271,809 matches
-
se încețoșează până la dispariție. Ne-am fi așteptat la o mai mare obiectivitate din partea unora care acuză, vehement, subiectivismul altora. Așa că vom citi în continuare cronicile din SUPLIMENTUL realizat de Editura Polirom: C. Rogozanu scrie despre cartea lui Vasile Ernu, apărută la Polirom, iar Doris Mironescu despre romanul lui Richard Wagner, apărut la Polirom. Scriu de bine sau de rău cei doi cronicari? Întrebarea, din păcate, e retorică. Mizerii În revista focșăneană Saeculum, se continuă publicarea unor fragmente din jurnalul intim
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10484_a_11809]
-
mare obiectivitate din partea unora care acuză, vehement, subiectivismul altora. Așa că vom citi în continuare cronicile din SUPLIMENTUL realizat de Editura Polirom: C. Rogozanu scrie despre cartea lui Vasile Ernu, apărută la Polirom, iar Doris Mironescu despre romanul lui Richard Wagner, apărut la Polirom. Scriu de bine sau de rău cei doi cronicari? Întrebarea, din păcate, e retorică. Mizerii În revista focșăneană Saeculum, se continuă publicarea unor fragmente din jurnalul intim al lui Eugen Barbu din anii '70, fără să se indice
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10484_a_11809]
-
a timpului va fi în întregime cristalizată. Recurgînd la o analogie, în Caietele timpului lucrurile se petrec exact ca în procesul de înghețare a apei. Apa nu îngheață simultan în toate punctele volumului ei, ci treptat, din aproape în aproape: apar cîteva focare de cristalizare a gheței, apoi altele, iar din iradirea lor se va forma un cîmp ce va cuprinde treptat toată masa apei. La fel în cazul lui Dragomir: constelația tematică a timpului se cristalizează prin convergența acelor nuanțe
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
-sa deschisese gura rămânând cu fălcile înțepenite în poziția "căscat", n.d.h.). Așa, deci, ce spuneam? A: de exemplu: la televiziunea X, (TVR1, Pro Tv, Prima Tv, Realitatea Tv, Național Tv, Etno Tv sau pur și simplu "Xn" Tv - nu contează), apare una dintre acele vietăți care, nedându-și seama ce i se întâmplă, e veselă și chiar "dă În telespectatori" cu spiritualitate (v.C.Haralampy, Opere, exemplar unic, n.D.H.), zbătându-se să pară mai inteligentă decât o ajută puterile sale intelectual-native primite
Mic studiu despre caprele lui La Fontaine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10483_a_11808]
-
o formă efemeră, pe care o vor elimina viitoarele evoluții financiare (scoaterea din uz a vechii monede, trecerea la euro); cu atît mai mult merită să o consemnăm, pentru glosele și edițiile critice ale generațiilor viitoare, cărora le-ar putea apărea ca un cuvînt misterios.
Roni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10496_a_11821]
-
unde se spune în final: După lanțurile de aur, voi vedea lanțurile de fier, după conruperea gândului, uciderea lui! Spre Basarabia întunerecului și a robiei!" Volumul Neamul romănesc în Basarabia trebuie citit în continuarea celui despre Neamul romănesc în Bucovina, apărut tot în 1905 și reeditat de asemenea în facsimil de Editura Semne. Bucovina aduce reprezentarea "lanțurilor de aur" ale robiei austriece, pe când Basarabia este înfățișată ca un echivalent al infernului:, "lanțurile de fier" ale robiei rusești, uciderea oricărui gând (prin
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
Ileana Iordache Deoarece în volumul Dnei Monica Lovinescu Jurnal 1998-2000 apărut recent la Ed. Humanitas, este redat un fragment de conversație dintre Dvs. și autoarea volumului, în care din nou, numele și memoria tatălui meu sunt calomniate de Dvs., mă văd obligată să vă reamintesc următoarele: În anul 2005 a apărut
Scrisoare deschisă Domnului Stelian Tănase by Ileana Iordache () [Corola-journal/Journalistic/10492_a_11817]
-
apărut recent la Ed. Humanitas, este redat un fragment de conversație dintre Dvs. și autoarea volumului, în care din nou, numele și memoria tatălui meu sunt calomniate de Dvs., mă văd obligată să vă reamintesc următoarele: În anul 2005 a apărut la Ed. Humanitas Jurnal 1996-1997 al Dnei Monica Lovinescu. în el este menționat telefonul dat de Dvs., la Paris, familiei Lovinescu-Ierunca, telefon "disperat" și "dezgustat" de descoperirea în "Arhive" a faptului că Vladimir Streinu a fost și el "denunțător" asemeni
Scrisoare deschisă Domnului Stelian Tănase by Ileana Iordache () [Corola-journal/Journalistic/10492_a_11817]
-
colaborare, precum și conflictul și hărțuiala dintre tatăl meu și aceste organe, de la informatori la ofițeri superiori și șefi M.A.I. în final, aceștia excedați solicită în 1967 încetarea acțiunii de contactare a tatălui meu. În 2003, tot la Ed. Humanitas, apare ediția a II-a a volumului Dvs. Anatomia mistificării. La paginile 385-386 introduceți o convorbire ce a avut loc în celulă între Vladimir Streinu și Vlad Stolojan - protagonist absent în interviul Dvs. cu Dna Sanda Stolojan, în prima ediție din
Scrisoare deschisă Domnului Stelian Tănase by Ileana Iordache () [Corola-journal/Journalistic/10492_a_11817]
-
vătămat. Sau trântește portiera mașinii sale de lux. Dar să lăsăm de o parte problema stărilor sufletești ale celor hărțuiți pe tema apartenenței la poliția politică, a traumelor morale ale celor ce palpită în așteptarea rezultatului final - dar noi dosare apar la toată ziua - și să luăm în considerare o altă situație: a celor care, suferind de o maladie necruțătoare, încep să dea semne exterioare ale răului care-i macină. Culoarea feței celui invadat de morb devine cenușie, nasul i se
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
I. Negoițescu. De aceea, arată autorul Geografiei literaturii române, azi, Todoran "va fi așezat în 1946 în rândul cerchiștilor de rangul doi de cvartetul liderilor (Negoițescu, Stanca, Regman, Doinaș)" (p. 255). Mai mult decât atât, "în 1970 când profesorului îi apare masivul volum Eminescu, prietenii cerchiști nu îl întâmpină cu urale, așa cum întâmpină cărțile lui Radu Stanca, Șt. Aug. Doinaș, I. Negoițescu, Regman, așa cum îl susțin pe Ovidiu Cotruș. Nici mai târziu nu manifestă o iubire deosebită față de aliatul lor din
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
purtătorul de cuvânt, se dădea impresia că pagubele sunt minime și că lucrurile se vor aranja de la sine. Deșartă iluzie! Nu se vor aranja deloc, iar Partidul Conservator are toate șansele să dispară de pe harta politică la fel de neobservat pe cât a apărut. Nu trebuie scăpat din vedere că în jurul lui Voiculescu s-au adunat oameni cu o anumită greutate economică: investitori, patroni, directori, intelectuali fără operă, dar cu bună știință a relațiilor sociale, profitori ai mișcărilor de bursă și speculanți ai situațiilor
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
opinii defetiste. Internat apoi într-un spital psihiatric, moare de inaniție cîteva luni mai tîrziu, la începutul anului 1942. Cînd s-a jucat, de pildă, într-o seară literară a grupării piesa lui Harms, Elisaveta Bam, în "Ziarul roșu" a apărut un articol care o desfințează complet. "Un haos franc, împins pînă la cinism, din care nimeni nu a înțeles o boabă, după cum au recunoscut cu toții". Harms, într-unul din caietele de însemnări, scrie o scurtă rugă, emoționantă: "Doamne, fă în
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
ispită" (,mi-a plăcut să fiu ispitit"). La un moment dat, autorul notează că l-a citit pe Luca Pițu "rîzînd și surîzînd copios", pentru a se amenda de îndată, "dar creștinește". Și a întări: "ortodox". Voluptatea (senzuală) a lecturii apare exorcizată, împinsă spre zona unei purificări: Lectura pornește dintr-o predispoziție amoroasă, în sensul de absolută îndrăgostire de Text, dar care se sfîrșește, așa cum cade bine unui ortodox, în agape, în iubire paulinică pentru Text. Pentru felul în care acesta
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
asta descoperind că se află acasă, în pătuțul său, sănătos tun (notă: ceea ce, din cîte știu eu, se întîmplă cît de cît într-un singur film al lui Fellini, anume satira pe care le-o închină feministelor, în care și apar unele autentice - La cittŕ delle donne). Prima proptea în ceață pe care ți-o oferă pelicula lui Gilliam, mai dementă decît orice alt lungmetraj pe care l-a făcut pînă acum, este titlul, un fel de antonim la Wonderland. Complet
TIFF-ul dulce și te duce by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10501_a_11826]
-
până și un începător într-ale jurnalisticii și-a dat seama care a fost verdictul Consiliului CNSAS fără ca Mircea Dinescu să fi deschis gura: pe de o parte, era o decizie definitivă (cu alte cuvinte, oricâte elemente noi ar fi apărut, adevărul celor reieșite din dosarele consultate nu putea fi răsturnat - adică s-au găsit probe ale colaborării sale), pe de alta, că presa va afla verdictul abia peste două săptămâni. Chiar fără să fi consultat legea, puteai deduce că un
Cu pucul la Securitate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10507_a_11832]
-
și discursurile. Întotdeauna ne-am respectat, reciproc, și ceea ce ne apropie, și ceea ce ne desparte. Nu e puțin lucru. Poate și de asta, felul în care am citit prima lui carte a venit cumva în prelungirea acestor stări. O biografie, apărută la Polirom - din volum, cititorii noștri au putut să citească cîteva fragmente ceva mai iute decît data publicării - este de fapt un roman al unui tip de confesiune. Un roman al privirii către sine, un roman al propriei relații cu
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
specialitățile și pentru toate tipurile de cercetare, de la cele de erudiție, prin excelență, până la cele de pură speculație filozofică. Dacă nu vom participa la viața academică europeană nu ne vom putea impune ca țară de cultură. în ultimii ani au apărut la noi numeroase articole și cărți, unele din ele au primit prestigioase premii naționale, despre importante probleme mult dezbătute de cercetătorii umaniști europeni, au fost publicate numeroase traduceri noi de texte filozofice, cum sunt Plotin sau Aristotel cu studii introductive
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
ceea ce contravine ideii de concurență liberă caracteristice unei vieți academice reale. Ce criterii vor prevala atunci când pentru o catedră universitară se vor prezenta patru sau cinci candidați? Oare nu studiile publicate în revistele cu autoritate în domeniu și a cărților apărute în edituri consacrate? Și nu se va da precădere revistelor consacrate din străinătate? Acestea, chiar dacă nu sunt un barometru absolut, oferă suficientă garanție de competență pentru acordarea titlului de conferențiar sau de profesor. Și încă ceva: va veni ziua când
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
italiană vite, în spaniolă și portugheză vid; vie - în italiană, spaniolă, portugheză vigna / vińa / vinha - cu ortografie diferită, dar cu pronunție asemănătoare, iar în fr. vigne. O asemenea concentrare de cuvinte latinești din aceeași sferă lexicală nu poate să nu apară ca o mărturie a continuității culturii vinului în istoria românească. E ceea ce a afirmat Hasdeu, într-un studiu din 1874 - Originile viniculturei la români. Explicând etimologia termenilor viticoli, filologul constata că "porțiunea cea mai esențială a terminologiei noastre vinicole este
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
latină); au mai existat și alte ipoteze; în ultima vreme, profesorul Gr. Brâncuș a susținut cu fermitate ideea unei origini traco-dace a cuvântului: această explicație se potrivește cu informațiile despre cultura viței de vie în Dacia, în epoca preromană. Strugure apare așadar în Dicționarul Academiei (DLR) ca provenind din traco-dacă, deși DEX-ul a păstrat, reticent, mențiunea "etimologie necunoscută". Oricum, pînă și strugure a fost concurat de sinonime de origine latină: auă și poamă. Auă provine din latinescul uva "strugure", e
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
aracul; podgoria și teascul sunt slave. Vinul, via și vița sunt cuvinte atestate în cele mai vechi texte românești: în primul rînd pentru că sunt simboluri religioase prezente în Biblie - atît în Vechiul, cît și în Noul Testament - și în scrierile Bisericii; apar așadar în repetate rînduri și în primele noastre traduceri din Psalmi, în Codicele Voronețean, în tipăriturile lui Coresi. Dar și primele acte și documente le conțin, pentru că via și vinul, în ipostaze mai pămîntești, reprezentau bunuri de preț ale vieții
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
numărul acestora e mai mare, tinzând spre maldărul de informații adunate sârguincios, cu atât profilul istoricului pare mai prăfuit, fără aderență la realitatea înconjurătoare și la spiritul viu al literaturii. Erudit la modul inutil și doct până la plictis: așa ne apare, multora dintre noi, cercetătorul bibliotecilor și arhivelor, condamnat parcă la abundența detaliilor într-o specializare îngustă și la o factologie uscată în tomurile pe care le scrie. Nu neg că există destui asemenea cercetători, onești (și folositori într-o cultură
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
nici o putere, statul totalitar cenzurând orice gest reactiv al cetățeanului redus la condiția de sclav, pe cea de-a doua o putem înțelege și concepe într-un sens care să ne fie propriu, într-un mod definitoriu. În acest punct apar și diferențele dintre reprezentarea colectivă, cu miturile coagulând identitatea națională, și cea individuală, realizată prin lentile care îndepărtează emblema și obiectivează percepția. Fără să cadă în eroarea (dacă eroare este, și nu altceva) a iconoclaștilor de profesie, demitizatori în exclusivitate
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
secolul 19, din chiar necesitatea vitală a creării și continuării unei tradiții autohtone exemplare, imaginile identitare tari, substantive comune ori proprii (ospitalitatea românească, bravura puiului de dac, respectiv Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul și alte figuri din galeria eroilor neamului), apar astăzi mai uzate, prin discursurile naționaliste ce le-au vehiculat și secătuit. Resimțite ca indispensabile în momentul auroral al închegării unei mitologii, ele au devenit, treptat, elemente de discurs, clișeizate prin uz și abuz "patriotic", expuse astfel criticii. Identitatea națională
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]