11,250 matches
-
culturi din secreții, hemoculturi și testarea germenilor la antibiotice. Examene de laborator: uzuale: hemoleucogramă, VSH, glicemie, uree, sumar de urină, timpi de sângerare, coagulare; speciale, practicate în unele cazuri neclare, pentru excluderea altor afecțiuni cu manifestări la nivelul mâinii: uricemie, anticorpi serici (ASLO) ,etc. În cazurile fără tendință la remisiune sub tratamentul corect efectuat, sunt necesare biopsii din zonele suspecte. 10.1.6. DIAGNOSTIC Diagnosticul pozitiv este simplu în majoritatea cazurilor, pe baza anamnezei, examenului clinic și explorărilor paraclinice. Diagnosticul diferențial
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
și ale altor secreții normale sau patologice pot suspiciona sau chiar evidenția prezența tumorilor și în același timp evaluează afectarea întregului organism indusă de tumoră. Deosebit de importantă este dozarea markerilor tumorali clasici (VSH, alfafetoproteina, antigenul carcinoembrionar) și, mai ales moderni (anticorpi monoclonali, enzime, oncogene, interleuchine, factori de necroză tumorală) atât în stabilirea precoce a diagnosticului cât și în monitorizarea postterapeutică. examenul anatomopatologic este esențial pentru stabilirea diagnostiucului de tumoră și pentru stabilirea conduitei terapeutice. Recoltarea probelor de țesut tumoral se poate
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
fi folosit singur sau în cadrul terapiei multimodale. Cele mai bune rezultate sunt în leucemii, limfoame, melanoame și carcinoame renale. Au fost identificate și alte substanțe biologic active: interleuchine (IL), Factorul de creștere tumorală (bTGF), factorul de necroză tumorală (TNF), oncostatin, anticorpi monoclonali, etc. cu efecte antiblastice. Utilizarea lor în clinică este abia la început. 17.7.5. TERAPIA ENDOCRINA Administrarea de hormoni în doze nefiziologice (hormonoterapie aditivă sau antagonizantă) sau ablația unor glande cu secreție internă ovare, testicole, suprarenale (hormonoterapie ablativă
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
caror amploare este direct proporțională cu profunzimea și suprafață arsurii. Prima reacție de apărare în arsuri este vasodilatația paralitica. Dacă aceasta durează peste 5 minute, endoteliul cade în interiorul vaselor din zona afectată determinând coagularea intravasculara localizată. Rețeaua de fibrina fixează anticorpii circulanți formând barieră fibrino-hemato leucocitara care împreună cu blocajul limfatic instalat la 24-48 de ore formează barieră de sigilare care izolează complet volumul de țesut afectat. Robson, în 1974, introduce această noțiune pe care Jacson o va reprezenta tridimensional cu cele
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
perturbările metabolice induse de ea fac din marele ars un mare anemic prin imposibilitatea recuperării hemului și a legării lui de globina la nivel hepatic. Depresia sistemului imunitar devine manifestă prin lipsa unui suport proteic în procesul de fabricare a anticorpilor. Astfel marele ars anemic și cu depresie imunitara devine pradă invaziei microbiene care se exprimă clinic de la infecția locală, la bacteriemie și septicemie cu risc letal prin șoc toxico-septic. Luând în considerație că mai mult de 50% din decesele pacienților
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
face prin mai multe metode și anume: examinarea plantelor și evidențierea simptomelor; testarea serologică care poate stabili apartenența la un anumit grup prin reacția dintre virus ca antigen și un ser extras din unele animale inoculate în prealabil care conține anticorpi specifici; testarea biologică pe plante indicator cu suc infecțios extras mecanic, verificarea prin altoire sau prin transmitere prin cuscută; examinarea la microscopul electronic a extractelor de suc din plantele atacate și punerea în evidență a particulelor virale. 4.1.1
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu corticosteroizi, diabetul zaharat, malnutriția, etilismul, SIDA, imunosupresia de orice altă cauză. Imunitatea specifică se referă la procesul imun care implică expunerea prealabilă la un antigen, detecția și prelucrarea antigenului în macrofag, mobilizarea limfocitelor T și B și sinteza de anticorpi specifici; în general, defectele izolate ale acestei imunități contribuie puțin la dezvoltarea infecțiilor chirurgicale banale, dar contribuie la morbiditatea pe termen lung și chiar la moartea prin infecții extensive. Imunitatea nespecifică se referă la apărarea realizată de leucocite, care fagocitează
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
și are ca efect fixarea pe suprafața microorganismelor a unor complexe proteice cu rol opsonizant sau litic. Totodată, activarea factorilor complementului determină vasodilatație, creșterea permeabilității capilare și chemotactism. 5.3.2.2. Răspunsul imunologic specific: Efectorii imunității specifice umorale sunt anticorpii, glicoproteine complexe sintetizate de limfocitele B. Anticorpii au în structura lor un segment variabil (Fab) prin care se fixează la nivelul determinanților antigenici microbieni și un segment constant (Fc) prin care declanșează activarea complementului, citotoxicitatea și fagocitoza (opsonizare). Prin blocarea
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
microorganismelor a unor complexe proteice cu rol opsonizant sau litic. Totodată, activarea factorilor complementului determină vasodilatație, creșterea permeabilității capilare și chemotactism. 5.3.2.2. Răspunsul imunologic specific: Efectorii imunității specifice umorale sunt anticorpii, glicoproteine complexe sintetizate de limfocitele B. Anticorpii au în structura lor un segment variabil (Fab) prin care se fixează la nivelul determinanților antigenici microbieni și un segment constant (Fc) prin care declanșează activarea complementului, citotoxicitatea și fagocitoza (opsonizare). Prin blocarea unor secvențe moleculare cu rol funcțional rezultă
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
nivelul determinanților antigenici microbieni și un segment constant (Fc) prin care declanșează activarea complementului, citotoxicitatea și fagocitoza (opsonizare). Prin blocarea unor secvențe moleculare cu rol funcțional rezultă neutralizarea microorganismelor sau a toxinelor acestora. În prima etapă a răspunsului umoral intervin anticorpii de tip IgM care rămân în majoritate intravascular. După câteva săptămâni apar IgG care se găsesc intrași extravascular. La nivelul mucoaselor acționează IgA secretorii, în timp ce IgE intervin în degranularea mastocitelor și bazofilelor. Imunitatea specifică celulară este realizată de macrofage, limfocitele
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
multiple roluri în evoluția procesului: fluidele exsudate conduc la acumularea lor în spațiul interstițial și la un efect de diluție asupra factorilor nocivi introduși sau produși de agentul vulnerant (toxine și bacterii). Globulinele aduse în focar odată cu fluidele sanguine sunt anticorpi, polipeptide cu rol în apărarea antiinfecțioasă specifică a organismului. La acestea se adaugă deversarea de mari cantități de fibrină în focar, important factor de coagulare, ce va conduce, pe de o parte la formarea unui cheag perifocal cu rol în
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
de creșterea fagocitozei. Aceasta se realizează de către PMN (a căror durată medie de viață este de 1-3 zile) și de macrofage (durata lor medie de viață fiind de luni și chiar ani de zile). Acest proces este favorizat de prezența anticorpilor specifici, care opsonizează celulele non-self din focar și de acțiunea factorilor complementului, fiind sub influența statusului fizic al pacientului (stare de nutriție, rezistența fizică) și a calităților mediului intern perilezional (pH, densitatea bacteriilor). Fagocitoza poate fi urmată fie de rezoluția
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
punctului izoelectric al proteinelor. Proteinele, datorită compoziției chimice și a structurii lor speciale, joacă un rol important în procesele biofiziologice de autorefacere, autodegradare și automișcare a materiei vii. În afară de alcătuirea țesuturilor, proteinele stau la baza formării factorilor biochimici: enzime, hormoni, anticorpi, virusuri, etc. Proteinele reprezintă clasa cea mai importantă de polielectroliți amfoteri. Caracterul amfoter al proteinelor se datorează prezenței simultane în moleculele lor a grupelor acide -COOH și bazice -NH2, proteinele fiind din punct de vedere funcțional poliamide naturale ale aminoacizilor
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
împotriva unor agenți infecțioși sunt produși din aceste toxine. (Radu Vlad) Acestea (exotoxine=antibiotice) au următoarele funcții în mod principal: 1 distrug leucocitele organismului (primul sistem de apărare a organismului), 2 intervin în mod brutal în procesul de producere a anticorpilor (al doilea sistem de apărare ) 3 lezează membrana celulelor din țesutul afectat aflat în jurul focarului de infecție pentru a putea fi mai ușor penetrate de către agentul patogen. Cum ne apărăm de infecții Editura Medicală 1964 Doctor Radu Vlad 4 afectarea
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
Dacă am dori să tragem o concluzie, patogenitatea microorganismului ține în principal de lezarea țesutului afectat pentru a putea pătrunde în celulele respective, de blocarea sistemului imunitar primar al organismului afectat, de blocarea sistemului imunitar secundar prin blocarea producerii de anticorpi. Cum ne apărăm de infecții Editura Medicală 1964 Doctor Radu Vlad În producerea de substanțe ce se administrează împotriva unor agenți patogeni o primă clasă a fost unele preparate chimice au apărut încă din anul 1891. În anii 1930-1932 au
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
cu sulfamidele diuretice, nefrita alergica), cutanate (alergie), hematologice (anemie hemolitica in caz de deficit in glucozo-6-fosfatdehidrogenaza, micsorarea numarului de globule albe sau de plachete). Aceste preparate de pînă acum au un inconvenient major. La administrarea mai îndelungată sistemul imunitar produce anticorpi, apărînd reacții alergice foarte severe, mai apoi au apărut antibioticele. „După originea lor, antibioticele pot fi extrase din ciuperci, aparținînd grupului Penicillinum (penicilina), Streptomyces (streptomicina, neomicina, viomicina, cloramfenicolul, tetraciclinele, eritromicina, etc.), precum și din unele bacterii : Bacilus subtilis (bacitracina), Bacilus brevis
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
în sînge după administrarea antibioticului. În sînge în momentul cînd limfocitele iau contact cu antibioticul, pe baza componentelor antibioticului se produc și se stimulează sistemul imun. Leucocitele pierd lupta cu antibioticul în principal deoarece pentru a putea finaliza producția de anticorpi unele leucocite trebuie să ajungă la maturitate, o parte din ele trăind și pînă la 120 de zile. Un alt aspect este transmiterea capacității imunitare de la celulele leucocitare adulte la cele tinere. Transmiterea este încetinită și întreruptă de către antibiotic. O
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
au cum să explice formarea acestui virus. În felul acesta lasă loc pentru un al treilea factor ce a determinat apariția acestei epidemii. În timpul descoperiri s-a văzut că apar în sînge mai multe proteine la care organismul pacientului produce anticorpi. De exemplu sunt pînă la 4 proteine de înveliș gp120/160 gp41 și proteina core p24. Orice virus are două membrane de înveliș și de aici rezultă că se caută mai mulți agenți patogeni în organismul pacientului. Testul Western blot
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
evidențiere a : p17, p31, p51, p55, p66. Se consideră că trestul Western blot este pozitiv dacă sunt două benzi majore evidențiate și una secundară. Teoretic la o persoană ce are un virus de mai bine de 3-5 săptămîni organismul secretă anticorpi pentru toate componentele virusului. Deci era necesară o singură bandă de evidențiere în sîngele pacientului a anticorpilor, o singură bandă, nu opt, nouă benzi. Al treilea factor privind răspîndirea H.I.V. eu î l consider ca fiind asocierea a doi sau
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
două benzi majore evidențiate și una secundară. Teoretic la o persoană ce are un virus de mai bine de 3-5 săptămîni organismul secretă anticorpi pentru toate componentele virusului. Deci era necesară o singură bandă de evidențiere în sîngele pacientului a anticorpilor, o singură bandă, nu opt, nouă benzi. Al treilea factor privind răspîndirea H.I.V. eu î l consider ca fiind asocierea a doi sau mai mulți agenți patogeni.( a se vedea capitolul Ce este S.I.D.A.) O altă piatră de temelie
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
Concluzie: 1.Multe din problemele de sănătate existente sunt date de tratamentele alopate, neexistența unor standarde de calitate, a unor teste complete și competente. O anumită infecție se tratează cu antibiotice dar nu se verifică după un an doi dacă anticorpii specifici acelei infecții au dispărut semn clar că infecția s-a tratat cu succes. Dăm în cotinuare un exemplu: În urma unor teste se observă prezența în organism a unui anume tip de anticorp specific unui anumi tip de virus sau
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
se verifică după un an doi dacă anticorpii specifici acelei infecții au dispărut semn clar că infecția s-a tratat cu succes. Dăm în cotinuare un exemplu: În urma unor teste se observă prezența în organism a unui anume tip de anticorp specific unui anumi tip de virus sau bacterie. Se începe tratamentul iar pacientul este ținut sub observare pînă în momentul în care dispar anticorpii din organism, deci nu mai este nici un fel de focar în organism. În tratamentele alopate se
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
cotinuare un exemplu: În urma unor teste se observă prezența în organism a unui anume tip de anticorp specific unui anumi tip de virus sau bacterie. Se începe tratamentul iar pacientul este ținut sub observare pînă în momentul în care dispar anticorpii din organism, deci nu mai este nici un fel de focar în organism. În tratamentele alopate se administrează un antibiotic în cazul unei infecții, infecția evoluează spre o infecție cronică, boala ascunzîndu se mai bine în organism. În urma tratamentului de lungă
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
un mililitru de sînge întîlnim 2000 pînă la 2500 de celule CD4, mai mari și mai active, deci la acest copil viteza de reacție la apariția unui virus, bacterie este de cîteva ore. Acest sistem imunitar NU ARE NEVOIE DE ANTICORPI. La copii îi circulă în vene sistem imunitar, nu sînge. La un adult perioada de la începutul unei infecții pînă la apariția anticorpilor este de pînă la 3-5 săptămîni. Totodată celelalte sisteme de apărare a organismului la un copil funcționează foarte
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
de reacție la apariția unui virus, bacterie este de cîteva ore. Acest sistem imunitar NU ARE NEVOIE DE ANTICORPI. La copii îi circulă în vene sistem imunitar, nu sînge. La un adult perioada de la începutul unei infecții pînă la apariția anticorpilor este de pînă la 3-5 săptămîni. Totodată celelalte sisteme de apărare a organismului la un copil funcționează foarte bine(refuzul alimentelor, febra, diarea, etc.). Vaccinarea este o minciună. Microbacterium Bovinum se dezvoltă la bovine și în sistemul digestiv. La om
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]