4,171 matches
-
se pot sesiza din relațiile oamenilor între ei și cu lucrurile; vizează un dat istoric, care, evident, comportă o structură "secret lingvistică". Această structură secret-lingvistică se interpretează între concretul activității umane și celelalte cunoașteri umaniste (literatura, filosofia, psihologia, sociologia, etnologia, antropologia, teoria lingvistică și cea politică etc.); în sfârșit, vizează limbaje în sine și derivatele lor (noi concepte, noi idei, noi sensuri și semnificații, noi discursuri și noi posibilități de gândire). Cel puțin erau concentrate pe acestea până la Foucault, intelectualul care
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în structura lor istorie și istoricitate, pe care nu le pot abandona, servindu-le drept condiție epistemologică și morală. Socio-umanele nu pot renunța la istorie, la istoricitatea din structura lor pentru că acestea nu sunt altceva decât forme alternative de istorie (antropologia lui Lévi-Strauss sau postistoria lui Fukuyama). Domenii precum sociologia, psihologia, antropologia, cu atât mai mult analiza politică și critica culturii și a ideilor, nu se pot desprinde de structura lor istorică, iar faptul că în lumea academică de azi există
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
abandona, servindu-le drept condiție epistemologică și morală. Socio-umanele nu pot renunța la istorie, la istoricitatea din structura lor pentru că acestea nu sunt altceva decât forme alternative de istorie (antropologia lui Lévi-Strauss sau postistoria lui Fukuyama). Domenii precum sociologia, psihologia, antropologia, cu atât mai mult analiza politică și critica culturii și a ideilor, nu se pot desprinde de structura lor istorică, iar faptul că în lumea academică de azi există mai multe istorii în cadrul disciplinelor enumerate decât o identitate a lor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
scrie cu detașarea omului care a citit totul, inclusiv masacrante cărți de fizică, genetică sau istoria științelor. Mai greu de parcurs, capitolul are meritele sale în a descrie figura poliedrică a diferențialelor divine în contextul celebrelor lucrări de filosofie și antropologie ale veacului. Seducătoare este analiza arhetipurilor în relația lor cu factorii stilistici, a celor cinci categorii de valori stabilite de Blaga, exponent al epistemei modeniste, ca model al multiplicării lumilor posibile, profet al postmodernității. În spiritul căreia este scrisă această
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Absolvent al Facultății de Filozofie din București în 1977, debutează editorial în 1984 cu placheta de versuri "Exerciții de apărare pasivă". Este rezident din 1991 în SUA, lângă Atlanta, Georgia. Între timp si-a luat doctoratul cu o teză de antropologie aplicată la comunitatea românească din SUA, a produs la propria Editură Criterion Publishing împreună cu anglistul și eseistul Ștefan Stoenescu o antologie "Timpul rană sîngerândă. Poeți români în Lumea Nouă" (36 de poeți reprezentați prin 377 de texte). Plachetele personale de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
consum energetic mai scăzut în comparație cu alte discipline sportive, la grupele de avansați și de performanță se pot introduce unele forme de efort cu intensitate maximală, condiționate de o foarte bună pregătire fizică generală. 5.6. Selecția pe probe și procedee Antropologia și genetica deschid perspective foarte mari ridicării pe un prag superior a randamentului sportiv, prin obiectivarea în mai mare măsură a selecției, diminuarea în consecință a fenomenului de plafonare, ceea ce conduce la o eficiență sporită a activității prin evitarea investirii
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
este vorba de Andrei Pippidi, Violeta Barbu, Maria Magdalena Szekely, Mihai Răzvan Ungureanu, Toader Nicoară și Gheorghe Lazăr. Subiectul comun care îi reunește pe toți este familia privită din diferite unghiuri, cel al istoriei mentalităților și al reprezentărilor, cel al antropologiei istorice sau cel al sociologiei. Cartea de față propune o incursiune în universul familiei românești, o analiză ce are la bază interdisciplina ritatea și surse inedite. Valahia și secolul al XVIII-lea reprezintă domeniile, cel geografic și cel cronologic, ale
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
curentă în mai multe domenii. Totul presupune oarecum strategie, de la conduita pedagogului la cercetarea științifică, de la sport la marketing, de la scrutinul electoral la conturarea direcțiilor dezvoltării. În afară de asemenea strategii deliberate, implicând calcul, prospecțiune, există însă și strategii instinctive, de care antropologia știe să dea seama tot mai exact. Accelerarea istoriei permite să se observe mai bine schimbările de strategie, fie că e vorba de grupuri umane, instituții, indivizi. Nimic mai propice pentru asemenea observații decât o epocă revoluționară ca aceea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
câte unui popor al cărui trecut n-a produs o istorie în sens comun, ci una sui generis. Asemenea popoare dispun și ele de o memorie ce conservă experiențe, însă nu atât istoria le clarifică și discută, cât etnologia și antropologia culturală. Diferențiind didactic între istorie și trecut, istoricii au găsit totuși un mod de a încorpora acele experiențe în patrimoniul istoriei. Ei au pus la lucru o istorie a muncii, care într-un fel e o istorie justițiară, una menită
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
1990), p. 1 "APRINDE-SE-VOR CANDELE?" Un neam se comportă ca și un organism, în care partea e solidară cu întregul. Nu poți vătăma partea, fără ca ansamblul să nu resimtă o frustrare, o suferință. Lucrul acesta îl afirmă azi antropologii și sociologii, dar l-au recunoscut demult istoriografii preocupați de soarta unui popor sau altul. La un ansamblu ideal privea Kogălniceanu atunci când și-a definit patria ca "acea întindere de pământ unde se vorbește românește", iar ca istorie a acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
aceasta s-a referit, evocând "mediul hispanic" al acțiunii în cauză. Aceeași problemă a descoperirii Americii apare între "marile teme", alături de "megalopolis în istorie", de "revoluții și reforme". Partea expres metodologică s-a ocupat de chestiunea timpului în istorie, de antropologie, istorie socială și istorie culturală, de statutul biografiei, cu oferte destul de variate. Încă și mai variate au fost cele de la secțiunea cronologică. Dacă marile teme, relativ puține, se reiau de la un congres la altul, dacă ofertele cronologice au nota de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mare bine este mic/ Pentru ca viața este vis/ Și toate visuri sunt.)" Rosario Assunto, Universul că spectacol. Artă și filosofía Europei baroce, traducere de Florina Nicolae, postfața de Ion Frunzetti, Editura Meridiane, București, 1983, pp. 154-155. 102 David Le Breton, Antropologia corpului și modernitatea, traducere de Doina Lică, Editura Amarcord, Timișoara, 2002, p.76. 103 "Milos retourne à la "voiture A". Îl aperçoit la paire de chaussures qui se trouve à la porte de la "voiture 2". Îl leș prend, leș examine
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
pedagogic care utilizează forme de activitate, legi și metode, desfășurat sistematic în scopul adaptării organismului la eforturi fizice intense în vederea participării la competiții sportive și la obținerea unor performanțe înalte. Este un proces interdisciplinar datorită interferențelor cu psihologia, fiziologia, pedagogia, antropologia, sociologia, biomecanica etc. pedagogică - prin metoda didactică cu care operează; biologică - prin efectele obținute pe plan funcțional și a celor de adaptare a organismului la efort fizic; psihologică - datorită implicației trăsăturilor de personalitate ale sportivului, ale celor morale, emoționale și
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
și niște științe umane și sociale (sociale, adică tot umane). Dintre numeroasele manifestări ale antropocentrismului, această inflație a cunoașterii în ce privește genul uman, generată în special de științe ca istoria, geografia, economia, dar și de acest buchet de filosofii paralele sociologia, antropologia, etnologia, psihologia această inflație este fără îndoială cea mai semnificativă, dar și cea mai perfidă. În ciuda reușitei pe care a avut-o în privința umanului, filosofia are mari dificultăți în a gândi animalul. Chiar și cei mai mari filosofi ne frapează
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
asupra simbolului, conceput ca un obiect despre care nu se poate vorbi datorită ,,refulării libidoului". Conceptul fundamental al teoriei lui Gilbert Durand este cel de ,,imaginar", prin care criticul vizează obiectul teoretizat ,,traseu antropologic". Astfel, Durand explică simbolul apelând la antropologie. "Traseul antropologic" este definit de Durand ca "neîncetatul schimb care există... între pulsiunile subiective și asimilatoare și somațiile obiective ce emană din mediul cosmic și social" și pe care-l numește și "imaginar" considerat drept "un segment" al "magistralei" mișcări
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
produsul sau producătorul societății, comportamentul său nu poate fi același. După cu el este prezentat ca o consecință sau o premisă a vieții umane, societatea ne va apărea într-un mod diferit. Orice principiu ontologic se însoțește, deci, de o antropologie minimală și de o sociologie primitivă care să precizeze caracterul omului și caracteristicile societății ce fac posibile cuplarea lor particulară. Agrementată de corolarul antropologic și de cel sociologic, relația esențială dintre om și societate formează ceea ce noi numim presupoziția ontologică
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
sub numele de "teoria alegerilor raționale". Este vorba de o generalizare a analizei economice, a normativității utilitariste, ce afectează nu numai economia politică ci, în egală măsură, și politologia, sociologia, filosofia politică și, într-o mai mică măsură, istoria și antropologia. Cei mai cunoscuți autori în acest sens sunt Hayek, Rawls, Nozick, Boudon, Bourdieu, Crozier. Ideea centrală ce inspiră această generalizare a științei economice este că se poate conveni să se raporteze toate practicile și instituțiile sociale la calculele indivizilor, presupuse
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
fizice sau morale; el este activ și creator în mod autonom. Chiar dacă individualismul metodologic excede cu mult cîmpul economiei politice, el s-a confundat cu acesta vreme de aproape două secole. Contestări au venit mai cu scamă dinspre sociologie și antropologie, discipline ale căror reprezentanți considerau că societatea nu este reductibilă la indivizii care o compun și nici deductibilă din calculele lor raționale. Nu, subiecții umani nu sunt niște roboți egoiști și raționali, amorali și asociali. Societatea nu poa-te și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de metodologic nu pot însă trimite studiul fluctuațiilor economice la mu-zeul de antichități. Este necesară o abordare in-terdisciplinară. Știința economică trebuie să-și conjuge eforturile cu istoria economică. Evoluțiile economice sunt cum spuneam evoluții umane, deci ele țin și de antropologie. Noi considerăm însă evoluțiile umane în relație directă cu ordinea divină, de aceea teologia are un aport fundamental și în acest domeniu. Fără aceste aporturi, știința economică nu poate surprinde reperele acestor fluctuații pe termen lung, acestor trenduri seculare, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
un nou deism, reînviind ideea de Dumnezeu, inteligibilitate misterioasă, Marele Anonim, cu o disperare secretă cauzată de dublul infinit al lui Pascal, de a nu-l afla nici în diviziunea neîncetată a atomului, nici în roirea fără margini a stelelor. Antropologia și psihanaliza sunt considerate adevărate "flageluri intelectuale" ce sugrumă, cu ajutorul mașinilor dorinței psihosomatice, cultura modernă. "Pentru a pune lucrurile la locul lor, orice metamorfoză trebuie interpretată ca o psihogeneză",, (Raymond Ruyer). Noua gnoză, la ispita atmosferei sacristiilor, încearcă restaurarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și din Contră lui Celsus. Din natură citatelor folosite și din modul organizării lor în volum, reiese fără echivoc că „destinatarii antologiei sunt creștini care au încetat să mai creadă că a fi în Biserică lui {\footnote 19 Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Ediția a II-a revăzuta și adăugita, Editura Emia, Deva, 2005, p. 85.} {\footnote 20 Henry Barclay Swete, op. cît., p. 89.} {\footnote 21 Anthony Meredith, Capadocienii, traducere din limba engleză Pr. Constantin Jinga, Editura Sophia, București
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
elaborează propriul ei discurs."7 (s. a.) Inhibantă, până intre anumite limite, ne apare o altă constatare. Lectura de factură psihanalitică implică o dublă competență: în teoria și critica literară pe de o parte, și în aprofundarea unor texte din domeniul antropologiei, filozofiei imaginarului și psihocriticii, foarte numeroase și generoase în sugestii, dar aproape imposibil de adus la un numitor comun. Chiar și eclectic fiind, criticul, în tentativa de a da o notă originală interpretărilor operei literare are sentimentul bizar al unei
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cărei valori n-au fost cristalizate în mod corespunzător. Pentru a fi mai expliciți, vom considera componenta absconsă, inconștientă din interiorul sinelui ca fiind increatul, iar individuația un tip specific al creatului. Creatul și increatul sunt noțiuni frecvent întâlnite în antropologie. Trenul deraiat de omizi reflectă nu atât desfacerea, cât procesul în desfășurare al desprinderii creatului din increat. în antropologie. E Timbrul lui Ion Barbu din etapa ermetică (acea piatră în rugăciune ce se despoaie din humusul primordial, prin medierea latențelor
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
din interiorul sinelui ca fiind increatul, iar individuația un tip specific al creatului. Creatul și increatul sunt noțiuni frecvent întâlnite în antropologie. Trenul deraiat de omizi reflectă nu atât desfacerea, cât procesul în desfășurare al desprinderii creatului din increat. în antropologie. E Timbrul lui Ion Barbu din etapa ermetică (acea piatră în rugăciune ce se despoaie din humusul primordial, prin medierea latențelor orfice), sau chiar energetismul teluric din cea parnasiană (Lava, Banchizele, Copacul). Câteva exemple din volumul Din versurile lui Ladima
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
mai demult că fiind o noțiune eminamente empirică, Sinele semnifică totalitatea trăsăturilor psihice umane. Acesta, susține Jung, nu se ipostaziază, în schimb simbolurile sale dețin o numinozitate evidentă, echivalentă cu o valoare afectivă apriorică. Un exemplu, la îndemâna celor inițiați în antropologie îl constituie mandalele. Reconsiderat dintr-o asemenea perspectivă, "...Sinele se dovedește a fi o reprezentare arhetipală care diferă de celelalte reprezentări de același tip prin faptul că ocupă un loc central în virtutea importanței conținutului și a numinozității sale."75 Numinozitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]