra restului naturii. Procesul de civilizare a separat omul nu numai de propria sa natură animală, dar și de celelalte ființe umane. El a devenit o insulă autonomă, un agent liber, detașat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fii rațional și stăpân pe sine. Numai atunci când fiecare persoană putea să-și controleze propria natură animală ea va fi capabilă să-și exercite controlul asupra restului naturii. Procesul de civilizare a separat omul nu numai de propria sa natură animală, dar și de celelalte ființe umane. El a devenit o insulă autonomă, un agent liber, detașat, În control al corpului propriu și al spațiului său privat În lume. Omul a devenit individ. Un proces similar de civilizare a avut loc
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
decât cel civilizat”5. A lucra noaptea era de asemenea suspect. Juristul englez sir Edward Coke a remarcat că „noaptea este timpul În care omul trebuie să se odihnească, iar animalele sălbatice sunt În căutarea prăzii”6. Epitete de origine animală erau de asemenea folosite mai frecvent pentru a denigra pe alții. John Milton râdea de dușmanii săi chemându-i „cuci, măgari, maimuțe și câini”7. Masa s-a dovedit a fi clasa de școală cea mai importantă pentru a civiliza
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru animale și foamete În lume. Dar, dacă ar ști, s-ar simți obligați să folosească o dietă mai bogată În vegetale, astfel Încât mai multe terenuri agricole să fie eliberate pentru cultivarea cerealelor destinate consumului uman În loc de cele pentru hrană animală? Dacă am auzi că vecinii noștri Își lasă copiii să moară de foame, am fi foarte indignați. Acei părinți ar fi arestați pentru neglijență și abuz asupra copiilor. Acesta este un exemplu de hot evil (rău fierbinte sau rău personal
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
depășite. Astăzi există o convergență marcantă în privința ideii că, de fapt, natura valorilor rezidă în întâlnirea, intersecția, corespondența dintre nevoile, propensiunile umane și calitățile obiectelor. Se afirmă, în acest fel, că valorile umane își au prefigurarea îndepărtată în activitatea psihologică animală de adaptare la mediu (Biberi, 1971), animalul raportând și el, implicit, bineînțeles, obiectele, situațiile la nevoile sale instinctive. Valorile sunt însă mult mai mult decât valențe. Ele reprezintă și principii abstracte, ca Binele, Adevărul, Frumosul, Dreptatea. Dar, chiar și în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
un artificiu denominativ; dacă morală înseamnă instinctele de ocrotire a progeniturii la nivel animal și relațiile instinctive de cooperare la animalele ce trăiesc în grup, putem într-adevăr, așa cum procedează și autorul Eticii și etiologiei, să vorbim despre o etică animală (Zamfirescu, 1982, p. 261). În prezent, discuții pertinente au loc pe plan mondial în domeniile bioeticii, dar ele privesc, fundamental, foarte importantele probleme ale consecințelor sociomorale ale ingineriei genetice (clonare), ale transplantelor de organe, ale fecundării artificiale, ale eutanasiei. În
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ierarhii de valori în virtutea căreia el se realizează (lucru neconstatat la primatele nonumane) -, întrucât inhibiția incestuală sfidează legitățile celorlalte manifestări etologice animale, l-am putea numi protomoral (p. 235). Ar fi justificat deci să presupunem existența unei continuități între lumea animală și cea umană și cu privire la activități psihocomportamentale mai complexe. Dar legătura axiologicului cu biologicul trebuie văzută și într-un sens independent de respectiva posibilă continuitate. Este vorba despre a nu confunda biologicul (geneticul și etologicul) nonuman cu cel uman. A
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
conducerii. Tipuri de lideri și stiluri de conducere" Viața grupurilor și colectivităților este de neînchipuit fără o minimă organizare, și deci conducere. Prin definiție, existența și funcționarea grupurilor mai mari sau restrânse presupun un conducător, lucru evident și în lumea animală, la primate funcționând o ierarhie socială destul de complexă, cu competiții și lupte în care se fac și se desfac alianțe, pentru a se ajunge în vârful ierarhiei și a se menține acolo. Grupurile și colectivitățile umane au reguli mai sofisticate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prozator, un parcurs la cea mai înaltă cotă artistică. Romanul Dansul ursului prezintă un alter ego al lui S., măgarul Gary, figură principală a romanului, pe care îl însuflețește și îl îmbogățește cu meditațiile sale. Iar celălalt protagonist din lumea animală, ursul Buru, se va dovedi tot o proiecție alegorică a nefericitului scriitor. Ursul, un adevărat rege al munților, este prins de comenduirea germană și vârât într-un puț de fier și beton semănând cu un buncher sau cu o pivniță
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
în volumul Ploaia de sâmburi avântul poetic pare să păstreze ceva din teluricul ființei („sub nisip eu cresc neîncetat.../ până mă respiră stele căzătoare”). Rituri ale unor necunoscute ființe htonice, ritmuri incantatorii, dorința de a cuprinde în sine o lume animală și vegetală inconștientă de senzualitatea ei sunt prezente aici, poemele fiind lipsite totuși de nebunia dionisiacă specifică unei astfel de inspirații. Invenția trimite la alchimicele arhetipuri ale uniunii elementelor („să văd cum luna se-nsorea/ și soarele cum se înlună”). Chiar
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
sunt înjugați la această ușă (iugum vine din sanscritul yoga - legătură...). Postura e umană, cei doi bărbați poartă pe umeri povara care-i leagă, și care e mai chinuitoare ca un jug, inventat de om tocmai pentru a înlesni tracțiunea animală. Un prim neajuns iritant: cel care i-a atelat împreună (i-a pus în atelaj) nu a ținut seama de diferența lor de talie: Omul ar trebui/ să fie în față. E mai înalt..." Drumul e în pantă, alunecos și
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
și un spațiu emoțional, de atracție sau de respingere, de plăcere sau de durere, de recompensă sau de pedeapsă. 3. Gura În sfera psihologiei morale, gura nu poate fi neglijată. Deși ea a pierdut mult din rolul său din psihologia animală, acesta fiind preluat, În cazul omului de mână suntem obligați să-i acordăm În continuare importanță și să-i analizăm semnificația. Gura reprezintă „organul apetențelor primare”. Ea este „primul organ al plăcerii” la copilul nou-născut, reprezentând organul prin care se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dr. Neligan În Chemical Gazzette din februarie 1846; concludentă expunere În US Dispensatory, pp. 1564-1567 și passim. Pentru formula testiculară a moscului și diferențele față de cea a iepurelui, vezi „Mammalia: Male Urinogenital Organs”, În Vines-Ress, pp. 1050-1054. 144. De extracție animală sau vegetală, moscul e Întâlnit În India, așa cum o atestă inclusiv materia medica budistă, p³. kaÚukika și kaÚukșphala, În Jinadasa Liyanaratne, The Casket of Medicine (Bhesajjamañj¿s³, cap. 1-18), Pali Text Society Translation Series No. 50, Oxford, 2002, p. 178
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
elemente lingvistice arhaice și provinciale ori nume autohtone (cotoiul e Petrică, găina e Porumbaca). O fabulă deosebită este Asinul, care ar fi rămas o piesă clasică a genului în lipsa elementelor licențioase din final. Asemănătoare poemului lui G. B. Casti Gli animali parlanti, textul expune pățaniile unui măgar obosit, flămând, batjocorit și bătut, care reușește să își ia în cele din urmă revanșa cu mijloacele pe care i le-a dat firea. S. scrie și câteva poezii sentimentale, mediocre. În Porul (1833
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
În contrast cu dieta Mediteraneană predominantă în plante, pe care Iisus Hristos o avea (după cum ne amintește Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție), dietele Occidentale moderne (încărcate cu produse animale) pun viața oamenilor în risc. Spre exemplu, pesticidele și dioxinele, concentrate în grăsimea animală, sunt consumate de cei care mănâncă carne și măresc riscul de cancer. Oamenii care mănâncă mult pește au deseori un nivel crescut de mercur în sânge. Deoarece animalele de la ferme sunt hrănite cu scopul de a crește repede, fără a
GRIJA BISERICII FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]