2,373 matches
-
că ajunsese aici, unde Își găsise rostul și renumele. Rana românească nu se vindecase, Însă, se pare. Nu conținea, aveam să descopăr ulterior, doar oroare, resentiment și dispreț, cum lăsa să se bănuiască grosolana interpelare din acea seară de confruntări. Antisemitismul era un subiect despre care nu uita să vorbească. Îl trata cu silă, ca pe o boală urâtă și nevindecabilă, penetrând toți porii vieții sociale, intoxicând și victimele, dresate să se aranjeze cu ura din jurul lor, Într-un soi de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sale, În lunile dinaintea plecării din România stalinistă, Îmi evoca o perioadă familiară. O atentă radiografiere a rănilor pe care sensibilitatea le accepta, zilnic, În confruntare cu barbaria totalitară: supravegherea isterică a populației, mizeria vieții cotidiene, demagogia și delațiunea, micul antisemitism popular, prețul scump plătit al solitudinii și inocenței. Scrisorile părinților către proaspătul refugiat În America sunt pline, În anii războiului, cât și după aceea, de o extraordinară duioșie și Îngrijorare față de soarta pribeagului pierdut În lume, silit să părăsească, din cauza
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
vechi n au putut dispare ca prin minune, mai mult că în țara cea nouă poporul nostru venea cu cea mai grozavă boală, care era cancerul infiltrației străine. Iuliu Maniu și Fruntașii vieții ardelene nu erau antisemiți. Nu de un antisemitism de factură cuzistă ar fi putut fi vorba. Încorsetați în principiile politice ale Europei apusene, ei nu vedeau primejdia străinilor și nici posibilitățile ei de rezolvare. Pe lângă agitația regionalistă, național țărăniștii fluturau în fața maselor populare și lozinci sociale. Liberalii erau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ca punându-i-se la dispoziție mijloacele materiale, culturale și sociale să și poată împlini misiunea pe care o are în această parte a lumii. Adevărat că Domnul Codreanu, precum am arătat are în concepțiunea sa un element, acel al antisemitismului, pe care eu nu-l aprob, dar ideea fundamentală este identică. Al treilea, cred că o națiune nu poate să existe dacă nu se ține seama de morala creștină. Cred că națiunile care s-au înălțat, s-au înălțat că
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de mult la noi. Toate acestea au fost îndemnuri hotărâtoare pentru a face înțelegerea cu Domnul Codreanu și îmi pare bine că am făcut-o. Adevărat că Domnul Codreanu, precum am arătat are în concepțiunea sa un element, acel al antisemitismului, pe care eu nu-l aprob, dar ideea fundamentală este identică. Afară de aceasta, domnul Codreanu este de aceeași părere ca și mine, că, fără a respecta regulile de corectitudine în viața particulară și publică și fără a ține seama de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Elenei Lupescu, veneu grupuri de activiști și angajau discuții pe diferite teme privind poziția Mișcării Legionare: relațiile cu Antonescu și explicarea evoluției lor, relațiile cu Germania național-socialistă, ideologia pe plan intern și extern, finanțarea Mișcării Legionare înainte și după 1940, antisemitismul mișcării, poziția față de U.R.S.S., cum este privită clasa muncitoare, etc., etc. Nicolae Petrașcu era suficient de bine documentat și răspundea degajat la toate problemele; răspunsurile lui erau discutate apoi între cei care îl chestionaseră și ajungeau la concluzia că
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
paginile 49 și 50 Robert Levy dă o justificare oarecum nostalgică a atitudinii Anei Pauker față de legionari, cităm: „Deși a suprimat Garda de Fier, a cărei popularitate devenise în mod clar o amenințare pentru el, regele a instituționalizat propriul său antisemitism. De a lungul unui an 120.000 de evrei au fost privați de cetățenie, restul pierzând o parte substanțială a drepturilor politice și totuși nu era decât începutul a ceea ce avea să urmeze, deși regimul legionar, care îl înlocuise în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Logica era una simplă și corectă din punct de vedere civic. Excluderea de la serviciul militar nega relația cetățean-stat, priva evreul de una dintre datoriile cele mai importante ale cetățeanului în societatea modernă. De aceea, pentru a limita cât mai mult antisemitismul statal și pentru a-și afirma loialitatea față de stat, liderii FUCE au solicitat rein tegrarea evreilor în armată. „Astfel, la 23 iunie 1941, la numai o zi, deci, după intrarea României în război, în numele Comunității Evreiești, președintele dr. W. Filderman
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
semnificative. Primele obligații de muncă ale populației evreiești impuse prin voința arbitrară a admi nistrației statului au apărut odată cu Statul Național-Legionar. Practic, instaurarea legionarilor la conducere a adus la nivelul puterii centrale și locale din România posibilitatea de a transforma antisemitismul simbolic în decizii sau acțiuni cu efecte directe, dezumanizante pentru evrei. Membri ai Mișcării Legionare instalați în primării sau prefecturi au dispus, după bunul plac, ca evreii să fie adunați și obligați la diverse munci considerate a fi în folosul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din efectiv), faptul că femeile nu sunt obligate la muncă, problema neclarificată a intelectualilor evrei etc. Demn de reținut din acest document este felul în care încearcă să justifice numărul mare al celor incapabili de efort fizic; în spiritul unui antisemitism primitiv, autoritatea scria că evreul era debil fizic: „Comisia medicală a găsit un mare număr de inapți este normal, că neamul evreesc a degenerat ca fizic” (doc. nr. 25). Concluzia formulată exprima mai degrabă așteptarea ca sistemul muncii obligatorii să
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
antologia critică” Din poezia noastră parnasiană (1943). Schimbarea de regim din august 1944 are ca urmare excluderea lui din presă; reușește să mai publice niște traduceri, împreună cu Elena Eftimiu, în „Revista literară”. În 1948 este însă arestat și condamnat pentru antisemitism la cinci ani de închisoare. A murit cu puțin timp înainte de a-și ispăși pedeapsa. Abia în 1975 i se va reedita o selecție din contribuțiile critice, sub titlul Aspecte și direcții literare, urmată de o alta, din creația sa
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
devine colaborator apropiat al revistei, încercând să tempereze înflăcărarea doctrinară de dreapta a directorului, amenințat de adversari cu asasinarea. În Scrisoare deschisă către dreapta (5/1934), Panait Istrati atrage atenția asupra punctului slab al doctrinei concentrate în formula „românismul și antisemitismul”:„Dictatura, spune el, e un semn de bătrânețe al organismului social”. Prozatorul colaborează cu mai multe articole: Națiune și naționalism (7/1935), Dictatură și democrație (8/1935), Răspuns unui dreptist de la „Gândirea” (11/1935). După apariția unui comentariu elogios despre
CRUCIADA ROMANISMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286540_a_287869]
-
1944), îngr. și pref. Ion Ianoși, București, 1987; Vasili Grossman, Panta rhei, îngr. și pref. Ion Ianoși, București, 1990; Andrei Platonov, Cevengur, pref. Ion Ianoși, București, 1990 (în colaborare cu George Bălăiță); Vladimir Soloviov, Nikolai Berdiaev, Gheorghi Fedotov, Creștinism și antisemitism, îngr. și pref. Ion Ianoși, București, 1992; Piotr Ceadaev, Scrisori filosofice, București, 1993; Friedrich Nietzsche, Despre genealogia moralei, Cluj-Napoca, 1993 (în colaborare cu Horia Stanca); Lev Șestov, Apoteoza lipsei de temeiuri. Eseu de gândire adogmatică, București, 1995; Heinrich Heine, Contribuții
IANOSI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287484_a_288813]
-
iertăm?, postfață Ion Ianoși, Cluj-Napoca, 1998; Elie Wiesel, Celebrare biblică. Portrete și legende, București, 1998; Jürgen Habermas, Sfera publică și transformarea ei structurală, București, 1998; Thomas Mann, Germania și germanii, București, 1998, Despre problema evreiască, București, 1998; Léon Poliakov, Istoria antisemitismului, I-III, București, 1999-2000; Marek Halder, Ce este un evreu? Iudaismul povestit tinerilor, București, 2000; Jean Tulard, Napoleon, București, 2000; Raphael Delpard, Copii evrei ascunși, București, 2001; Götz Aly, „Soluția finală”. Strămutarea populațiilor și asasinarea evreilor europeni, București, 2001; Pauline
IANOSI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287484_a_288813]
-
2 și 3 ale secolului trecut, fapt care a dus la anularea celor două momente menite să repare parțial o injustiție majoră. Nu am nici abilitatea nici intenția de a perora pe marginea unui subiect atât de delicat cum este antisemitismul. M-am străduit să citesc cărțile "nemedicale" ale Prof. Paulescu (păstrate din fericire în fondul Bibiotecii Universitare "Lucian Blaga" din Cluj) și recunosc faptul că ele pot fi de-a dreptul șocante pentru cititorul de astăzi. Cred însă că acestea
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
În legătură cu motivele reale care alimentează criză israeliano-palestiniană nu se poate spune că există o unanimitate de percepții, înșiși evreii și palestinienii împărtășind puncte de vedere diferite; astfel, israelienii consideră că unul dintre principalele motive ale ostilității îndreptate împotriva lor este antisemitismul; o altă sursă a conflictului arabo-israelian rezidă din interpretarea tradițională a shariei, lege islamică potrivit căreia toate teritoriile musulmane inclusiv cele ocupate reprezintă teritorii care au aparținut și au fost controlate exclusiv de musulmani; unii israelieni consideră că în virtutea acestei
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
sub Ludovic ÎI) vor fi concentrați într-un perimetru delimitat, în timp ce în Germania (unde evreul era văzut ca un "comerciant") Henric ÎI (1002-1024) îi va expulză din Mainz pe toți cei care nu trec la baptism; Spania va ralia la antisemitism, respectiv la linia antievreiscă europeană.302 În secolul al XI-lea, pe fondul expansiunii economice, apare ideea de cruciada în Europa dublată de o puternică explozie demografică, fiind redescoperit astfel Orientul ca punct spiritual și economic necesar Europei.303 În
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
-lea se remarcă o radicalizare a discursului arab, înregistrându-se primele manifestări (atât în presă, cât și în discursurile politice) de opoziție arabă față de evrei și implicit mișcarea sionista. Această atitudine poate fi privită și că o prelungire orientala a antisemitismului european (a se vedea pogromurile), inițiativa arabă concretizându-se în discursuri virulente la adresa evreilor, atacuri în plenul parlamentului, mergându-se până la violente fizice. Toate acestea vor adânci prăpastia dintre cele două culturi, dând casting de cauză curentelor extremiste existente în
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în condiții de maximă siguranță atât a civililor, cât și a bunurilor. Planul de Acțiune recomandă consolidarea dialogului politic și cooperarea bilaterală euro-israeliană având în vedere promovarea respectării drepturilor omului, îmbunătățirea dialogului între culturi 751 și religii (cu accent pe antisemitism,752 rasism și xenofobie). Alte priorități importante nu numai pentru Israel, ci pentru întreaga regiune a Orientului Mijlociu, sunt axate pe: dezvoltarea comerțului și a fluxurilor de investiții (în special financiare), întărirea cooperării judiciare și în materie de migrație, a
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
radical discursul în sensul recunoașterii drepturilor depline de exercitare a cultului iudaic și a celor cetățenești, cu excepția participării evreilor la viața politică. Cu toate acestea, nu va fi înlăturat sentimentul de ură al popoarelor europene, conturându-se trăsăturile fundamentale ale antisemitismului timpuriu. Sfârșitul cruciadei a IV-a (1189-1192) a generat un nou val de persecuții; Vaticanul a legiferat, în 1215, un decret prin care toți evreii (obligați să poarte ca semn distinctiv o banderolă) erau înlăturați din funcțiile publice, practic biserică
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
sub anchetă, Edart - FFP, București, 1993, p. 255. 314 Tom Little, "Israel - History", (n Europa Yearbook, 1996, p. 532; teoria lui Herzl se rezumă astfel: "un terre sans peuple pour un peuple sans terre". 315 Ibidem. 316 Herzl a criticat antisemitismul propunând o variantă de soluționare a problemei evreiești axându-se pe necesitatea întoarcerii pe Pământul Sfânt; soluția oferită de acestă presupunea găsirea unui protector al intereselor evreiești, în persoana unei mari puteri, de preferință europeană. Herzl a susținut, de asemenea
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și votul universal sunt semnele acestei mutații de adâncime față de care Carp sa arătat rezervat până la capăt. Peste numai câțiva ani, echilibrul pe care părea că-l impusese spiritul critic junimist era înlocuit, la rândul său, de o inflamare naționalistă. Antisemitismul stigmatizat de Maiorescu și de Carp era distilat în catehism al unei religii politice. Și, dacă se va vorbi despre „spirit critic“ în legătură cu Junimea, această categorie intelectuală este inseparabilă, cum notează Tudor Vianu la 1944, de modestia pe care educația
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
ambiție edificarea unui canon cultural la o grupare politică ce aderă la familia conservatoare, păstrându și autonomia, se consumă în acest interval. În egală măsură, deceniul evocat este și cel care vede născânduse critica formelor fără fond, dar și respingerea antisemitismului fracționist, odată cu în „Contra școalei Bărnuțiu“. Anii dintre 1866 și 1876 sunt marcați de două borne temporale ce influențează, pe durată lungă, evoluția liberalismului conservator junimist. Adoptarea Constituției de la 1866 și întronarea prințului străin furnizează Junimii două dintre punctele centrale
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
care frustrarea liberalilor radicali alimentează în toarcerea la fantasmele anului 1848. Din întruchipare a modernizării, prințul străin devine spionul prusac ce plănuiește României un viitor de colonie germană. Liberalismul românesc este, la 1866-1870, și un rezervor din care se alimentează antisemitismul local: un factorcheie în opțiunea conservatoare a juni miștilor este și alianța dintre radicalii munteni și grupul liberal ieșean al Fracțiunii libere și independente. Combinație, deloc oximoronică, de antidinasticism și autohtonism antisemit, concurenți ai lui Maiorescu în spațiul cultural ieșean
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
patimi și cultivarea, doar în aparență donchișotescă, a suveranității rațiunii. Contra școalei Bărnuțiu În aceeași măsură în care se naște din respingerea raționalismului politic și a visului revoluționar, moderația junimistă are ca valoare fondatoare opoziția intransigentă față de fanatismul naționalist - critica antisemitismului, realizată de Carp ori Maiorescu, este întotdeauna legată de temele esențiale ale ima ginarului ideologic, de la formele fără fond până la evoluția organică. Moderația conduce, inevitabil, la redefinirea patriotismului, prin încărcarea acestuia de acea doză de luciditate ce previne derapajul etnicist
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]