3,836 matches
-
îndreptată spre nevoi biologice. Așa au vrut marii luminați să fericească lumea. De aceea când Radu Gyr a proiectat într-o altă viziune țăranul și muncitorul român, el a fost condamnat la moarte, iar poezia a fost socotită manifest legionar anticomunist. Radu Gyr pune în fața conștiinței tuturor românilor o viziune luminoasă, cerându-le să se scuture de viziunea materialistă a vieții adusă de comunism: Ridică-te, Gheorghe, ridică-te Ioane Nu pentru-o lopată de rumenă pâine, nu pentru pătule, nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ciogodel, arestați în primavară la Buzău. Fuseseră judecați la București, trecuseră prin închisoarea Jilava și de o lună erau aici. Am fost băgat în cameră cu ei. Făcând cunoștință mi-am dat seama de stadiul lor sufletesc. Arestați pentru atitudine anticomunistă în liceu, neavând o educație creștină și națională temeinică, nefiind trecuți prin Frățiile de Cruce, căzuseră repede, ajungând colaboratori ai regimului pentru un pachet sau vorbitor lunar. Din Aiud fuseseră trimiși cu mult înainte câțiva tineri muncitori, lăcătuși, mecanici, zidari
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
condiția să-i pozeze. Astfel directorul era sechestrat câte două-trei ore pe zi, timp de câteva săptămâni. Cu cei doi-trei colegi care-l ajutau la pregătirea lutului, la turnat ipsosul în forme etc., subtil aducea vorba despre armată, despre războiul anticomunist. Directorul a mărturisit că tot ce face e din oportunism, nu din devotament. Oportuniștii au fost primele unelte de care s-au folosit comuniștii ca să ne îngenuncheze. Acest lucru l-a formulat Lenin sub expresia „prietenii de drum”; toți au
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
că prin șantaj și-ar putea ajunge scopul; i-a arestat copilul, așteptând ca doamna să-i cadă la picioare. Ceea ce nu s-a întâmplat. Drept răzbunare, l-a implicat pe Ionel în grupul celor arestați din liceu pentru atitudine anticomunistă. La anchetă Ionel s-a purtat mai presus de orice critică; a urmat condamnarea și trimiterea la Târgșor. Ce s-o fi petrecut în sufletul lui Nicolski, numai Dumnezeu știe. Și tu faci politică, bă?, l-a întrebat apoi pe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mai văzut om așa urât ca el. Era acuzat că a lucrat pe două fronturi: și pentru poliția veche și pentru comuniști, trădându-i și pe unii și pe alții. Se apăra spunând că a lovit numai legionari. Din brigada anticomunistă făcea parte și un sas, Reinhardt, bărbat atletic, sobru, care fusese mult timp schingiuit și care era ținta insultelor țiganului, care-l acuza de fascism și legionarism. Figura deosebită a brigăzii era domnul Vasile Bourceanu. Ce întâmplare! Dumnezeu rânduise să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
patron mai târziu pe Arhanghelul Mihail, să lupte împotriva comunismului, Corneliu Zelea Codreanu, Ionel Moța și ceilalți, erau hrăniți cu laptele acestei mame spirituale. Cum comunismul era creația iudaică pentru îngenuncherea neamurilor, elementele de vârf ale acestei lupte anti-iudeo-masonice și anticomuniste, trebuiau anulate. Fie prin compromitere morală, socială și politică, fie prin scoaterea din luptă prin acuzația de extremism naționalist, fie prin lichidarea fizică. Iorga era o somitate culturală de probitate morală invulnerabilă, singura formulă de compromitere a lui era atragerea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sau nu erau de față, dar încă nu făcuseră concesii, să-i împroaște cu balele murdare ale „omului nou, cinstit și drept”, după ce a cunoscut frumusețea morală a urii față de exploatatori și criminali. Cei ce rezistau presiunilor și reprezentau rezistența anticomunistă au fost chi nuiți cu metode speciale. A fost cazul comandantului Nicolae Petrașcu; asupra lui s-a acționat și cu droguri, special administrate timp îndelungat, încât i s-au anihilat puterile fizice și psihice. La puțin timp după eliberare, în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
au distrus valorile spirituale ale neamului nostru și să insultăm pe cei ce au murit pentru ele. Cât timp am fost liberi, am fost urmăriți și prigoniți, iar în cele din urmă arestați și mulți dintre noi uciși pentru politica anticomunistă. Acum, deși condamnați, ni se cere și chiar ni se impune să facem politică. Dar comunistă. Cine vrea să mai stea aici, e liber. Eu cer să fiu dus înapoi, la celulă. Și mi-am făcut loc să ies. Aproape
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
1955 a fost "retrocedat" Ungariei comuniste ale cărei autorități, nemulțumite de rezultatul "reeducării", l-au obligat la o detenție suplimentară, de data aceasta în țară. În aprilie 1956, o dată cu acel prim dezgheț din lagărul comunist, a fost eliberat "condiționat". Revolta anticomunistă din octombrie 1956 avea să-l găsească însă, încă o dată, de partea cealaltă a "baricadei". Au urmat represaliile și, în ceea ce îl privește pe Nicholas M. Nagy-Talavera, fuga în Statele Unite ale Americii. Pe pămînt american, viața încă tînărului Nicholas ia
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nimic de-a face cu oameni care se comportă ca niște criminali și nu-mi pasă dacă ei mă urăsc sau mă prețuiesc". Încheia, sfătuindu-l pe Codreanu să desființeze Garda de Fier și să fondeze în schimb o ligă anticomunistă 60. Codreanu a desființat Garda de Fier la 21 februarie 1938, dar a emis o circulară secretă prin care i se cerea acesteia să-și continue existența și activitățile. Între timp, Hitler se întorcea acasă, intrînd triumfător în Viena în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
demersuri vor avea ecou, și alte experiențe carcerale vor ieși la lumină în anii ce vor urma. În identificarea posibililor martori am beneficiat de sprijin atât din partea Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, cât și din partea Asociației Foștilor Deținuți Politici Anticomuniști cărora le mulțumim și pe această cale. În egală măsură dorim să mulțumim tuturor celor care au înțeles demersul nostru și au făcut eforturi deosebite pentru a rememora unele momente tragice din trecutul lor. Le suntem recunoscători cu atât mai
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
se purtau mizerabil cu românii, și ne spuneau că vor pleca de-acolo doar atunci când munții ăia toți o’ să fie șes... Bineînțeles că noi în avântul ăla tineresc n-am putut suporta treburile ăstea, și am făcut o organizație anticomunistă. Și am fost un grup de vreo 7-8 persoane, toți tineri, și ne-am organizat într-o organizație anticomunistă... Ați apucat să faceți ceva? Păi am activat ceva, am făcut niște lucruri, da’ am avut între noi un basarabean, Teodor
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
să fie șes... Bineînțeles că noi în avântul ăla tineresc n-am putut suporta treburile ăstea, și am făcut o organizație anticomunistă. Și am fost un grup de vreo 7-8 persoane, toți tineri, și ne-am organizat într-o organizație anticomunistă... Ați apucat să faceți ceva? Păi am activat ceva, am făcut niște lucruri, da’ am avut între noi un basarabean, Teodor Melnic, care era ceva mai mare decât noi... El avea, mi se pare, vreo 33 de ani... Eu am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
E o plăcere, după cum văd că se-ntâmplă lucrurile... Sigur că am rămas un om de dreapta, dar nu, nu m-am înscris nicăieri... Ați avut proprietăți de revendicat după 1989? Acuma de curând am primit un brevet de luptător anticomunist, fără de care nu-mi puteam recupera averea confiscată de la Hunedoara. Și am fost la Judecătoria din Hunedoara unde mi s-a restituit parte din casă și terenul respectiv... Fosta mea soție a murit anul trecut. Până a trăit ea n-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
arestat... Din ora de curs de la liceu m-au luat. A venit de la director omul de servici c-un bilețel: cutare, cutare, cutare, să poftească la direcțiune, jos. Care au fost motivele arestării? Păi că am fost o organizație rasistă... anticomunistă. Am fost captați așa într-o mișcare de tineret, cu orientare naționalist-religioasă... Cine făcea parte din lot? Viorel Gheorghiță era șeful de lot... El a trecut prin toate, săracul... E decedat de vreo doi ani. Au mai fost: Gavrilă Sevruja
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
având cotele 91, 92, 93. În ce an ați fost arestat? Am fost arestat în 1956, anul când am și terminat liceul, de fapt. De la ce a plecat totul? Trebuie să fiu sincer: făceam parte dintr-o organizație cu caracter anticomunist, de fapt înființată în 1955. Ea pornea de la o idee: era potrivnică trupelor de ocupație. De la venirea rușilor până la plecare, Constanța semăna mai mult cu un oraș asediat. Toată zona peninsulară, dar și restul... era plină de ruși. Mai multă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
s-a mutat la Alexandria, localitatea lui natală. Cum ați ajuns dumneavoastră în atenția Securității? Eu am terminat liceul în clasa a-X-a în orașul Alexandria, și în ultimii doi ani de liceu s-a înființat în în cadrul liceului o organizație anticomunistă. Numele acestei organizații mi-l puteți spune? A rămas numele organizației, numele localității. N-avea un nume dinainte hotărât de noi... Pentru că toți puștii eram din Alexandria, Securitatea și i-a spus „Organizația Alexandria”. Cumva această organizație avea legătură, ca
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Și, ne întruneam când la mine, când într-o cofetărie unde aveam noi un prieten, cofetar, și acolo stăteam de vorbă, la o șuetă, beam cafele și discutam literatură... Și de aicea s-a pornit ideea să facem o organizație anticomunistă... Și încet, încet ne-am strâns. Și în afară de cenaclu s-a făcut organizația, care nu mai avea nimic literar în treaba asta... Pot să înșir niște membrii: Valter Drăgușin, Ovidiu Orceag, Ion Neagoe, Mihai Popescu, Tudor Mareș, Nicolae Tocher, Gogu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în armată că era ceva mai mare cu vreo doi ani ca noi, și am rămas eu ca șef. Și concret ce doreați dumneavoastră să faceți? Doream schimbarea regimului comunist prin fel de fel de mijloace... Adică să răspândim manifeste anticomuniste, să facem acțiuni în care să lovim comunismul, regimul... Ne-am propus să luăm legătura cu cei care acționau în Făgăraș, să-i ajutăm, să participăm și noi... O singură acțiune a fost făcută, la care am participat eu și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
hop, înghițeam vreo două, trei castroane de lapte și mă duceam la treabă. Ajutam la chirurgie, dădeam ustensile la mână că le învățasem încet-încet, și seara stăteam la discuții cu doctorii care intrau în saloane la noi, și făceam șuetă anticomunistă, bineînțeles. Era un colectiv foarte apropiat și strâns. Ne-a ajutau cu tot ce puteau și ei. Aicea fumam între noi... Inconștiență... Prieteni de-ai noștri fumau chiștoacele printre uși, de la hepatici... Îți dai seama, că puteai să iei hepatită
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fapte inumane. Eu vă mulțumesc mult. Cam asta este. Cu plăcere... OPREANU VIOREL S-a născut la 22.03.1927 în comuna Roșcani, județul Hunedoara. Naționalitatea: română. Religia: creștin-ortodox. Studii: liceale. Profesia: muncitor. A făcut parte din grupul de rezistență anticomunistă condus de Vasile Duma. A fost închis 6 luni de zile și a executat pedeapsa în închisorile: Sibiu, Aiud, Gherla, Sighet. La data interviului locuia în Roșcani. Interviu realizat de Cosmin Budeancă în 17.08.2007. Transcrierea și tehnoredactarea Andrei
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
puneau întrebări... Și sigur că apărea problema Basarabiei și altele legate de ruși, și atuncea o văzut că n-are ce face cu noi... Cu toată activitatea asta nu reușea să ne reeduce, ci ne educa în continuare în spirit anticomunist... Când am ajuns eu grupul de moldoveni era deja acolo, da’ n-au avut curaj... Ei făceau pe reeducații, dar n-au putut să facă nimica, n-au avut curaj, că erau numai câțiva, și în condițiile alea, cu sute
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în 1944 a fost a unșpea invazie rusească... Deci i-am privit cu ochi... nu suspicioși, ci cu ochi dușmănoși. Aceștia sunt dușmanii noștri dintotdeauna, ziceam noi atunci... Dar la nivel local care era atmosfera? La nivel local, lumea era anticomunistă... Ca dovadă, la alegerile din din 19 noiembrie’46, n-au fost comuniști, sau dac-au fost, nu spuneau că sunt comuniști, că le era rușine... Și abia în ’48 au început să scoată capul, da’ până atunci nu existau
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mai puțini, dar erau foarte virulente... Da’ ne păzeam de ei, că poliția era de partea lor, nu era de partea noastră... Dar erați înscris în ceva organizație? Nu... De fapt am făcut noi, elevii, din ideile noastre, o organizație anticomunistă... propriu-zis nu atât anticomunistă, cât antisovietică... și aceea a fost baza care a stat la noua organizare care vroiam să o facem noi, Frăția de Cruce. Eu am făcut parte din Frăția de Cruce, dar n-am cunoscut Mișcarea Legionară
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
foarte virulente... Da’ ne păzeam de ei, că poliția era de partea lor, nu era de partea noastră... Dar erați înscris în ceva organizație? Nu... De fapt am făcut noi, elevii, din ideile noastre, o organizație anticomunistă... propriu-zis nu atât anticomunistă, cât antisovietică... și aceea a fost baza care a stat la noua organizare care vroiam să o facem noi, Frăția de Cruce. Eu am făcut parte din Frăția de Cruce, dar n-am cunoscut Mișcarea Legionară decât în închisoare. Pe
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]