2,449 matches
-
si anume: serologica, HLA, ADN. ... (3) Pe parcursul cercetării paternității se pot efectua, succesiv sau concomitent cu etapele prevăzute la alin. (2), expertize privind perioadă de concepție, evaluarea capacității de procreare, precum și, după ce copilul a împlinit vârsta de 3 ani, expertiză antropologica. ... Articolul 32 Expertiză medico-legală a capacității de muncă se face de către o comisie care este formată dintr-un medic legist, care este președintele comisiei, un medic specialist, în funcție de afecțiunile cercetate, si un medic specialist în expertiză medicală a capacității de
NORME PROCEDURALE din 4 aprilie 2000 privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130328_a_131657]
-
a lucrării solicitate. Secțiunea 4 Constatarea și expertiza medico-legală referitoare la persoane în viață Articolul 26 Constatarea și expertiza medico-legală referitoare la persoane în viață, efectuate la cererea organelor judiciare, constau în examinări clinice și complementare radiologice, hematologice, serologice, bacteriologice, antropologice, dermatologice, genetice și altele, putând avea ca obiect: a) constatarea sexului, virginității, capacității sexuale, vârstei, conformației sau dezvoltării fizice, precum și a elementelor necesare pentru stabilirea filiației; ... b) constatarea leziunilor traumatice, a infirmităților și a stărilor de boală consecutive acestora; ... c
ORDIN nr. 255 din 4 aprilie 2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130327_a_131656]
-
si anume: serologica, HLA, ADN. ... (3) Pe parcursul cercetării paternității se pot efectua, succesiv sau concomitent cu etapele prevăzute la alin. (2), expertize privind perioadă de concepție, evaluarea capacității de procreare, precum și, după ce copilul a împlinit vârsta de 3 ani, expertiză antropologica. ... Articolul 32 Expertiză medico-legală a capacității de muncă se face de către o comisie care este formată dintr-un medic legist, care este președintele comisiei, un medic specialist, în funcție de afecțiunile cercetate, si un medic specialist în expertiză medicală a capacității de
ORDIN nr. 255 din 4 aprilie 2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130327_a_131656]
-
a lucrării solicitate. Secțiunea 4 Constatarea și expertiza medico-legală referitoare la persoane în viață Articolul 26 Constatarea și expertiza medico-legală referitoare la persoane în viață, efectuate la cererea organelor judiciare, constau în examinări clinice și complementare radiologice, hematologice, serologice, bacteriologice, antropologice, dermatologice, genetice și altele, putând avea ca obiect: a) constatarea sexului, virginității, capacității sexuale, vârstei, conformației sau dezvoltării fizice, precum și a elementelor necesare pentru stabilirea filiației; ... b) constatarea leziunilor traumatice, a infirmităților și a stărilor de boală consecutive acestora; ... c
ORDIN nr. 1.134/C din 25 mai 2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130325_a_131654]
-
si anume: serologica, HLA, ADN. ... (3) Pe parcursul cercetării paternității se pot efectua, succesiv sau concomitent cu etapele prevăzute la alin. (2), expertize privind perioadă de concepție, evaluarea capacității de procreare, precum și, după ce copilul a împlinit vârsta de 3 ani, expertiză antropologica. ... Articolul 32 Expertiză medico-legală a capacității de muncă se face de către o comisie care este formată dintr-un medic legist, care este președintele comisiei, un medic specialist, în funcție de afecțiunile cercetate, si un medic specialist în expertiză medicală a capacității de
ORDIN nr. 1.134/C din 25 mai 2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130325_a_131654]
-
vorbi în liniște despre ce este, cu adevărat, capitalismul. Iar după cum se vede din paginile acestei cărți, o explicare și o dezbatere completă asupra capitalismului include nu doar elemente de economie, ci și cunoștințe istorice, filozofice, religioase, ba chiar și antropologice, domenii printre care profesorul de economie Chirițescu se mișcă firesc. El aduce în discuție chiar și îndrăznețe ipoteze care încearcă să lege științele economice de fizică și de biologie. Paralela dintre permanenta nevoie de expansiune a capitalismului și expansiunea generală
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
de semnificații ale analizei rețelelor sociale. Prima secțiune a capitolului este destinată prezentării originilor analizei rețelelor sociale, cu accent pe impactul pe care trei școli mai vechi de cercetare socială (Școala studiilor sociometrice, Școala de cercetare de la Harvard și Școala antropologică de la Manchester) l-au avut asupra dezvoltării domeniului. În a doua secțiune a capitolului, ofer o introducere în orizontul multiplu de semnificații și înțelesuri asociate ideii de analiză a rețelelor sociale. În acest context, subliniez diversitatea accepțiunilor existente la nivelul
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
a conținutului conceptului de rețele sociale se poate realiza printr-o retrospectivă istorică. Astfel, originea analizei rețelelor sociale este plasată temporal la sfârșitul deceniului al doilea al secolului XX, în contextul a trei școli de cercetare: Școala studiilor sociometrice, Școala antropologică de la Manchester și Școala de cercetare de la Harvard (Borgatti și Lopez-Kidwell, 2012; Carrington, Scott și Wasserman, 2005; Degenne și Forse, 1999; Freeman, 2004, 2012; Prell, 2011; Scott, 2000, 2012; Wellman, 1988). Școala studiilor sociometrice a fost preocupată de studiul grupurilor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
experimentale obținute de Leavitt au susținut ideea potrivit căreia există o relație între rețeaua de comunicare și comportamentul membrilor grupului (Leavitt și Knight, 1963). Rezultatele au fost confirmate și de alte studii experimentale realizate în aceeași perioadă (Shaw, 1964). Școala antropologică de la Manchester a aplicat multe idei derivate din studiile lui A.R. Radcliffe-Brown (1952) cu privire la structurile din societățile primitive. Astfel, această școală a realizat un transfer dinspre studiul structurilor societăților tribale către studiul orașelor britanice de dimensiuni reduse. Școala de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
scrierile unor autori precum Durkheim, Malinowski, Radcliffe-Brown și Georg Simmel, din care s-au preluat foarte multe date generale. (Roethlisberger și Dickson, 2003:286) Indicațiile oferite de Warner echipelor de investigatori în cadrul experimentului Hawthorne au adus în prim-plan practica antropologică. Cu alte cuvinte, influențat de Radcliffe-Brown și de studiile antropologice de teren ale acestuia, Warner a sugerat ca cercetarea observațională realizată în Bank Wiring Room a fabricii Hawthorne să se desfășoare asemenea unei cercetări antropologice de teren, în care investigatorii
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
din care s-au preluat foarte multe date generale. (Roethlisberger și Dickson, 2003:286) Indicațiile oferite de Warner echipelor de investigatori în cadrul experimentului Hawthorne au adus în prim-plan practica antropologică. Cu alte cuvinte, influențat de Radcliffe-Brown și de studiile antropologice de teren ale acestuia, Warner a sugerat ca cercetarea observațională realizată în Bank Wiring Room a fabricii Hawthorne să se desfășoare asemenea unei cercetări antropologice de teren, în care investigatorii să își noteze aproape tot ce reușeau să observe. Apelarea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
adus în prim-plan practica antropologică. Cu alte cuvinte, influențat de Radcliffe-Brown și de studiile antropologice de teren ale acestuia, Warner a sugerat ca cercetarea observațională realizată în Bank Wiring Room a fabricii Hawthorne să se desfășoare asemenea unei cercetări antropologice de teren, în care investigatorii să își noteze aproape tot ce reușeau să observe. Apelarea la această practică de cercetare va conduce la utilizarea sociogramelor în descrierea relațiilor interpersonale. Astfel, investigatorii vor începe să reprezinte structurile relaționale de la nivelul grupului
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
grupului de muncă etc. Una dintre principalele descoperiri realizate în urma investigării structurilor sociale prin intermediul sociogramelor a fost aceea că întreprinderea este un sistem social, și nu doar o unitate economică (Vlăsceanu, 1993). Warner inițiază în 1930, împreună cu Mayo, primul studiu antropologic de amploare la nivelul unei comunități moderne urbane. Așa cum am amintit mai sus, este vorba despre cercetarea de teren desfășurată în Newburyport, numită ulterior „cercetarea Yankee City”. În studiul de teren din Yankee City, Warner avansează un cadru conceptual derivat
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
o astfel de coparticipare se extinde într-o rețea de interrelaționări care integrează aproape întreaga populație a unei comunități într-un singur sistem vast de relații de clică. (Warner și Lunt, 1941, apud Scott, 2000: 21) 1.1.4. Școala antropologică de la Manchester La fel ca Școala studiilor sociometrice sau Școala de cercetare de la Harvard, și Școala antropologică de la Manchester a influențat analiza modernă a rețelelor sociale. Principala direcție de cercetare a reprezentanților acestei școli a fost legată de emergența, menținerea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
unei comunități într-un singur sistem vast de relații de clică. (Warner și Lunt, 1941, apud Scott, 2000: 21) 1.1.4. Școala antropologică de la Manchester La fel ca Școala studiilor sociometrice sau Școala de cercetare de la Harvard, și Școala antropologică de la Manchester a influențat analiza modernă a rețelelor sociale. Principala direcție de cercetare a reprezentanților acestei școli a fost legată de emergența, menținerea și transformarea diferitelor configurații de relații și structuri sociale, în contextul conflictului și al exercitării puterii. Influențați
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Gluckman, John Barnes, Clyde Mitchell și Elizabeth Bott, defineau structurile drept rețele de relații și își propuneau să le analizeze prin aplicarea teoriei matematice a grafurilor și prin utilizarea metodelor de analiză de tip cantitativ (Mitchell, 1974; Scott, 2000). Școala antropologică de la Manchester a contribuit la introducerea în bagajul comun al analizei moderne a rețelelor sociale a unor concepte utilizate în interpretarea datelor culese în urma studiilor de teren. De exemplu, Mitchell a introdus în circuitul științific conceptul de ego-rețele (ego-networks). În
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
la numărul total de legături posibile teoretic) ca modalitate de estimare a gradului de apropiere a indivizilor dintr-o comunitate (Carrington și Scott, 2012: 2). În figura 1.7 sunt prezentați cei mai semnificativi reprezentanți ai celor trei școli (* - Școala antropologică de la Manchester, * - Școala studiilor sociometrice și * - Școala de cercetare de la Harvard). De asemenea, sunt precizați cercetătorii ale căror idei au influențat munca de cercetare de la nivelul fiecărei școli. 1.2. Ce este analiza rețelelor sociale? Cele trei școli care au
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
la o returnare de resurse de la altcineva în viitor” (Befu, 1977: 260). Așteptările cu privire la eventualele reciprocități indirecte pe care un actor le poate avea de la alții decât cei către care a direcționat resurse sunt și mai puternic subliniate în studiile antropologice, prin regulile culturale cu privire la schimb. Regulile schimbului, din perspectivă antropologică, au o încărcătură normativă culturală care guvernează ceea ce ar trebui sau poate fi dat sau returnat într-un anumit tip de situație definită în termenii relației specifice dintre participanți, de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
1977: 260). Așteptările cu privire la eventualele reciprocități indirecte pe care un actor le poate avea de la alții decât cei către care a direcționat resurse sunt și mai puternic subliniate în studiile antropologice, prin regulile culturale cu privire la schimb. Regulile schimbului, din perspectivă antropologică, au o încărcătură normativă culturală care guvernează ceea ce ar trebui sau poate fi dat sau returnat într-un anumit tip de situație definită în termenii relației specifice dintre participanți, de ocazie pentru a face un schimb. Spre deosebire de norma reciprocității, care
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
L'anthropologie des cultes de possession. Le cas des Minyanka du Mali. Acum, Jean-Paul Colleyn este conferențiar la Ecole des Hautes en Sciences Sociale și cercetător de teren în mai multe zone din Africa. Este (co)autorul mai multor filme antropologice și lucrări de specialitate, dintre care amintesc: Les Chemins de Nya. Culte de possession au Mali, Nkpiti, la rancune et le prophete, Mali Kow, Banama. The Art of Existence in Mali etc.. Detalii despre filmele și cărțile lui Jean-Paul Colleyn
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
care gândește dialogal și-a asumat deja în propria-i conștiință bogăția spirituală a întâlnirii a două sau mai multe culturi diferite de cea europeană. Acest fapt îi îmbogățește Sinele (Mircea Eliade). Relevarea de sine a Sinelui se numește ,,experiență antropologică" și are o importanță capitală în cercetarea de teren. Ca antropolog, tu atingi acel nivel rafinat al înțelegerii atunci când pricepi imediat celebra frază a lui Brecht: ,, El gândea în alte capete și în capul său alte capete gândeau. Aceasta este
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
antibioticele, organismele (vegetale și animale) modificate genetic, terapiile genetice, cercetările asupra ADN-ului, clonarea, tratamentele hormonale, grefele de organe și reproducerea asistată"10. În aceste ultime condiții, nu doar identitatea suportă destructurări și recompuneri, ci și antropologia însăși. Apar ramuri antropologice noi, centrate pe probleme sociale. Una dintre ele este antropologia bolii. Ea ,,aruncă o lumină nouă asupra subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei..." 11. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn exemplifică aceste subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
cei doi antropologi, noțiunea de ,,film etnografic" este una complexă și chiar histrionică în cuprinderea ei. Conține ,,filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale cineaștilor independenți, ale reporterilor de televiziune"14. Dincolo de aceste realități, cei doi autori pledează argumentat pentru filmul antropologic realizat de profesioniști și, prin urmare, pentru predarea antropologiei vizuale în universități - inclusiv în cele românești, aș adăuga eu. De ce? Pentru că nu poți surprinde prin scriitura clasică subtilitățile unui anumit ritual, de exemplu. În Africa, mai mult decât oriunde, ai
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
timpului și a morții (...). Filosofia care se desprinde din toate temele lunare e o viziunea ritmica a lumii, ritm realizat prin succesiunea contrariilor, prin alternanța modalităților antitetice: viață și moarte, formă și latență, ființa și neființa, rană și mângâiere ” (Structurile antropologice ale imaginarului, trad. de Marcel Aderca, Editura Univers, 1977). Dacă înainte magia selenară zămislea ființe lunatice vii ca umbre de argint, într-un eden natural, acum gândul primordial în ipostaza visului zămislește acel basm, mit-istorie, crescând dintre straturi luminoase ale
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Eminescu arama emite cântece funebre, dedicate lui Aron Pumnul sau Neamțu; poetul evocând „metalica, vibrânda a clopotelor jale” sau clamând : „Lasați clopotul să plângă cu-a lui voce de aramă, Lăsați turnul ca să miște a lui inima de fier.” Metafora antropologică revine în Mureșanu, unde „Tresare miazănoaptea în inima de aramă/A turnului de piatră.” Dar și mai frecvent arama devine la Eminescu materia harpei, instrumental răzvrătirii și al tensiunii viforoase, spre deosebire de lira „gingașă și argintie”, cu sunetul ei dulce. Se
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]